În data de 27 mai 2026, în sala de ședințe a Consiliului Local Brașov, a avut loc o întâlnire publică cu privire la PUZ-ul Centru Civic. Participanții la această întâlnire au aflat chiar în deschiderea ei că întâlnirea are loc, de fapt, în cadrul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Aceasta a venit ca urmare a solicitării Primăriei Brașov pentru dezbatere publică privind documentația de urbanism „PUZ Centrul Civic”.
Urmărind discuțiile de la această întâlnire tind să cred că scopul acesteia nu a fost de a dezbate un PUZ, ci de a impune o decizie deja luată în spatele ușilor închise, aceea că trebuie construită Catedrala. Desigur, este un demers împotriva interesului public. Și atunci este necesar să avertizez asupra acestei situații și să pun în discuție și câteva elemente care ridică niște semne de întrebare.
În acest context, miza acestui PUZ pare să fie tocmai construirea Catedralei, deși președintele CTATU, arhitectul Răzvan Dracea, a încercat să evite discuția despre aceasta. Cu toate acestea, reprezentanții Primăriei Brașov, purtătorul de cuvânt Sorin Toarcea și avocatul Adrian Rusu, au transmis ideea obligației de construire a Catedralei prin sentința judecătorească nr. 1721 din 11 octombrie 2017, dar fără a o explica.
Conform acestei sentințe, Consiliul Local Brașov este obligat „să modifice sau să elaboreze un nou PUZ pentru zona Centrul Civic cu respectarea dreptului de concesiune al reclamantei rezultat din contractul de concesiune nr. 4009/1993, prin repoziționarea terenului concesionat în vederea realizării obiectivului Catedrala „Înălțarea Domnului” pe amplasamentul indicat în Anexa 22 a Completării raportului de expertiză întocmit de expert judiciar Liurcă Mircea Bogdan nr. 727482/2017, recepționat de OCPI cu procesul verbal nr. 2086/2017 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre”.
Arhitectul Andrei Fanciali explică în textul său publicat sub numele Nu suntem obligați să avem catedrală în Centrul Civic. Despre o hotărâre judecătorească și despre ce poate (și ce nu poate) obliga o instanță că verdictul pus de Primărie nu este întocmai corect și că NU suntem obligați să avem catedrală în Centrul Civic.
Reprezentantul Primăriei Brașov, avocatul Adrian Rusu, a adus în discuție o decizie a instanței judecătorești din 2023, prin care fostul primar Allen Coliban este sancționat. Obiectul acestui demers în instanță a fost „amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti”. Acest demers ridică o întrebare importantă, de ce a fost inițiat doar în 2023, deși hotărârea judecătorească este din 11 octombrie 2017?
Trebuie menționat faptul că dosarul din 2023 este în acest moment la Curtea de Apel Brașov, unde a fost suspendată judecarea: „în temeiul art. 411 alin.1 pt. 1 Cod procedură civilă suspendă judecarea prezentei cauze, faţă de existenţa acordului părţilor în acest sens. Cu drept de recurs pe toată durata suspendării”.
Ce ar fi trebuit să știm și Primăria Brașov nu explică, este cum s-a ajuns în situația aceasta. Și mai important ar trebui ca Primăria să explice cum de s-a pierdut procesul în 2017. Interesele municipiului au fost corect reprezentate la momentul respectiv?
În dosarul din 2023, apar ca reclamante și două persoane fizice, Epure Sorin și Epure Maria Cristina. Acestea au un interes direct în Centrul Civic, anume, sunt proprietari pe un teren. În această zonă mai există și alți proprietari persoane fizice, iar avocatul Adrian Rusu și primarul George Scripcaru, deși reprezintă municipiul, au pledat în favoarea proprietății private, deci împotriva interesului public. Să punctăm un lucru foarte clar, dreptul la proprietate este garantat, dar asta nu înseamnă că poți să faci ce vrei, iar în cazul terenurilor nu înseamnă că poți construi orice. Nu există dreptul de a construi ceva anume. Mai mult, conform legislației în vigoare, autoritățile publice locale pot expropria terenuri. Desigur, acestea trebuie făcute cu respectarea legii, pentru cauză de utilitate publică, cu despăgubire justă.
