Dacă veți avea răbdare să citiți acest articol care poate e puțin mai lung decât suntem obișnuiți, veți vedea cum o administrație incompetentă spune ultimul cuvânt. De fapt penultimul. Ultimul îl spunem noi, cetățenii, mereu.
În luna februarie al acestui an, Asociația Visum pentru Educație și Cultură a aplicat pentru o finanțare cu scopul de a implementa un proiect destinat mobilității urbane. Nu cred că mai are nimeni dubii că Brașov este orașul mașinilor, astfel încât un proiect care promovează conceptul de mobilitate urbană și echilibrul în ceea ce privește transportul într-un oraș a fost văzut de noi nu doar ca o motivație intrinsecă, ci mai degrabă ca o necesitate. Astfel, am reușit să atragem alături de noi parteneri importanți din Brașov (atât ONG-uri, cât și instituții) și am scris proiectul Design Your Street care avea să aibă loc pe strada Olteț din Brașov în perioada 16-22 septembrie 2019, în cadrul Săptămânii Mobilității Europene.
Ideea de a alege strada Olteț ne-a pus-o pe masă colegul și prietenul nostru Paul Ciocan, care ne-a povestit acum ceva timp că strada a fost pietonală la un moment dat, iar astăzi o vedeam cu toții ca un loc de parcare mai degrabă, decât un spațiu dedicat oamenilor. Am vrut să o redăm pentru o săptămână oamenilor de acolo, restricționând accesul auto și ducând în cartier evenimente culturale, ateliere, un mic târg și să creăm un spațiu în care oamenii să se poată destinde, relaxa, iar copiii să se poată juca. Trebuie menționat că pe Olteț regăsim două școli – Școala nr. 13 și Școala nr. 30 (care de altfel au fost și partenere în proiect), precum și o grădiniță. Strada Olteț este o stradă care ar putea oferi mult mai mult oamenilor de acolo dacă ar fi regândită pentru ei. Există spații comerciale care nu pot fi puse în valoare dacă strada este ca în prezent, mai degrabă o zonă de tranzit și parcare. Există spații neutilizate care ar putea oferi locuitorilor de acolo o altă calitate a vieții în cartier.
Am pornit de la premisa că mobilitatea urbană este politica schimbării sociale și de la conceptele de modernitate solidă și modernitate lichidă ale lui Zigmunt Bauman. Modernitatea solidă reprezintă modul prin care toată atenția se concentrează spre centrul orașului, în timp ce modernitatea lichidă vorbește de o redistribuire dinspre centrul orașului spre periferii. În Brașov, concentrarea cea mai mare atunci când vorbim de evenimente cultural-artistice este în zona centrală. „Design your street” a avut ca scop să aducă evenimentele culturale în cartier, înspre om, iar cartierul Tractorul este cu siguranță un cartier în care astfel de proiecte sunt necesare.
Ca orice proiect menit să se desfășoare pe domeniul public, el are nevoie de susținerea adminsitrației locale pentru a putea avea loc, astfel încât primul pas, înainte chiar de depunerea lui către finanțator, a fost să depunem o solicitare de susținere la Primărie. Solicitarea conținea descrierea proiectului, iar în februarie 2019, Primăria ne-a acordat o scrisoare de susținere în acest sens, semnată de primarul George Scripcaru și viceprimarul Laszlo Barabas.
Proiectul Design Your Street a fost acceptat și întrucât aveam și susținerea Primăriei Brașov, ne-am apucat de treabă. O echipă de implementare formată din trei oameni a demarat organizarea unui proiect care s-a întins pe 7 zile. Ce a însemnat acest lucru? În linii mari, o perioadă cu foarte multe ore de muncă pentru a recruta numărul de voluntari necesar pe parcursul celor 7 zile, vizite pe teren pentru analiza străzii, împărțirea străzii pe zone, discuții cu partenerii, discuții cu artiștii pe care îi doream lângă noi, crearea paginii de facebook pentru promovarea proiectului și menținerea dinamismului acestei pagini, promovarea proiectului prin alte surse, întâlniri cu voluntarii, solicitarea de oferte pentru produse și servicii de care aveam nevoie în cadrul proiectului, am tăiat și cărat lemne, placaje pentru mobilierul urban care urma să ajungă pe Olteț (și ulterior să fie donat Primăriei pentru a-l menține pe această stradă), încheierea de noi parteneriate și lista continuă.
