Ieri am fost foarte încântat după ce m-am plimbat cu autobuzul electric SOR și troleibuzul Solaris. Plănuiam să scriu acest articol din pasiunea mea pentru transportul public electric și să vorbesc doar despre faptul că autobuzul SOR este două clase calitativ peste autobuzele Menarini la amenajarea spațiului interior, iar troleibuzul Solaris este două clase peste autobuzul SOR și să vă arăt câteva imagini cu ele.
Dar nu pot să nu așez toată demonstrația organizată de RATBV cu prezentarea celor două vehicule la cererea lui George Scripcaru, într-un context clar pentru toată lumea în ceea ce privește soarta și evoluția transportului public în Brașov. O demonstrație electorală a primarului, în care a ținut să ne spună că el face ceva pentru reducerea poluării din municipiu, în măsura în care până acum infrastructura realizată de Primărie a fost în avantajul mașinii personale și în detrimentul transportului public și al transportului alternativ, iar poluarea a fost pusă de către primar pe seama altor cauze.
În acest moment, în curțile RATBV sunt venite două autobuze SOR și două troleibuze Solaris, care vor intra în circulație începând cu 25 mai. Autobuzele electrice SOR intră pe linia 36, iar troleibuzele Solaris intră pe linia 2. Următoarea etapă presupune intrarea de autobuze electrice pe linia 23B, iar troleibuze Solaris pe linia 31.
La sediul RATBV, la garaj, au fost montate deja și două stații de încărcare lentă. Timpul de încărcare pentru acestea este între 6 și 8 ore, în funcție de cât este de descărcată bateria autobuzului. În curtea RATBV mai sunt venite și stațiile de încărcare rapidă, care vor fi montate la anumite capete de linii. Din spusele directorului RATBV, George Cornea, acestea vor deveni operaționale din toamnă.
Un exemplu de capăt de linie este la 36, Independenței, unde s-a și început lucrarea pentru montarea stației de încărcare. Și aș vrea să reiau discuția în ceea ce privește capătul liniei 36, stația Independenței, care este lângă podul care traversează calea ferată, ce face legătura între Independeței și strada Buzești. Stația aceasta este strecurată la marginea podului și a căii ferate în acest moment. S-a vorbit despre o îmbunătățire a liniei 36 și o prelungire a acesteia. În primul rând, datorită volumului mare de călători este nevoie de capacitate mai mare pe autobuze, adică articulate. Acest lucru nu s-a vrut, invocându-se de administrația Scripcaru că nu poate manevra un autobuz de 18 metri pe străzile Aluminiului și Bronzului. Păi nici nu este nevoie să navigheze pe acolo. Și aici intervine propunerea de prelungire a liniei 36, care putea fi direcționată din Independenței pe strada 1 Decembrie 1918 și ar fi putut avea un traseu paralel cu 13 Decembrie, deservind cartierul Tractorul, atât partea veche, cât și partea nouă. Linia ar fi circulat prin mijlocul Cartierului, iar stația ar fi putut fi la capătul dinspre centură. Desigur, nu s-a vrut acest lucru, ca să nu încurce „dezvoltările imobiliare” la liber permise de administrația Scripcaru. A ajutat și lipsa unei viziuni.
George Scripcaru se laudă cu 133 de vehicule verzi, adică 51 de troleibuze și 82 de autobuze electrice. Din acestea se vor remarca drept eroare mașivă autobuzele de 8 metri care vor fi puse să circule în Centrul Istoric (zonele Cetate și Șchei). Acestea vor fi 10 la număr și vor circula pe linia 50, 51 și 52. Va fi cea mai slabă capacitate de transport pe Centru Istoric din istoria transportului public brașovean.
Și fiindcă tot am zis de istoria transportului public brașovean, să ne uităm pe un grafic făcut de Tudor Măcicășan, expert în transporturi și mobilitate urbană.