Ori asta ar trebui să facă acest PUZ Centru Civic, să reglementeze ce se poate construi, indiferent de tipul de proprieate, publică sau privată. Dar se pare că acest PUZ a devenit unul pentru edificarea Catedralei, ceea ce este un demers în interes privat, nu în interes public. Primăria Brașov ar fi trebuit să prezinte o planșă cu toate terenurile, detaliat, cu situație juridică, conflicte de proprietate și status de proprietate. Această planșă ar fi utilă ca să înțelegem ce probleme sunt, de exemplu locul de joacă din Centru Civic este făcut parțial și pe proprietate privată.
Biserica de lemn
Apropo de proprietate privată, primarul George Scripcaru a menționat în cadrul întâlnirii CTATU că actuala biserică de lemn este construită pe două terenuri, unul proprietate privată și celălalt fiind domeniu public. Cum de s-a ajuns în această situație ar trebui să explice Primăria Brașov. Nu cumva Biserica de lemn este construită în baza contractului de concesiune din 1993?
Iată ce scrie pe site-ul bisericii: „Cu ajutorul bunului Dumnezeu, în Postul Sfintelor Paști, în anul Domnului 1994, s-au început lucrările de construcție a bisericii de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, de către Asociația pentru construirea Catedralei Ortodoxe din Centrul Civic al Brașovului.”
Asociația menționată este cea care a semnat contractul de concesiune în 1993, iar în 10 februarie 2026 a semnat un act adițional în care suprafața este modificată. Astfel, apare o reducere de la terenul inițial de 4.955 mp la o suprafață de 3.765 mp. În absența informațiilor, nu pot decât întreba: nu cumva diferența de teren vine ca urmare a faptului că acel teren a fost ocupat deja de Biserica de lemn, chiar și parțial?
Amplasament Catedrală
Dacă Biserica de lemn a fost construită în baza acelui contract de concesiune, atunci putem vorbi de două ipoteze. Fie nu a fost respectat contractul și atunci acesta poate fi reziliat, fie se poate înțelege că obiectivul a fost îndeplinit și atunci catedrala nu mai are obiect. Conform contractului, terenul se concesionează pentru edificarea unui lăcaș de cult ortodox în Centrul Civic. Cu alte cuvinte, obiectul contractului nu era construirea unei Catedrale, ci al unui lăcaș de cult, ceea ce este Biserica de lemn.
Dacă Biserica de lemn nu a fost făcută în baza contractului de concesiune din 1993, atunci în ce bază a fost făcută? Există vreo HCL, contract de vreun fel, autorizație de construire? Din nou, informații pe care Primăria Brașov nu le-a prezentat.
Un alt element care apare în extrasul CF al terenului acordat prin actul adițional este acțiunea în instanță în dosarul nr. 2753/62/2020, având ca obiect legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Legea 10/2001, deși are ca regulă restituirea în natură, nu obligă la restituirea terenului. Conform art. 1, alin. 2 din legea menționată, „În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite, în acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănești.”
Faptul că Primăria Brașov nu vorbește de acest dosar în instanță (și dacă mai sunt și alte spețe similare) în cadrul procesului de reglementare urbanistică a Centrului Civic, arată că sunt lucruri care se țin intenționat ascunse.
Și dacă tot vorbim de rezilierea contractului de concesiune, reamitesc că acesta a fost reziliat prin HCL nr. 225 din 25 aprilie 2005. Apoi acest HCL 225/2005 a fost anulat în instanță. Aș spune că Primăria Brașov are de dat niște explicații. Cum a fost posibilă anularea HCL 225 în instanță? Interesele municipiului au fost corect reprezentate la momentul respectiv?
Lipsa de transparență și prezentarea doar a anumitor informații fac din reprezentanții Primăriei Brașov principalii promotori pentru construirea Catedralei.
Frăția politico-religioasă
Vreau să vă prezint legăturile dintre politicienii care susțin construirea Catedralei și BOR, o relație veche, prin care sunt puse interesele BOR înaintea interesului public.
Cum spuneam, este o relație veche, chiar de la semnarea contractului de concesiune. Persoanele care au reprezentat părțile și care au semnat contractul au fost membri în cadrul Asociației, după cum urmează: Corneliu Popa deținea funcția de viceprimar și președinte al Asociației; Adrian Moruzzi deținea funcția de primar și de membru în Asociație; Ghilean Eugen deținea funcția de secretar al municipiului și de membru în Asociație.
