Administrația Scripcaru continuă să „rezolve” probleme de poluare a aerului direcționând atenția spre sursele cu o pondere redusă din totalul poluării din Bralov. Pentru a nu vorbi de FinEco se scoate la înaintare fertilizarea terenurilor agricole ca sursă importantă de poluare și mirosuri. A admite că FinEco este un poluator și că nu și-a respectat obligațiile de mediu înseamnă să recunoști că tu, administrație și primar, nu ți-ai făcut treaba.
O altă sursă este scoasă la înaintare ca fiind una importantă, sursele individuale de încălzire, mai exact, centralele de apartament. Bogdan Micu, cel care este consultantul primarului pe probleme de mediu, a accentuat această sursă de poluare la întâlnirea din 20 decembrie 2019 de la Primărie.
La o lună distanță, George Scripcaru face următorul anunț: „Încă de la aprobarea planului privind calitatea aerului, la sfârșitul anului 2018, am spus că vom face toate investițiile necesare și vom lua toate măsurile pentru ca, până în 2023, să ne atingem țintele propuse și, implicit să avem un aer mai curat în orașul nostru. Unele dintre aceste măsuri, pe care ni le-am asumat prin acest plan, sunt cele care vizează poluarea produsă de centralele individuale. O primă etapă este cea în care ne propunem să reglementăm sistemele de încălzire pentru noile construcții. Astfel, la momentul avizării acestor proiecte, dezvoltatorii trebuie să prezinte și o soluție de încălzire care să reducă cantitatea de noxe produsă de sistemele de producere a apei calde și căldurii. Este recunoscut faptul că cel mai bun sistem, din punct de vedere al cantității minime de noxe, este sistemul centralizat, dar asta nu înseamnă că vom impune acest sistem. Cetățenii, în acord cu dezvoltatorii, vor putea opta pentru sistemul cel mai eficient economic, dar acesta va trebui să respecte o serie de condiții, astfel încât să ne asigurăm că se reduce cantitatea de noxe produse de locatarii dintr-un bloc. Dacă luăm, de exemplu, cartierul Tractorul, care este cartierul cu cea mai mare viteză de dezvoltare, dar și cartierul în care SPLT (Serviciul Public Local de Termoficare) are cel mai mare număr de abonați, acolo sistemul de transport agent termic a fost modernizat cu fonduri elevețiene. Le-am cerut celor de la SPLT să își prevadă fonduri pentru dezvoltarea rețelei în zona nouă. Mai rămâne ca dezvoltatorii să aleagă soluția optimă pentru viitorii locatari. Dacă aleg sistemul centralizat, SPLT va duce rețeaua până lângă bloc, iar dezvoltatorul va trebui să asigure doar partea de rețea din interiorul blocului și să facă distribuția pe orizontală, astfel încât cetățenii să nu mai depindă, unul de celălalt. Acum există sisteme pe care le poți monta în casă, astfel încât să nu depinzi de temperatura pe care o dorește vecinul tău. Dacă vor monta centrală de bloc, coșul de evacuare va trebui să aibă un sistem de filtre care să reducă la minimul posibil cantitatea de noxe, și să depășească înălțimea blocului. În cazul centralelor de apartament, vor putea opta pentru cele electrice sau, în cazul centralelor individuale cu gaz, din punctul meu de vedere, varianta cea mai puțin de dorit, vor trebui să prevadă un sistem de colectare al gazelor, ca un coș de fum comun, prevăzut cu toate sistemel de filtrare, iar eliberarea în atmosferă va trebui să se facă mai sus de înălțimea blocului. Acestea sunt propunerile noastre, în următoarele săptămâni, brașovenii se vor pronunța asupra acestor propuneri, vor putea veni cu altele sau vor aduce completări”.
Soluția văzută de George Scripcaru este încălzirea centralizată, despre care nu spune că este o gaură pentru bugetul local.
Subvenții:
– 2013 – 9.825.000 lei către Tetkron
– 2014 – 11.499.300 lei către Tetkron
– 2015 – 12.410.784 lei către Tetkron
– 2016 – 11.716.869 lei din care 6.898.836 lei către Tetkron și 4.818.033 lei către Serviciul Public Local de Termoficare
– 2017 – 35.726.000 lei către Serviciul Public Local de Termoficare
În perioada 2013 – 2017, din bugetul local s-a cheltuit pentru sistemul public de termoficare suma de 102.242.625 lei, adică 21.935.310 euro. Pentru anul 2018 subvenția pentru Serviciul Public Local de Termoficare a ajuns la 41.830.000 lei, cu 17% mai mare față de anul 2017.