Graficul are ca dată de începere 1959, pentru că la 1 mai 1959 a fost inaugurată prima linie de troleibuz în Brașov, între Şchei (Pe Tocile) şi Gara mare veche din Str. Hărmanului. Transport public în Brașov avem de mai mult timp. Vă reamintesc de trenul suburban, un fel de predecesor al tramvaiului, care lega Săcele de Brașov, lansat în 1892.
În grafic vedem o evoluție pozitivă a transportului public din 1959 până în 2004, mai ales la troleibuz și tramvai, în sensul în care în 2004 Brașovul avea în parcul de transport public 32 de tramvaie și 135 de troleibuze. După acel an începe o perioadă neagră pentru transportul electric, investițiile în acesta fiind aproape inexistente. În schimb, au fost cumpărate autobuze diesel, dar și acelea insufiente pentru a acoperi nevoia reală de transport public a Brașovului. Nici măcar achiziția autobuzelor Menarini low-cost la calitate din 2019, pe credit BERD, nu au reușit să acopere necesarul.
Momentul declinului, unul intenționat de altfel, al transportului public, coincide cu preluarea funcției de primar a lui George Scripcaru, 2004. Îl știți deja de 16 ani, „profesorul de sport care nu a profesat niciodată, dar care a ajuns primar” și care recent ne spunea că dacă nu ne convine ce face el, să plecăm în alte părți.
Vedem, deci, o scădere drastică a transportului electric, care ajunsese în 2017 să mai stea în existența a 17 troleibuze, cumpărate second-hand, dar care datorită alocărilor insuficiente de fonduri pentru reparații ajung ca în 2018 să mai fie 11 funcționale, iar la începutul lui 2020 să mai fie vreo 7, care mai circulau pe liniile 8 și 7.
2017 a fost un an de cotitură pentru transportul electric, respectiv pentru soarta troleibuzului. Conducerea de la acea vreme a RATBV, la presiunea primarului, spune că troleibuzul nu mai este eficient, că are costuri prea mari de funcționare și că nu mai trebuie făcute investiții în el. Managementul deficitar și politizat de la nivelul RATBV, împreună cu lipsa de viziune și de strategie a Primăriei Brașov, dar în special a lui Goerge Scripcaru, au dus la fenomenul de aglomerare a orașului prin creșterea utilizării autoturismelor, rezultat pe care îl trăim de câțiva ani buni deja.
Efectiv, rețeaua de troleibuz a fost la un pas de desființare în 2017. Ea a fost salvată prin eforturile specialiștilor care au susținut alături de Asociația Visum pentru Educație și Cultură, o dezbatere publică, prima organizată vreodată în Brașov pe subiectul transportului public.
În expunerea de motive înaintată de RATBV SA pentru împrumutul BERD din 2017, din care s-au cumpărat cele 105 Menarini, se spunea „având în vedere costurile operaționale considerabil mai mari înregistrate cu troleibuze (peste dublul celui efectuat cu autobuze) și prețul mare de achiziție al troleibuzelor noi (aproape dublu), pe termen scurt și mediu nu se prevede dezvoltarea rețelei de transport cu troleibuze, fiind în schimb necesară eliminarea pierderilor înregistrate în exploatarea acestui sistem de transport.”
Pentru cei interesați, puteți vedea prezentările făcute în cadrul dezbaterii din 2017, în ordinea luării cuvântului: Gruia Hilohi (Brașov), arhitect-urbanist, cercetător în istorie urbană; Tudor Măcicășan (Cluj-Napoca), specialist transporturi publice și trafic [consultant independent pe probleme de mobilitate urbană]; Eric Trel (Amsterdam, Olanda), expert finanţări transporturi urbane și Gabi Buhuș (București), arhitect.