Adaug extrasul din Registrul Special al Asociațților și Fundațiilor privind Asociația pentru Construirea Catedralei Înălțarea Domnului Brașov pentru a vedea că cele trei persoane menționate sunt membre ale Asociației.
Revenind mai aproape în timp, vă reamintesc că viceprimarul Lucian Patrașcu PSD a lansat o petiție pentru construirea Catedralei. În mandatele trecute, PSD a avut preoți în listele de consilieri locali la Brașov și de consilieri județeni, care au și ocupat funcții de aleși. În Consiliul Local Brașov, în mandatul 2020 – 2024, a fost consilier local preotul Daniel Colceriu, iar la CJ Brașov a fost preotul Manea Ion, cu două mandate.
Pentru susținerile oferite, politicienii Lucian Patrașcu, George Scripcaru, Adrian Veștea, Sebastian Rusu și Dan Ghiță au primit recunoștința BOR, acestora acordându-li-se distincţia Ordinul „Mitropolit Ioan Mețianu” de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Pe lângă cei cinci politicieni, au mai primit distincția avocatul Adrian Rusu, reprezentant al Primăriei Brașov, și Dan Cristolovean, membru în Asociația pentru Construirea Catedralei Înălțarea Domnului Brașov.
Mai mult, viceprimarul Lucian Patrașcu este și membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului pentru mandatul 2026–2030.
Am arătat aceste relații pentru a evidenția conflictul de interese și corupția. Aleșii locali au obligația de a reprezenta interesul public, nu pe cel al unui privat. Așa cum și avocatul Adrian Rusu, atâta timp cât reprezintă municipiul, are la rândul său obligația de a reprezenta interesul public și nu pe cel al Asociației și al BOR.
Primăria Brașov anunță că până la întâlnirea publică din CTATU, pentru PUZ Centru Civic au fost primite aproximativ 460 de obiecții/puncte de vedere/propuneri, dar care nu au fost publicate nici până la scrierea acestui articol. Nepublicarea acestor obiecții/puncte de vedere/propuneri este o metodă utilizată la fiecare dezbatere/consultare/întâlnire publică, deși Primăria are obligația publicării acestora. Prin nepublicare se evită a se arăta dimensiunea opoziției, în cazul PUZ-ului Centru Civic, față de construirea Catedralei.
Practic, atât elaboratorii documentației, cât și reprezentanții Primăriei Brașov, nu au explicat oportunitatea și necesitatea propunerilor formulate în cadrul PUZ, așa cum nu au explicat nici limitele planului și reglementările de trafic. A fost o prezentare cât se poate de evazivă. Așa cum am scris deja în articol, în cadrul prezentării nu au fost explicate problemele privind regimul juridic al terenurilor.
„Vom încerca să propunem și funcțiuni care sunt deschise publicului și care necesită, pe de-o parte, o amenajare corespunzătoare la nivelul solului. Aici avem reglementări foarte detaliate cu privire la împrejmuiri, așa încât tot spațiul, chiar dacă este teren privat, să fie perceput și amenajat ca un spațiu public fluent și să fie permeabil la nivelul întregului centru civic. Menționez că am reușit să păstrăm, aproximativ, o suprafață de spațiu verde public echivalentă cu cea reglementată prin PUG-ul actual. Totodată, și deținătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menținută la nivelul proprietății”, a declarat urbanista Laura Tucan.
Mai este de atras atenția asupra spațiului verde. Observați ce a declarat urbanista Laura Tucan, „am reușit să păstrăm, aproximativ, o suprafață de spațiu verde public echivalentă cu cea reglementată prin PUG-ul actual. Totodată, și deținătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menținută la nivelul proprietății”. Atât ea, cât și primarul George Scripcaru, au evitat să răspundă la întrebarea care le-a fost adresată în timpul întâlnirii publice, dacă suprafața de spațiul verde rămâne la fel sau se diminuează. Urbanista a zis că totalul de suprafață verde va fi la fel ca totalul din PUG, dar, pe lângă domeniul public alocat pentru spațiu verde, include următoarea formulă „deținătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menținută la nivelul proprietății”.
Leave a Reply