Primăria Brașov a anunțat în 9 iunie proiectele câștigătoare din cadrul bugetării participative: „Brașovenii și-au ales proiectele pe care le doresc implementate în acest an”. NU, nu brașovenii au ales, ci Primărian a ales câștigătorii. Când ai proiecte câștigătoare cu 3, 4, 8 și 16 voturi nu poți să spui că oamenii au ales.
100.000 euro cu 3 voturi, 100.000 euro cu 8 voturi sau 50.000 cu 4 voturi, așa arată trei proiecte câștigătoare, 250.000 de euro în total pentru 15 voturi? Da, atâți bani se dau pentru câteva voturi. Sunt și trei proiecte câștigătoare care au avut 163, 107 și 79 de voturi. Dar așa cum am spus în articolul trecut, la o populație de aproximativ 280.000 de oameni, numărul de voturi acordate arată doar eșecul implementării programului de bugetare participativă.
Și nu, George Scripcaru, artizanul proiectului electoral de bugetare participativă Fii Implicat!, nu recunoaște eșecul și dă vina pe pandemie: „Astăzi (9 iunie, n.n.), a fost făcută publică lista cu proiectele care s-au clasat pe primul loc, în urma votului cetățenilor, la cele 8 categorii stabilite în cadrul procesului de bugetare participativă. Chiar dacă acest proces s-a suprapus cu perioada de pandemie, când atenția tuturor a fost centrată pe protejarea împotriva coronavirusului, consider că a fost un exercițiu util, atât pentru brașoveni, cât și pentru administrația locală, care a arătat cât de valoroase sunt ideile cetățenilor, dar și care sunt așteptările acestora. Și înainte, sub diverse forme, am preluat multe idei de la brașoveni, pentru a le implementa, dar este prima dată când acest proces s-a desfășurat prin votul cetățenilor, printr-o procedură pe care am implementat-o special. Acesta este motivul pentru care am continuat procedura, chiar dacă în perioada derulării acestui proiect au apărut problemele legate de pandemie.”
Și pentru că urmează implementarea proiectelor câștigătoare, haideți să vedem care sunt acestea. Cum vor fi implementate și cum se vor face achizițiile în cadrul proiectelor rămâne de văzut. Mai trebuie spus că Primăria Brașov s-a decis să scoată un câștigător pe fiecare categorie din program. În total, cele 8 proiecte câștigătoare însumează 553.000 euro. În lei, la cursul din 10 iunie, înseamnă 2.672.203 lei, cu 672.203 lei mai mult decât bugetul anunțat de 2.000.000 lei.
Proiectele câștigătoare pe categorii sunt cele care au cel mai mare număr de voturi. Și da, sunt proiecte care au câștigat cu 3 și 4 voturi pe unele categorii, pentru că celelalte au avut și mai puține voturi. În plus, avem și un dezechilibru la numărul de proiecte pe categorii: avem de la un proiect pe o categorie, până la 5 proiecte pe o altă categorie. O eroare care arată din nou eșecul implementării proiectului. Avem și două proiecte la care apare aceeași persoană la inițiatori, Mihaela Scânteie.
Dar să ne uităm și cine sunt ințiatorii proiectelor câștigătoare, pentru că trebuie făcute câteva observații:
1. Program de educație rutieră pentru învățământul preuniversitar – 50.000 euro, Gîrtofan Octavian-Dan, 163 voturi
2. Sportul înseamnă integrare – 100.000 euro, Leizeriuc Petru Ciprian, 107 voturi
3. Salvatori pentru oraşul nostru – 93.000 euro, Viorel Remus-Mihai, 79 voturi
4. Gard viu pentru viață – 50.000 euro, Scânteie Mihaela Adina, 16 voturi
5. Joc urban în centrul istoric – 10.000 euro, Chirilă Oana-Maria, 8 voturi
6. City Tree – 100.000 euro, Scânteie Mihaela Adina, Goran Constantin-Cornel, Marian Papara, 8 voturi
7. Reamenajarea terenului de fotbal (sintetic) din curtea școlii nr 1 – 50.000 euro, Mihaela Pintea, 4 voturi
8. Brașov – orașul porților deschise – Program pilot de amenajare a 4 curți în Centrul istoric – 100.000 euro, Creoșteanu Kristina, 3 voturi
Dintre aceștia, Leizeriuc Petru Ciprian este angajat al Primăriei Brașov, Viorel Remus-Mihai, angajat al Agenției Metropolitane, Mihaela Pintea este director general la Școala nr. 1, iar Kristina Creașteanu, apropiată a admninistrației Scripcaru, membră în comisia de evaluare a programului de bugetare participativă. Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității pe care o conduce, beneficiază de un sediu primit de la Primărie, în clădirea deținută de insituție pe strada Prundului, nr. 1. De asemenea, proiectul câștigător al doameni Creoșteanu include și amenajarea curții imobilului în care locuiește.