Întrucât proiectul a însemnat și restricționarea accesului auto pe stradă, am realizat planul, am delimitat zonele pentru diverse evenimente și am trasat pe hartă accesul pe care îl propunem mașinilor. Proiectul, inclusiv detalii, a ajuns pe masa Poliției Rutiere și în Comisia de Circulație, de la care aveam nevoie de aviz pentru a restricționa accesul auto și pentru a ne putea desfășura în siguranță proiectul. Doar că, deși am depus totul pentru Comisie pe data de 2 august 2019 proiectul nostru nu a intrat în analiză decât în ședința din 10 septembrie 2019. După un du-te-vino între Primărie și Poliția Rutieră (Poliția ne trimitea întâi la Primărie să luăm aviz, cei de la Primărie ne trimiteau la Poliție, însă în Comisie nu se auzea nimic – acolo unde, de altfel, trebuia analizat proiectul), am fost chemați în Comisia de Circulație cu nicio săptămână înainte de proiect. Totuși, ne-am gândit că având deja scrisoarea de susținere din partea Primăriei, cel mai probabil această înfățișare e mai degrabă o formalitate. Dar am avut o surpriză, care ne-a arătat modul în care acționează edilii din Primărie și cum acționează la comandă Poliția Rutieră.
Ajunși în Comisie, a urmat prezentarea proiectului față de care s-au format două tabere: unii care au susținut proiectul și au considerat un astfel de demers benefic pentru Brașov (cărora le mulțumim) și cei care nu au spus mai nimic pentru că așteptau verdictul primarului Scripcaru. Problema principală devenise restricționarea traficului și temerea că locuitorii zonei care își parchează acolo mașina pe marginea trotuarelor „se vor urca în capul Primăriei”. Cel mai tare a fost când primarul George Scripcaru s-a făcut că nu știa că proiectul trebuia să dureze o săptămână (deși el a semnat scrisoarea de susținere în urma descrierii proiectului depuse de noi la Primărie). Ne-am dat seama că instituțiile publice (exceptând câțiva oameni care oricum nu vor putea face niciodată reale schimbări acolo întrucât sunt puțini numeric) gândesc extrem de simplist, nu gândesc pe termen lung și nu caută soluții. Am văzut instituții care nu înțeleg conceptul de mobilitate urbană, iar când nu înțelegi ceva, nu ai cum să susții schimbarea sustenabilă.
Concluzia în Comisia de Circulație a fost una dubioasă, primarul spunând că nu ia decizia în acel moment, ci că propune o întâlnire într-un cadru mai restrâns „joi sau vineri” (joi sau vineri înainte de începerea proiectului), termen până la care trebuia ca noi să găsim o soluție pentru parcarea mașinilor.
Probabil că lipsa de experiență cu astfel de situații ne-a făcut să nu spunem nimic, ci să acceptăm, luând în calcul, desigur, și că scopul nostru era să desfășurăm proiectul, nu să ne certăm cu primarul. Acest joi sau vineri a însemnat vineri, cu trei zile înainte de prima zi de proiect, când am fost chemați într-o sală din Primărie la care au participat doar doi reprezentanți ai primăriei, un reprezentant al Poliției Rutiere. După o așteptare de circa 40 de minute în care primarul Scripcaru și viceprimarul Barabas se lăsau așteptați, am avut parte de încă o supriză: a venit doar viceprimarul Barabas, probabil pentru domnul Scripcaru nu prezentăm prea mare interes încât să vină la o discuție propusă chiar de dumnealui, domnul Barabas începându-și propoziția cu „da, deci am vorbit cu domnul primar și răspunsul este nu”.
