Sunt Mihai Tatu, absolvent de sociologie la UNITBV și redactor șef Litera 9. Am trei ani de când am deschis Litera 9 și un an înaintea lor ca angajat la o altă publicație. Așadar, patru ani în care am avut timp suficient să văd care e treaba cu presa asta.
„Ar fi grozav să avem la Brașov presă de calitate, presă neaservită politic, jurnalism de investigație, nu doar niște băieți care latră după cum comandă stăpânul”, aud destul de des lucrul acesta. Și este, practic, dezideratul într-o democrație.
Acum să vă explic care e treaba cu presa neaservită politic, jurnalismul de investigație și în ce condiții sunt acestea posibile. Și sunt două elemente la care ne uităm, capacitate și valori.
Pe partea de valori ne uităm la oameni, adică la jurnalistul care scrie articole și la jurnalistul care decide politica editorială, poziționarea acestuia în raport cu finanțatori și ce fel de oameni angajează în redacție sau prin colaborări. Aici intră și publicarea echipei redacționale și dacă articolele sunt semnate de jurnaliști (nu pseudonim sau redacția).
Pe partea de capacitate ne uităm la resursele financiare ale publicației. Din start, cu cât bugetul este mai mare, cu atât publicația își permite să angajeze mai mulți oameni. Acest lucru înseamnă că publicația poate acoperi mai multe subiecte și domenii.
Acum, pe partea de politică editorială, așa cum ați sesizat deja, majoritatea publicațiilor caută click-ul, adică trafic pe site, pe baza căruia vinde apoi spațiu publicitar. Cine face asta acceptă și publicitate de la aproape oricine (poluator, jocuri de noroc, dezvoltatori imobiliari cu intervenții în afara legii etc.). Scopul lor este să facă bani.
Scopul principal al jurnalismului trebuie să fie interesul public și nu să publici materiale care să mulțumească finanțatorii. Și asta am făcut cu Litera 9, din prima zi de existență. Urmăresc interesul public și scriu pentru a prezenta situațiile, scriu pentru a pune întrebări și pentru a găsi răspunsuri, nu pentru a face trafic pe site și a lua bani de la finanțatori. Și aici e valoarea care îți oferă credibilitate.
Interesul public urmărit înseamnă că scriu despre orice în societate, mai ales atunci când sunt părți interesate să nu se scrie despre anumite subiecte. Numai că aici intervine capacitatea, care este la rândul ei direct condiționată de resursa financiară. Dacă o redacție are bani, poate să-și plătească jurnaliștii cu salarii decente/potrivite pentru munca prestată, adică să nu-și facă grija zilei de mâine și că trăiesc de la un salariu la altul, de la o lună la alta. Ca în orice domeniu, dacă salariul nu este suficient de motivant, oamenii nu au grija calității muncii pe care o prestează, ci aceea a plăților facturii și găsirea unui loc de muncă care plătește mai bine.
Pentru că vorbesc de locuri de muncă, trebuie să înțelegeți că jurnalismul este o muncă foarte solicitantă, cu o cantitate imensă de presiuni și „recomdandări” cu privire la ce ar trebui să scrii tu ca jurnalist și cum ar trebui s-o faci. Și asta vine din toate părțile. O muncă în care se lucrează cu informația. Practic, tu, cititorule, plătești nu doar informația publicată pe site, ci munca din spate, cea care nu se vede, dar care este imensă și depășește granițele unui program de la 09:00 la 17:00. Iar pe partea de anchete, reportaje, un material poate fi gata de publicare după o săptămână, după o lună sau după un an de documentare.
Timpul lung necesar pentru a publica o anchetă sau un reportaj nu este atractiv pentru publicațiile care au ca obiectiv traficul pe site și banii. Dar problema cea mai mare este aceea că o anchetă arată niște probleme, de multe ori grave, în afara legii. Și aceste probleme sunt cauzate de persoane fizice și/sau juridice de la care unele publicații iau bani de publicitate. Ori publicarea unor astfel de anchete duce la întreruperea finanțării.
De aceea, tu, cititorule, trebuie să susții financiar jurnalismul!