Pe de altă parte, Mihaela Scânteie, câștigătoare cu două proiecte, este membru USR Brașov. Deputatul Tudor Benga, care a cerut Primăriei Brașov introducerea bugetării participative și care a organizat singura dezbatere publică pe acest subiect, spunea că va urmări dacă programul de bugetare participativă este viciat. Da, procesul este viciat. Am văzut problemele de la lansare până la alegerea câștigătorilor. Oare Tudor Benga și USR Brașov au uitat să reacționeze sau doar se fac că nu văd pentru că o colegă de-a lor are proiecte depuse și câștigătoare la bugetarea participativă?
Proiectele câștigătoare:
Infrastructură educațională
Program de educație rutieră pentru învățământul preuniversitar – 50.000 euro, Gîrtofan Octavian-Dan, 163 voturi
Pornind de la premisa că educația rutieră este un factor determinant în reducerea numărului de accidente rutiere, „Programul de educație rutieră” își propune îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a normelor rutiere, precum și conștientizarea pericolelor la care se expun cei care, din lipsa experienței, a euforiei specifice vârstei sau a necunoașterii legislației în domeniu, devin autori sau victime ale accidentelor de circulație. Acest program se adresează tinerilor elevi de clasa a 12-a și studenților care posedă permis de conducere, care urmează să îl obțină sau care folosesc mijloace de transport și care, conform statisticilor naționale, sunt categoria de vârstă cea mai expusă din punctul de vedere al siguranței rutiere.
Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației
Sportul înseamnă integrare – 100.000 euro, Leizeriuc Petru Ciprian, 107 voturi
Amenajarea, accesibilizarea și dotarea unei săli de sport pentru persoane cu dizabilități.
Sala/locația vizată: sala de sport din cadrul fostului Colegiu Industrial Astra, str. Panselelor.
Operațiuni: reabilitare, amenajare, adaptare spațiu de sport pentru persoane cu dizabilități. Scopul proiectului este de a dezvolta egalitatea de șanse prin sport, acesta fiind și un program de terapie nonformală pentru socializare și integrare.
Sporturi vizate: handbal în scaun cu rotile; baschet în scaun cu rotile; tenis de masă; fotbal; dans sportiv; șah; alte sporturi.
Sustenabilitatea: în afara orelor de program cu persoane cu dizabilități, sala poate fi închiriată de alte persoane sau instituții, sumele colectate fiind direcționate spre plata utilităților și administrării în bune condiții a sălii de sport.
Infrastructură de sănătate
Salvatori pentru oraşul nostru – 93.000 euro, Viorel Remus-Mihai, 79 voturi
Scopul proiectului constă în îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a I.S.U. Braşov prin dotarea cu echipament individual de protecţie a unui număr de 50 voluntari SMURD şi 30 voluntari pompieri.
Prin implementarea acestui proiect va crește capacitatea de reacție a ISU Braşov prin completarea cu voluntari a echipelor de intervenție care au deficit de personal. Aceşti voluntari vor merge în misiuni alături de echipele SMURD şi pompieri.
Amenajare spații verzi și locuri de joacă
Gard viu pentru viață – 50.000 euro, Scânteie Mihaela Adina, 16 voturi
Proiectul vizează plantarea gardului viu între carosabil și trotuar în cartierul Astra, pe două tronsoane de drum intens circulat, pe Calea București, de la giratoriul de la Mac Donalds până la giratoriul de la Spitalul Județean, și pe Bulevardul Saturn, de la același giratoriu până la giratoriul dublu de la Gemenii.