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #1
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #2
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #3
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #4
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #5
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #6
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #7
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #8
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #9
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #10
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #11
Conferinta cu dezbatere Transportul Electric din Brasov – Trecut Prezent si Viitor #12
Ca rezultat al dezbaterii, pe lângă prezentările și materialele rămase după aceasta, a fost depus la Primăria Brașov și RATBV un memoriu cu privire la sistemul de troleibuz din Municipiul Brașov. Redau aici textul:
Ca urmare a deciziei luate în ședința ordinară a Consiliului Local Brașov din luna mai 2017, la propunerea Primarului George Scripcaru, pentru începerea demersurilor de contractare a unui împrumut de către RATBV SA, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în sumă de maximum 25 milioane euro sau echivalentul în RON, în vederea achiziționării de autobuze noi destinate transportului public local de călători și a faptului că în subsidiar se propunea retragerea din circulație a întregii flote de troleibuze, fără a se mai avea în vedere investiții de vreun fel în sistemul de troleibuze, așa cum reiese din expunerea de motive a RATBV SA, Asociația Visum pentru Educație și Cultură dorește să aducă în atenție importanța sistemului de troleibuze, un sistem de transport public electric – ecologic pentru oraș.
Contextul în care purtăm această discuție este unul favorabil dezvoltării transportului electric, în special cel cu troleibuz, pentru Brașov:
1. Brașovul încă are o rețea, o infrastructură electrică care poate susține punerea în circulație până la 170 de troleibuze moderne, ceea ce înseamnă o investiție deja făcută.
2. Sprijinul european, prin finanțările pe care le pune la dispoziție (vezi anexa A) și prin obiectivele asumate de reducerea poluării.
3. Pașii făcuți de administrația brașoveană prin adoptarea prin HCL a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care prevede următoarele în cazul sistemului de troleibuze:
a. PT5 Pregătirea și implementarea unui plan de revigorare a rețelei de troleibuze din municipiul Brașov printr-un program de reproiectare a rețelei, de înlocuire a flotei și de modernizare a infrastructurii.
b. 3. Proiecte integrate pentru îmbunatăţirea integrării între planificarea urbană şi infrastructura de transport, pietonală şi pentru biciclete
Pag 246 din PMUD
Renovare și extindere a cablurilor aeriene 5 mil. euro
Achiziționarea de 18 troleibuze noi. 9 mil euro
c. Tabelul 6.2 Proiect de plan de acțiuni pentru Brașov – componenta operațională
Pag 201 din PMUD
14.000.000 EUR pentru extinderea liniilor de alimentare pentru troleibuze către Livada Poștei.
4.100.000 EUR pentru modernizarea generală a infrastructurii.
În sprijinul dezvoltării transportului electric cu troleibuz vă atașăm următoarele informații:
1. Situația la care s-a ajuns în exploatări similare
Sursa foto: Tudor Măcicășan
2. Analiză comparativă troleibuz – autobuz diesel
Sursa foto: Tudor Măcicășan
3. Avantajele ecologice ale troleibuzului
Sursa foto: Tudor Măcicășan
Astfel, prin prezentul memoriu cerem Primăriei Municipiului Brașov, Consiliului Local Brașov și RATBV SA să reconsidere poziția din mai 2017, în sensul păstrării şi dezvoltării sistemul actual de troleibuz, și să urmeze direcția corect asumată prin PMUD, anume pregătirea și implementarea unui plan de revigorare a rețelei de troleibuze din municipiul Brașov, printr-un program de reproiectare a rețelei, de înlocuire a flotei și de modernizare a infrastructurii.
În acest sens vă solicităm să dispuneţi fără echivoc:
1. Încetarea de îndată a oricăror operaţiuni de dezafectare a instalaţiilor fixe şi dotărilor mobile sau imobile aferente exploatării reţelei de troleibuz, inclusiv a celor temporar neutilizate şi inclusiv a celor rămase din fosta exploatare de tramvai.
2. Exploatarea şi, după caz, conservarea în bune condiţii a întregului patrimoniu public aferent transportului electric : baze de exploatare, garaje, substaţii de transformare şi redresare, cabluri de alimentare, reţeaua de fir aerian de contact existentă, vehicule electrice de transport public, vehicule de intervenţie şi utilitare, materiale, piese de schimb şi altele.