A urmat o încercare de discuții din partea Visum, în care le-am arătat scrisoarea de susținere, în care le-am explicat de ce Olteț, de ce mobilitat urbană, în care am încercat să le reamintim că vorbim de un proiect care a primit finanțare și că lucrurile nu se pot schimba. De ce spun că nu se pot schimba, spun pentru că domnul Barabas a discutat cu George Scripcaru și au ajuns ei la concluzia că ne pot da aleea din parcul Tractorul sau că ne pot da doar ziua de luni pe Olteț. După lungi discuții, ne-am dat seama că domnul Barabas este foarte slab și că deși văzusem peste tot în presă laude că dumnealui știe cum e cu mobilitatea urbană, de fapt, nu știe. Domnule Barabas, vă transmit câteva chestiuni aici din discuția lungă pe care am avut-o, urmare a ceea ce am vorbit la întâlnirea la care ne-ați chemat să ne spuneți „nu”:
• Ne-ați spus să vă mai lăsăm cu Olanda – Olanda este țara care ne poate oferi un ghid de bune practici privind mobilitatea urbană, pornind de la adminsitrație și continuând cu modul în care acea administrație își gândește orașele. Nu trebuie să preluăm mot-a-mot ce fac ei, ci să adaptăm ceea ce fac ei bine la orașul în care trăim.
• Ne-ați spus că mobilitatea urbană înseamnă și mașini – vă repet și aici, noi nu am spus că vrem interzicerea mașinilor, ci o gândire echilibrată a transportului. Dar din ce am văzut în gândirea dumneavoastră și a primăriei, mobilitatea urbană înseamnă pentru voi lărgire de drumuri și doar mașini. Noi v-am propus ca o săptămână din 12 luni să redăm strada Olteț locuitorilor străzii și zonei. Strada Olteț care e stradă secundară, nu are trafic mare, ci e parcare. Ați considerat că o bucată de fier este mai importantă. E mai importantă mașina decât copiii care ies de la cele două școli și fac slalom printre mașini.
• Vă făceați griji că nu ați putea spune unor oameni cărora înainte de ’90 nu aveau/puteau circula cu mașina, că în săptămâna aia le restricționăm traficul. Să nu uităm că nu mai suntem în comunism de mult timp, iar noi nu le interzicem nimic, ci doar le oferim alternativă (alternativă – un alt lucru care le lipsea în comunism oamenilor). Gândirea de tip comunistă și fricile comunismului sunt lucruri care pun piedici și nu vă vor ajuta niciodată să dezvoltați ceva. E ca și cum azi ne-ar fi frică să vorbim liber.
Charles F. Kettering spunea că „nu poți fi încrezător în viitor dacă te gândești în permanență la trecut”.
• Nu ați fost de acord cu soluția la parcare (parcarea era la Coresi, deci vreo 10-15 minute de mers pe jos/5 minute cu autobuzul) pe ideea că e prea mult de mers. Mobilitatea urbană, domnule Barabas, înseamnă promovarea echilibrată a metodelor de transport: transport public, pe jos, pe bicicletă, cu mașina personală. Mersul pe jos înseamnă sănătate, iar în Săptămâna Mobilității Europene, când avea loc proiectul Design Your Street, promovarea acestui aspect era de dorit și util. Dar ulterior mi-am dat seama și de ce nu ați vrut așa ceva, pentru că făcându-i pe oameni să aleagă pentru o săptămână mersul pe jos sau cu autobuzul, s-ar fi văzut modul incompetent și nesigur cu care creionați zi de zi străzile Brașovului; s-ar fi văzut de prea mulți trecerile de pietoni nesigure și transportul public slab în care Primăria nu dorește să investească.
• Domnul Mugurel Loga ne-a întrebat cu mare îngrijorare ce-o să facă bătrânii care merg la piață și îi lăsăm fără mașini? Mda, adevărul e că e plin de bătrânei care calcă cu 100 km/h să meargă la piață. Dar lăsând gluma la o parte, vă anunț, în caz că nu știți, că pe Olteț se află piața Tractorul, deci mă îndoiesc că cineva merge cu mașina până acolo. Chiar îi avantaja că timp de o săptămână nu mai trebuiau să se înghesuie pe trotuarele de 1 metru lățime sau să facă slalom printre mașini.