Conform unui studiu Green Report, gardul viu absoarbe cel mai bine poluarea generată de trafic intens, mai bine chiar decât copacii.
Amenajare spații publice
Joc urban în centrul istoric – 10.000 euro, Chirilă Oana-Maria, 8 voturi
Realizarea unui joc urban inedit, gândit ca un instrument de amestec și de interacțiune socială, care sprijină și cultivă o modalitate deschisă de a folosi orașul și spațiul public.
Ansamblul este alcătuit din 6 scaune de lemn cu 6 dimensiuni diferite, începând cu înălțime de 2.4 m până la 0.6 m.
Acesta se va reloca în funcție de un algoritm ce nu va fi făcut public, astfel încât dispariția dintr-un loc și apariția lui în altul va fi o surpriză. Prin această relocare, jocul urban conectează și pune în relație mai apropiată principalele spații urbane ale centrului istoric. Punctul de început al jocului ar putea fi Strada Postăvarilor, care deși este transformată într-un spațiu pietonal, nu aste atât de căutată de trecători precum Republicii sau Michael Weiss.
Miza acestui proiect este să stimuleze simțul ludic și curiozitatea trecătorilor prin prezentarea unui artefact familiar — scaunul în ipostaze neobișnuite. Ideea ansamblului propus a fost să creăm o serie de obiecte care reproduc efectul acesta pentru toate vârstele și dimensiunile. Între cele 6 obiecte pot fi stabilite mai multe tipuri de relații. Scaunele cele mai mici pot fi și trepte, cel de 1.2 m poate fi o masă cu trei scaune de 0.9 scaunele pot fi așezate telescopic, asemănător cu o scară.
Grup țintă: utilizatorii Centrului Istoric, atât localnici cât și turiști.
Digitalizare
City Tree – 100.000 euro, Scânteie Mihaela Adina, Goran Constantin-Cornel, Marian Papara, 8 voturi
Achiziționarea unor City Trees, „copaci artificiali” care pot fi amplasați în diverse zone ale orașului, de preferat zone aglomerate de autovehicule, pentru a purifica aerul. City Tree este un perete care este acoperit de mușchi care poate echivala 275 de copaci în ceea ce înseamnă purificarea aerului, dar poate fi loc de repaus în timpul unei plimbări.
Standul CityTree găzduiește culturi de mușchi care atrag poluanți, inclusiv CO2, oxid de azot și praf, transformând aceste substanțe nocive în masă proprie, în timp ce tehnologia IoT monitorizează CityTree pentru înregistrările de întreținere. CityTrees sunt folosiți în orașe precum Oslo, Hong Kong, Paris.
Infrastructură sportivă
Reamenajarea terenului de fotbal (sintetic) din curtea școlii nr 1 – 50.000 euro, Mihaela Pintea, 4 voturi
În prezent, terenul de fotbal este într-o stare de uzura avansată și este necesar să se schimbe gazonul sintetic și gardul împrejmuitor.
Infrastructură culturală
Brașov – orașul porților deschise – Program pilot de amenajare a 4 curți în Centrul istoric – 100.000 euro, Creoșteanu Kristina, 3 voturi
Amenajare a patru curți din centrul istoric în forma lor originală, cu scopul de a scoate la lumină patrimoniul construit ascuns și uitat al orașului și a stimula cetățenii să-și amenajeze curțile, contribuind astfel la creșterea calității clădirilor și implicit a condițiilor de locuit.
Patru curți de pe 4 străzi diferite din Centrul istoric vor fi reabilitate cu implicarea proprietarilor: va fi refăcut pavajul conform modelului original, folosindu-se materiale tradiționale, vor fi reabilitate fațadele interioare și elementele de construcție ornamentale (arcade, bolte, ganguri), vor fi amenajate zone de verdeață și vor fi restaurate porțile. După terminarea lucrărilor, cele 4 curți vor fi înscrise în traseele turistice de vizitare ale Cetății Brașovului. Trecătorii vor privi și vor face fotografii ale interiorului curților, fără a intra în curți sau intrând numai cu acordul proprietarilor (pentru a proteja intimitatea locuitorilor).
Leave a Reply