Sistemul ar fi eficient dacă cel puțin 80% din consumatorii casnici și noncasnici ar fi racordați. Numai că la Brașov, la nivelul lui 2018, numărul de clienți racordați este de 6401, din care 6381 casnici și 20 noncasnici, iar numărul total de locuinţe la nivelul municipiului Braşov este de 116.409.
SPLT a fost înființat în 2016 pentru că SC Tetkron SRL a intrat în procedură de insolvență, iar SC Centrala Electrică de Termoficare SA a intrat în procedură de faliment.
O altă sursă de poluare ne este adusă în față, zborurile aeriene de pe Aeroportul Brașov – Ghimbav (AIBG). Dar despre asta ar trebui să existe un studiu la CJ Brașov.
Se încearcă orice, numai recunoașterea problemelor nu și distragerera atenției de la sursele principale de poluare. Conform Planului Integrat de Calitatea Aerului în Municipiul Brașov principalele surse pentru PM10 sunt: activitățile industriale – 57%, traficul rutier – 37%, încălzirea rezidențială și prepararea hranei – 3%, producerea de energie electrică și termică – 1%, încălzirea în sectorul instituțional – comercial – 1% și agricultura – sub 1%.
Pe partea de emisii de NOx avem: traficul rutier – 72%, încălzirea rezidențială și prepararea hranei – 10%, producerea de energie electrică și termică – 9%, activitățile industriale – 7%, încălzirea în sectorul instituțional – comercial – 1% și agricultura – sub 1%.
Planul Integrat de Calitatea Aerului în Municipiul Brașov are termenul integrat în titlu, dar în document se vorbește cu precădere de PM10 și NOx, și mai puțin de ceilalți poluanți, deși cele patru stații APM Brașov de pe raza municipiului Brașov măsoară și altceva. Vedeți imaginea.
Din tabelul preluat din Planul Integrat de Calitatea Aerului în Municipiul Brașov se vede că PM2,5 este măsurat doar de o singură stație. PM2,5 este la fel de nociv ca PM10, sursa principală fiind traficul auto. Practic, Planul pornește din start cu date incomplete sau care lipsesc, iar acoperirea oferită de cele patru stații este insuficientă pentru a avea situația reală a poluării aerului.
Nici Ministrul Mediului, Costel Alexe, nu spune mai multe după întâlnirea de la minister cu reprezentanții Brașovului, Bucureștiului și Constanței: „Am avut astăzi discuţii cu cele trei administraţii publice locale din România pe problema infringementului şi a pre-infringementului pe Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
M-am bucurat că în urma acestor discuţii, administraţiile publice locale enunţate au înţeles că planul de măsuri asumat trebuie să aibă un ritm mult mai alert de implementare. Toate cele trei administraţii publice locale admit că au depăşiri peste cât ar trebui să aibă indicatorii PM10
Important este ca în perioada imediat următoare Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul să-şi intensifice implementarea măsurilor de infrastructură şi a celor ce ţin de mediu.
În ceea ce priveşte Bucureştiul, situaţia este mult mai tristă, pentru că doar aşteptăm verdictul care trebuie să vină de la Curtea Europeană de Justiţie.
Discuţia cu autoritatea publică locală a fost ca acest plan de măsuri cu termen de implementare 2018 şi 2022 să fie implementat cât mai repede, pentru că în eventualitatea că vor veni amenzile să nu trebuiască să plătim sau să aşteptăm foarte mult până vom intra într-o situaţie de normalitate.
În momentul de faţă, atât Primăria Iaşi, cât şi Primăria Braşov au înţeles că au nevoie de aceste rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei, raport pe care Bucureştiul îl are astăzi şi care spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă poluarea cu PM10 şi incidenţa cazurilor de infarct miorcardic şi a tuturor celorlalte boli cardiovasculare și afecțiuni respiratorii.”
Trebuie precizat că la întâlnirea de la Minister, George Scripcaru nu a fost prezent, trimițându-l pe viceprimarul Laszlo Barabas, cel pe care îl delegase la începutul lunii ianuarie să se ocupe de FinEco și să facă monitorizare săptămânală.
Sursa foto: FB Costel Alexe
Când o să vedem o analiză corectă pe partea de poluare a aerului (dar și sol, apă și zgomot)? Când o să vedem măsuri care să reducă poluarea din activitățile industriale și din traficul auto? Rămânem cu întrebările, iar politicienii cu neasumarea.
Poluarea aerului este o problemă de sănătate publică, iar noi ne furăm viitorul cu măsuri de „dezvoltare” pentru oraș, un exemplu fiind lărgirea străzii 13 Decembrie.
Leave a Reply