Mai departe, în întâlnirea propusă de George Scripcaru la care el însuși a lipsit, am văzut cu dezamăgire cum Poliția Rutieră a reacționat la comanda Primarului, lucru are mi s-a părut și mai grav decât faptul că viceprimarul a venit setat cu un răspuns. Mi s-a părut mai grav în măsura în care Poliția Rutieră nu este în subordinea Primăriei (oficial) și în măsura în care doamna care reprezenta instituția a început să vadă „probleme” în proiect după ce s-a aflat „verdictul” dat de primarul Brașovului. Îi răspund și doamnei:
• Ne-ați reproșat că nu am vorbit cu TOȚI locuitorii de pe Olteț ca să vedem dacă ei sunt de acord cu proiectul. Am și eu o întrebare: dumneavoastră ați discutat cu toți oamenii din Brașov când ați luat decizia să lărgiți 13 Decembrie, când ați luat decizii diverse în oraș în detrimentul oamenilor? Vă mai întrb o dată: dumneavoastră ați vorbit cu toți brașovenii când ați închis Piața Sfatului pentru un festival de mult timp trecut, Cerbul de Aur? În care nu ați deranjat doar oamenii, ci ați încurcat și business-urile (care, apropo, plătesc taxe la Primărie). Ați zis că nu e același lucru, aprobată de domnul Mugurel Loga care a concluzionat: „nu e același lucru, pe acolo nu trec mașini”. Încă o dovadă că administrația prioritizează mașina.
• Ne-ați spus că experimentăm pe oamenii de pe Olteț cu acest proiect. Desigur că orice nou început înseamnă și un „experiment”, însă noi nu făceam nimic mai mult decât să aducem evenimente culturale pe o stradă, într-un cartier de blocuri în care locuiesc oameni și solicitam ca timp de o săptămână, aceștia să se bucure de evenimente și să-și parcheze mașina în altă parte. Aș vrea să vă întreb: dumneavoastră nu experimentați zi de zi pe oameni cu modul în care alegeți să proiectați străzile? Știți cât îi ia unui pieton să ajungă din punctul A în punctul B în Brașov doar pentru că străzile sunt gândite prost? Dacă nu știți, vă zic eu: mult. La care se adaugă și lipsa siguranței. Cred că vă e la îndemână să vedeți statisticile privind accidentele din Brașov și să vedeți lipsa siguranței cu care circulă un biciclist în acest oraș.
Trecând mai departe, în urma refuzului, am solicitat și în scris acest lucru. L-am primit la un moment dat, dar, foarte amuzant, semnat de viceprimarul Mihail Costel. Practic, drumul a fost așa: scrisoare de susținere semnată de Scripcaru, răspuns verbal negativ de la viceprimarul LaszloBarabas (care ne dădea verdictul lui Scripcaru) și răspunsul negativ semnat de viceprimarul Mihai Costel (care nu a fost prezent la niciuna dintre discuții). Pentru că așa se pierde urma și așa nu se mai înțelege nimic. Desigur, în scris nu au spus același nu categoric și nici nu au avut nicio jenă să spună că au fost „discutate variante alternative de relocale a activităților porpuse”, după cum se poate vedea în adresa Primăriei. Caragiale, unde ești? 😊
Deși am primit un refuz categoric de la George Scripcaru, nu am renunțat la proiect. Astfel că:
– Asociația Visum a fost nevoită să mute un proiect dedicat mobilității urbane pe Aleea Pietonală Coresi Avantgarden (cu bunăvoința finanțatorului, care a fost de acord);
– Proiectul a atras un număr de peste 1500 de persoane (copii și adulți) care au participat la activități;
– Zona a prins viață timp de o săptămână, având parte de artiști talentați din Brașov;
– Au venit inclusiv locuitori de pe Olteț, are ne așteptau pe strada lor, dar care au înțeles situația și s-au alăturat în noua locație. Toate acestea se puteau petrece pe strada Olteț, care putea timp de o săptămână să aibă o altă dinamică.
Proiectele și schimbările țin de oameni, iar această experiență ne-a arătat o administrație incompetentă și incapabilă să înțeleagă de ce mobilitatea urbană poate conduce la schimbare socială. Aceeași administrație locală care a spus da proiectului Gorița și care s-a prefăcut că nu știe ce se întâmplă pe dealul Warthe cu dezvoltările imobiliare. Aceeași administrație care prioritizează mașina, al cărei oraș pe care îl administrează este unul dintre cele mai poluate din România, sufocat de mașini. Aceeași administrație care în anul 2017 avea în plan să distrugă rețeaua de troleibuze. Aceeași administrație care vă va cere un vot în 2020.
Notă: Titlu inspirat din „O scrisoare pierdută” de Caragiale
Sursa foto main: Pinterest Saud 787
Leave a Reply