3. Stabilirea ca strategie, în ce priveşte opţiunea de achiziţionare şi întroducere de autobuze electrice, ca acestea să înlocuiască doar autobuzele diesel, pe traseele care nu se pretează la exploatare în sistemul de troleibuze, şi nicidecum sistemul de troleibuze actual, sistem ce trebuie considerat inclusiv cu întregul său potenţial său de extindere prin revenire pe trasee cu flux mare de călători.
În continuare, vă propunem, ca viziune, următoarele:
Dezvoltarea pe două direcții:
A. locală, la nivelul Municipiului Brașov – electric, ecologic
B. metropolitană – diesel pe termen scurt și mediu
Pentru ambele direcții trebuie inclusă în discuții Agenția Metropolitană Brașov.
Măsuri pentru prima etapă 2017-2018 prin resurse locale și finanțări BERD:
1. Elaborarea studiului de optimizare și extidere a sistemul de transport public
2. Elaborarea studiilor de fezabilitate conform PMUD
Studiile presupun:
a. culegere date număr călători pe rutele actuale
b. culegere date nevoi reale de deplasare cetățeni
c. date privind costurile actuale de funcționare, rețea diesel și rețea troleibuz
d. pregătirea contractului de servicii publice, care expiră în vara lui 2019, împreună cu AMB.
Datele culese sunt necesare pentru a înțelege „unde, când, de ce și cum” e nevoie pentru a structura transportul public, dar și pentru a fundamenta studiile de fezabilitate, strategia de dezvoltare și aplicarea pentru finanțări.
3. Creșterea flotei active de troleibuze prin repararea vehiculelor și prin achiziția unui număr de 15-20 troleibuze second-hand în condiții avantajoase
a. Cereri de ofertă
b. Negocieri cu Linz (oraș înfrățit) care urmează să disponibilizeze 18 troleibuze în 2018
4. Completări minimale la rețeaua de contact și repunerea în folosință a tronsoanelor neutilizate
a. Refacerea legăturilor în Centrul Civic, macazuri, încrucișări pe direcţiile necesare
b. Reconectarea rețelei de pe Saturn cu Poienelor
c. Repunerea în funcțiune a rețelelor pe Str. Zizinului și B-dul Victoriei
d. Reconstruirea buclei de întoarcere de la Gară
e. Mutare capăt linie de la Stadionul Tineretului la Bartolomeu, în interesecție cu Str. Lungă (staţie Complex Bartolomeu, unde există cerere, fiind nod de trafic, precum şi posibilităţi tehnice superioare de oprire a mai multor vehicule)
5. Reconfigurare trasee și înlocuirea unor trasee de autobuz cu troleibuz, urmată de redirecționarea autobuzelor spre alte linii interne sau metropolitane
a. Linia 32 transformată în traseu de troleibuz; reconfigurarea liniilor 3 şi 10
6. Repunerea în funcțiune a garajului din Valea Cetății, pentru a scurta cursele de acces și retragere
Măsuri pentru etapa a doua 2018-2022:
1. Accesarea fondurilor nerambursabile pe axa 4.1 POR
a. Achiziționare troleibuze noi – 18 bucăți articulate sau echivalent
b. Refacere tronsoane: Ceasul Rău – Livada Poștei – Teatru – Patria; Str. Aurel Vlaicu; Calea Făgărașului
c. Înlocuirea unor trasee de autobuz cu troleibuz și redirecționarea autobuzelor spre alte linii interne sau metropolitane: Liniile 1, 2, 4, 6, 31, 16, 23, 23B.
d. Modernizare infrastructură tehnică aferentă
Măsuri etapa a treia 2020+:
1. Completarea parcului de troleibuze până la efectivul care asigură eficiența în exploatare a sistemului, conform potenţialului său (aproximativ 130 vehicule)
2. Refacere tronsoane: Str. Lungă, Calea București și Centrul istoric
3. Extinderea rețelei electrice în zona Dârste-Noua
Față de cele amintite de noi în acest memoriu, vă solicităm să ne comunicați în scris opţiunile, planurile și măsurile pe care le aveți învedere cu privire la transportul public, în general, și în primul rând cele cu privire la sistemul de troleibuz din Brașov.