Pe lângă plata unor salarii bune pentru jurnaliști, dacă redacția are resurse financiare se poate extinde schema de personal. Și aici pot intra pe lângă jurnaliști – cei care documentează, scriu și publică articole și următorii: video și montaj – cei care filmează și montează materialele video; jurist – pentru verificarea aspectelor de legalitate; marketing și social media – cei care au expertiză pe cele două domenii pentru a se ocupa de canalele de social media ale publicației; consultanță de specialitate – aici intră consultanța pe diferite aspecte tehnice în funcție de domeniul abordat. Pe lângă nevoile de competențe, mai sunt costuri cu diferite soluții software, respectiv licențe, abonamente, echipamente, logistică etc.
Nu am făcut o enumerare exaustivă, ci una ca să înțelegeți nevoile și dinamica unei redacții.
Sunt multe publicații locale care-și plătesc foarte slab jurnaliștii angajați. Aceste publicații, de cele mai ori nu au afișată pe site echipa redacției și au foarte multe articole semnate cu redacția, chiar dacă articolele sunt făcute de jurnaliștii slab plătiți. Bun, semnarea articolelor cu redacția arată și o lipsă de asumare.
Un alt aspect, ce ține de calitatea editorială este acela al competențelor jurnaliștilor. Jurnaliștii cu competențe reduse vor fi plătiți mai slab, iar calitatea articolelor are de suferit. Și când mă refer la competențe nu mă refer la structura unui articol, ci know-how-ul pe care jurnalistul ar trebui să-l aibă și nu-l are pe domeniile pe care le acoperă. Un astfel de jurnalist poate să scrie articole succinte despre subiectul/domeniul pe care nu-l cunoaște și nu-l înțelege cu adevărat. Pe de altă parte, cred că este și un dezinteres în a dobândi know-how solid pe subiectul/domeniul pe care-l acoperă.
De aceea, dacă vrea jurnaliști buni, o redacție trebuie să aibă un buget potrivit în raport cu know-how-ul deținut. De aceea, dacă publicul vrea jurnaliști buni trebuie să plătească!
Am spus că jurnalistul trebuie să urmărească interesul public. Acest lucru nu înseamnă că o să scrie despre orice vine de la public. Trebuie spus foarte clar și ferm, decizia asupra politicii editoriale și asupra articolelor aparțin redacției, respectiv jurnaliștilor! Nici măcar publicul nu poate decide asupra acestora, nici atunci când susține financiar o publicație și nici atunci când oferă informații.
Așadar, poți să deplângi starea presei dacă nu dai bani pe munca jurnalistului, chiar dacă vina pentru starea presei aparține jurnaliștilor. Dar dacă vrei să se schimbe ceva, începe să susții financiar presa astfel încât ea să fie independentă.
Mai este un aspect, presa locală trebuie văzută ca importanță pe același nivel cu presa națională. Și o să vă dau două argumente în acest sens, într-o discuție la care am participat, cu Vitalie Cojocari, Euronews și Dan Duca, redactor șef Libertatea. Aceștia au spus că urmăresc zilnic presa locală și este locul de unde își iau multe informații, despre care apoi scriu în publicațiile naționale.
În final, o scurtă casetă ca să vedeți că în trei ani Litera 9 s-a poziționat independent.
Am pornit Litera 9 tocmai cu obiectivul păstrării independenței editoriale. Și Litera 9 este singura publicație de presă din Brașov care a anunțat public că nu ia bani de la partide în campania pentru alegerile locale, în campania #LOCALE2020. De altfel, Litera 9 nu a luat bani politici sau bani publici.
Mai mult, Litera 9 a scris despre banii politici dați presei brașovene:
Presa brașoveană și banii publici încasați prin achiziții directe de la diferite instituții publice
De ce Brașovul nu mai are presă?
Presa brașoveană care a solicitat fonduri de publicitate de la Guvern, în baza OUG nr. 63/2020
Un alt aspect ce ține de integritate este acela că Litera 9 a decis să nu ia bani din publicitate pentru industria jocurilor de noroc.
Mulțumesc tuturor celor care ne-au citit și ne-au susținut în acești trei ani! Ne puteți sprijini în continuare prin:
- Donație în contul RO35BTRL00801205729137XX, Asociația Visum pentru Educație și Cultură, CIF 30674080, cu mesajul „Susține Litera 9”.
- Redirecționează 3,5% – doar în perioada 1 ianuarie – 25 mai
- Redirecționează 20% din impozitul pe profit, pentru persoane juridice
- Prin platforma Patreon.
- Pentru publicitate putem vorbi pe email, la adresa redactia@litera9.com.
Leave a Reply