Anexa A (extras din ghidul solicitantului)
Obiectiv specific 4.1.
Prin Obiectivul specific 4.1 din POR 2014-2020 sunt sprijinite acele proiecte care dovedesccă au un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ şi al zonelor funcţionale urbane (în continuare Z.F.U.) ale acestora. Punctul de plecare în identificarea acestor proiecte se regăsește în analiza efectuată, direcțiile de acţiune și în măsurile propuse în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (în continuare P.M.U.D.) ale municipiilor reşedinţă de judeţ sau elaborate inclusiv la nivel de zone periurbane/metropolitane, conform prevederilor legale.
3. Achiziționarea de troleibuze, în cazul în care solicitantul de finanţare (liderul de parteneriat/un partener, dupăcaz) deține un sistem funcţional de transport public de călători cu troleibuzul sau în cazul în care se intenţionează introducerea sau reintroducerea prin proiect a acestui sistem de transport în municipiile reşedinţă de judeţ, inclusiv Z.F.U. în care sistemul de transport cu troleibuzul nu există/nu este funcţional la data depunerii Cererii de finanţare. Pag 31
5.2. Construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderearețelei de troleibuz (cu toate elementele componente necesare funcționarii acesteia: linii de contact, stâlpi, trolee etc.), în cazul în care solicitantul de finanţare (liderul de parteneriat/un partener, după caz) deține un sistem funcţional de transport public de călători cu troleibuzul sau în cazul în care se intenţionează introducerea sau reintroducerea prin proiect a acestui sistem de transport în municipiile, inclusiv Z.F.U în care sistemul de transport cu troleibuzul nu există/nu este funcţional la data depunerii Cererii de finanţare. Pag 33
6. Construirea/modernizarea/reabilitarea/extindereadepourilor/autobazelor aferente transportului public local/zonal de călători, inclusiv infrastructura tehnică aferentă
Această activitate implică construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea depourilor şi autobazelor utilizate pentru sistemele de transport public local/zonal de călători. Construirea depourilor/autobazelor este eligibilă doar pentru sistemele de transport public şi tipurile de mijloace de transport public eligibile prin O.S. 4.1.
În cadrul acestei activități sunt eligibile următoarele sub-activități:
– Construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea clădirilor depourilor şi a autobazelor, inclusiv clădirile cu funcție administrativă;
– Construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea spațiilor de garare/parcare a mijloacelor de transport din incinta depoului/autobazei, inclusiv parcări, macaze, rețea de contact pentru troleibuz/tramvaie tc;
– Crearea/instalarea de stații de alimentare pentru tipurile de autobuze eligibile prin O.S. 4.1;
– Achiziționarea/montajul de mașini-unelte și echipamente de diagnostic pentru atelierele interne de reparații;
– Crearea/modernizarea/reabilitarea instalațiilor automatizate de spălat vehicule de transport public; pag. 33
7. Construirea și modernizarea stațiilor de transport public de călători (tramvai, troleibuz, autobuz) pag 34
9. Construirea/modernizarea/extinderea de benzi dedicate, folosite exclusiv pentru mijloacele de transport public de călători pag 35
10. Configurarea/reconfigurarea infrastructurii rutiere pe trăzile urbane deservite de transport public de călători, în vederea construirii/modernizării/extinderii benzilor dedicate separate pentru transportul public de călători, a construirii /modernizării/extinderiitraseelor/pistelor pentru pietoni și biciclete, inclusivc onstruirea/modernizarea/reabilitarea părţiicarosabile a infrastructurii rutiere pag 35-36
11.Construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători pag 37
C. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană
1. Crearea/modernizarea/extindereasistemelor de management al traficului, inclusiv a sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme de transport inteligente (STI)
În cadrul acestei activități este eligibilă crearea/modernizarea/extinderea sistemelor de management al traficului, ce pot fi compuse din următoare sub-sisteme și sub-activități, fără ca lista să fie exhaustivă:
– Sisteme de monitorizare video CCTV, mai ales în intersecții;
– Sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și incronizată, ce poate asigura prioritizarea mijloacelor de transport în intersecțiile semnalizate/semaforizate;
– Sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de managementul flotei (prin GPS, AVL etc.);
– Sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de transport încomun și/sau în stațiile de transport public;
– Crearea de aplicaţii software pentru informarea în timp real a utilizatorilor asupra programului mijloacelor de transport în comun;
– Alte sisteme de informare (VMS – sisteme de mesaje variabile);
– Amplasarea de senzori de detectare a vehiculelor;
– Dotarea centrului de comandă pentru managementul traficului, cu componente specifice software și hardware, precum şi lucrări punctuale de construcţii şi instalaţii în cadrul dispeceratelor; pag 42.
Practic, Primăria Brașov, Consiliul Local Brașov și RATBV au primit în vara lui 2017 un document cu un plan de dezvoltare a rețelei de troleibuz, finanțarea fiind disponibilă prin Obiectivul specific 4.1 din POR 2014-2020. Numai că demersurile de achiziție a troleibuzelor au fost demarate în 2019, primele 26, adică în penultimul an al perioadei de finanțare 2014 – 2020. Iar pentru celelalte 25 de troleibuze nici măcar nu au fost finalizate demersurile și suntem în mai 2020.
Mai trebuie spus faptul că prin aceeași linie de finanțare 4.1 din POR 2014-2020 se puteau depune proiecte și pentru tramvai.
Extras din ghidul de finanțare:
4.3.1.1 Încadrarea proiectului şi a activităţilor sale privind investiţiile în acţiunile specifice sprijinite în cadrul Obiectivului Specific 4.1 al Priorității de investiții 4e
A. Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban de călători
1. Achiziționarea de material rulant (tramvaie), în cazul în care solicitantul de finanţare (liderul de parteneriat/un partener, după caz) deține un sistem funcţional de transport public de călători cu tramvaiul sau în cazul în care se intenţionează introducerea sau reintroducerea prin proiect a acestui sistem de transport în municipiile reşedinţă de judeţ, inclusiv Z.F.U. în care sistemul de transport cu tramvaiul nu există/nu este funcţional la data depunerii cererii de finanţare.
Vă dați seama că dacă proiectul pentru reintroducerea tramvaiului se făcea de la începutul perioadei de finanțare, adică cel puțin în 2014, astăzi am fi putut avea o linie de tramvai activă? Și vă dau exemplu cele trei linii de tramvai propuse de Gabi Buhuș:
T1: Rulmentul – Gara Dârste
T2: Rulmentul – Piața Unirii
T3: Piața Unirii – Gara Dârste
Cele trei linii sunt propuse cu un punct comun, de intersectare, în Centrul Civic. Liniile T1 și T2 conectează și Gara Brașov. Una dintre acestea dacă ar fi fost făcută, să zicem Rulmentul – Piața Unirii, Brașovul ar fi avut o cu totul altă față.
Numai că în 2019, George Scripcaru a demolat stația de redresare S3 (funcțională), utilizată în rețeaua de troleibuze, pentru a lărgi strada 13 Decembrie. Și mai demolează depoul de tramvai, tot de pe strada 13 Decembrie.
Vă spun toate acestea ca să vedeți ce am fi putut avea, cu ce ne-am ales și ca să nu uităm istoria politică din ultimii 16 ani.
În ceea ce privește autobuzul electric, deși sunt încântat de cum arată, cum merge și totul pare frumos la prima vedere, trebuie spus că acesta are două elemente importante, bateria și softul, care nu sunt ajunse la maturitate ca și tehnologii. Acest lucru generează niște costuri de achiziție, de funcționare și de mentenanță. Deși am întrebat la RATBV care sunt costurile de funcționare pentru autobuzele electrice SOR în condițiile de la Brașov, aceste informații sunt în mod constant omise. De ce nu vor să spună RATBV și Primăria Brașov care sunt aceste costuri?
Haideți să vă arăt de ce. În studiul intitulat „Comparison of the Lifecycle Cost Structure of Electric and Diesel Buses” se analizează două autobuze, unul diesel Euro 6, Mercedes Benz, model Merkavim Pioneer și un SOR, NS-12 electric, exact modelul achiziționat de Primăria Brașov.
În acest studiu, autorii spun „we can state that overall costs for an electric bus at 10-year lifetime are 691.073 euro and 559.256 euro for the diesel version.” Adică, costul unui autobuz electric pentru o perioadă de viață de 10 ani este de 691.073 euro, în timp ce costul unui autobuz diesel, tot pentru o perioadă viață de 10 ani este de 559.256 euro. Asta înseamnă un cost mai mare cu 131.817 euro la autobuzul electric.
Mai atașez și următorul video în care Tudor Măcicășan prezintă Analiza comparativă privind exploatarea sistemelor de transport public. Prezentarea a fost făcută în cadrul evenimentului 60 de ani de transport electric la Brasov, organizat în luna mai 2019, de către Gruia Hilohi.
Și în final, vă las în compania câtorva informații furnizate de Primăria Brașov și RATBV despre autobuzul electric SOR și troleibuzul Solaris.
Troleibuzele fac parte dintr-un lot de 26 achiziționate de la firma poloneză Solaris Bus & Coach S.A., cu finanțare prin POR 2014-2020, urmare a proiectului „Achiziţia de mijloace de transport public – troleibuze” depus de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), în parteneriat cu Municipalitatea.
Troleibuzele sunt modelul „Solaris Trollino 18”, de 18 metri, articulate, cu o capacitate de 137 de călători, dintre care 40 pe scaune. Acestea sunt dotate cu sistem de informare a pasagerilor cu tracking GPS și anunțarea stației următoare, două unități de aer condiționat pentru pasageri și una pentru șofer, două display-uri pentru anunțuri și reclame, patru validatoare, prize USB pentru încărcarea telefoanelor și altor dispozitive mobile, wifi.
Vehiculele sunt dotate cu acumulator, care oferă o autonomie de minimum 5 kilometri în lipsa contactului cu linia de electricitate, lucru ce le va permite să folosească energia din baterii în zonele în care nu există rețeaua electrică necesară. Troleibuzele oferă accesibilitate persoanelor cu handicap locomotor, prin înclinare laterală (spre dreapta) cu o diferență de nivel de 7 centimetri. Articulația este controlată electronic, iar sistemul de propulsie este furnizat de Skoda, motorul având minimum 240 kW (aproximativ 320 cai putere). Viteza maximă a fiecărui troleibuz poate fi de 75 km/h, dar fiecare vehicul va avea un limitator de viteză ajustabil (ASL) astfel încât să nu depășească viteza de 55 km/h. Troleibuzele au culoarea verde, la fel ca autobuzele noi din flota RATBV.
Cele 26 de troleibuze care vor fi achiziţionate în cadrul proiectului vor deservi liniile 1, 2, 6 şi 31 din municipiu. Alegerea acestor trasee are la bază necesitatea extinderii transportului electric pe rute care nu sunt 100% electrificate, urmărind să se realizeze: diminuarea poluării în zona centrală a oraşului (până în Livada Poştei), unde se înregistrează cele mai mari volume de trafic iar transportul public este asigurat în prezent exclusiv cu autobuze convenționale; activarea unui tronson de reţea aeriană neutilizat în prezent (Str. Zizinului) şi creşterea gradului de utilizare a altor tronsoane slab deservite de troleibuze (Str. Hărmanului, Bd. Muncii); diminuarea costului ridicat de operare al transportului cu troleibuze (12,49 lei/km).
Valoarea achiziției este de peste 92 milioane lei inclusiv TVA, din care 2% reprezintă contribuția Municipiului Brașov și 98% fonduri nerambursabile.
Autobuzele electrice sunt produse de firma SOR Libchavy s.r.o., din Cehia, și fac parte din primul lot de 32 achiziționate de această firmă, cu o finanțare de la Administrația Fondului pentru Mediu, care cuprinde un total de 52 de autobuze electrice ce vor fi livrate de SOR.
Autobuzele din acest lot au o lungime de 12 metri, cu câte 3 uși duble, podea joasă integral, rampă acces persoane cu dizabilități, capacitate 102 călători din care 35 pe scaune, suspensie cu înclinare la bordură, aer condiționat, computer de bord pentru managementul rutei, 3 validatoare contactless, panouri electronice pentru afișare destinație.
De asemenea, autobuzele sunt prevăzute cu aer condiționat, sistem de supraveghere video exterior/interior autobuz (7 camere video / vehicul), sistem automat de numărare a pasagerilor, sistem de diagnosticare și colectare parametri vehicul, sistem audio și de comunicație șofer – dispecerat.
Ele sunt dotate cu motor electric de tracțiune amplasat central, putere nominală: 160 kW, cu recuperarea energiei la frânare, și baterii de tracțiune cu o capacitate de 263 kWh, autonomie minim 200 km.
Garanția este 5 ani sau 500.000 km (condiția care se îndeplinește prima), inclusiv pentru bateriile de tracțiune.
Autobuzele vor fi livrate împreună cu 2 tipuri de stații de încărcare:
– pentru încărcare lentă în garaj: 32 stații (câte una pentru fiecare autobuz),
– pentru încărcare rapidă în capăt de linie și garaj: 9 stații (Gara Brașov, Independenței, Panselelor, Rulmentul, Saturn, Stadionul Municipal, Timiș-Triaj, Triaj și Garaj). Încărcarea rapidă se realizează prin intermediul pantografului montat pe autobuz.
Autobuzele din acest lot vor circula pe traseele: 9, 15, 22, 23B, 29, 32, 34, 36, 53. Primul autobuz va circula pe linia 36.
Valoarea achiziției pentru cele 32 de autobuze este de 75.550.720,00 lei, fără TVA.
Pe lângă cele 32 de autobuze electrice, Primăria Brașov mai are încheiat cu firma SOR un alt contract, în valoare de 48.058.500 de lei + TVA, pentru furnizarea a încă 20 de autobuze electrice, 10 cu lungimea de 12 metri și 10 cu lungimea de 8 metri, care vor circula pe liniile 2B, 21, 35, 50, 51, 52.
Imagini Troleibuz Solaris Trollino 18
Imagini autobuz electric SOR NS-12
La acestea se adaugă alte 20 de autobuze electrice achiziționate în cadrul unei finanțări nerambursabile prin POR de 72.567.971 de lei, obținute în parteneriat cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA). Dintre cele 20 de autobuze electrice, 12 au lungimea de 18 metri și 8 au lungimea de 12 metri. Ambele licitații (atât pentru cele de 18 metri, cât și pentru cele de 12 metri) sunt în faza de evaluare a ofertelor.
Tot cu finanțare de la Uniunea Europeană, prin programul Operațional Regional, Municipalitatea va achiziționa 25 de troleibuze și 10 autobuze hibrid, pentru care va lansa licitația în perioada următoare. Valoarea proiectului este 75.206.942,67 lei.
În total, 133 de troleibuze și autobuze electrice, dintre care 51 de troleibuze de 18 metri și 82 de autobuze electrice, de 18, 12 și 8 metri, vor circula în municipiul Brașov.
Leave a Reply