Studiul de oportunitate în vederea identificării de terenuri pentru amenajarea de parcuri în Municipiul Brașov este finalizat și intră în ședința ordinară a CL Brașov din 22 noiembrie pentru aprobare.
Împreună cu acest studiu de oportunitate intră la aprobare și un studiu sociologic privind percepția locuitorilor Municipiului Brașov asupra parcurilor. În acest articol analizez studiul sociologic, iar în altul voi prezenta câteva date din studiul de oportunitate.
Sunt de făcut câteva precizări de ordin sociologic cu privire la studiul sociologic. În primul rând, vedem că s-a făcut analiza documentelor oficiale referitoare la diferite date statistice ale populației municipiului, ceea ce ne arată o problemă la nivelul Primăriei. Situația statistică a populației ar fi trebuit să existe deja în Primărie. Aceste date statistice sunt necesare pentru realizarea eșantionării și pentru corelații cu suprafețele de parcuri și de spații verzi pe cap de locuitor și a distribuției spațiilor verzi pe zone.
În afara analizei documentelor oficiale referitoare la diferite date statistice ale populației municipiului, studiul sociologic a avut o parte cantitativă și una calitativă.
Cercetarea cantitativă a presupus colectarea de date cu ajutorul chestionarului. Și aici vine problema cea mai mare, chestionarul a fost aplicat online. Se știe foarte bine că un chestionar online nu poate fi reprezentativ, oricât de bine ai face eșantionarea. Motivul este că nu poți controla cine răspunde la chestionare și modul în care o face.
Să explic acest aspect. Conform studiului, analiza statistică a ținut cont de categorii de vârstă, gen și cartier. Asta înseamnă că iei datele statistice ale populației municipiului și vezi cum se împarte populația pe cele trei categorii alese la eșantionare. Și vei avea:
- A% intră în categoria de vârstă 18-24, B% intră în categoria de vârstă 25-39 etc.;
- X% sunt masculin și Y% sunt feminin;
- N% locuiesc în cartierul Astra, M% locuiesc în cartierul Tractorul etc.
Practic, procentele identificate trebuie să se găsească la nivelul respondenților. Dacă acest lucru nu se întâmplă, studiul este invalid.
Și ne uităm pe demograficele respondenților, așa cum sunt trecute la pagina 54:
- 6% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani;
- 60% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani;
- 28% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani;
- 6% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani;
- 54% dintre respondenți sunt femei;
- 46% dintre respondenți sunt bărbați.
Aceste cifre sunt suficiente pentru a spune că studiul sociologic este invalid. Observați la pagina 55 că cifrele la eșantionul de respondenți nu corespunde cu cel de referință pentru distribuția pe cartiere. Acest lucru se întâmplă și la gen și la categoriile de vârstă. La categoorile de vârstă este foarte gravă greșeala, unde vedem următoarele:
- persoanele cu vârstă peste 65 de ani nu au răspuns la chestionar;
- persoanele cu vârstă sub 18 ani nu au răspuns la chestionar. Evident că nu o să întrebăm nou născuți, dar se poate merge cu intervievarea măcar spre 16 ani. De exemplu, Institutul Național de Statistică operează cu categoria de vârstă 15 – 19 ani.
- 60% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani. Dacă ne raportăm la datele de referință, această categorie de vârstă reprezintă undeva la un 21-25% din totalul populației municipiului. Asta înseamnă că procentul de 21-25% ar fi trebuit să se regăsească și la respondenți.
Despre aceste probleme am scris deja și la lansarea chestionarului online, în luna august. Acum vedeți dovada.
Dar mai sunt și alte elemente. Raportul aferent studiului sociologic vorbește și de o cercetare calitativă. „Obiectivul studiului calitativ este de a înțelege în profunzime tema studiată, din perspectiva tuturor părților implicate.
Dacă prin studiul cantitativ am adresat vocea populației, prin studiul calitativ am încercat să descriem care este poziția funcționarilor primăriei care sunt direct implicați în tema studiată, respectiv care sunt poziția și opiniile societății civile care au rol activ în ceea ce privește spațiile verzi și parcurile din municipiu.”, scrie în raport.
Sunt două probleme mari deja, numai uitându-ne la acest text.
Dacă spui că Obiectivul studiului calitativ este de a înțelege în profunzime tema studiată, din perspectiva tuturor părților implicate, atunci iei la studiul calitativ toate părțile implicate, inclusiv cele luate la studiul cantitativ. Apoi, se vorbește de poziția funcționarilor primăriei care sunt direct implicați în tema studiată, respectiv care sunt poziția și opiniile societății civile care au rol activ. Numai că raportul de cercetare nu conține nicio aplicație făcută pe societatea civilă.
Conform raportului de cercetare, vedem că a fost făcut un focus-grup cu 10 respondenți, funcționari ai primăriei direct implicați în problematica spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Brașov. În realitate, aceasta este de fapt o ședință de lucru. Mai ales că în practica unui focus-grup, de obicei, participanții nu se cunosc între ei, astfel încât opiniile emise în cadrul discuțiilor să fie cât mai diverse, să nu fie influențate de relațiile dintre participanți, iar dinamica grupului să poată fi controlată mai bine. Trebuie să mai știm că focus-grupul nu este un grup menit să rezolve probleme și nici să ia decizii.
Și aici se încheie cercetarea calitativă!
Două lucruri mai precizez cu privire la acest studiu sociologic. Unul, conform raportului de cercetare au fost 1780 de respondenți, cu 664 mai mulți decât eșantionul de 1116. În sociologie nu e o reușită că ai făcut mai multe chestionare, ci o încercare de acoperire a greșelilor. În cazul în care realizatorii studiului au considerat că dacă au făcut mai multe chestionare decât numărul eșantionat, atunci studiul e mai reprezentativ, atunci precizez că în sociologie nu lucrăm cu grade de reprezentativitate (mai puțin reprezentativ până la mai mult reprezentativ). Un studiu este reprezentativ dacă respectă toate condițiile setate la eșantionare și la aplicare.
Și un al doilea lucru ține de faptul că, deși studiul sociologic vizează percepția locuitorilor asupra parcurilor, vedem că au fost introduse și elemente care nu au legătură cu subiectul cercetării. Iarăși, abordarea că dacă tot întrebăm lumea, hai să profităm să mai întrebăm ceva, nu este o abordare utilă.
Mai vedem un lucru menționat în raportul de cercetare care ridică alte semne de întrebare față de modul în care a fost făcut studiul sociologic: „Au fost analizate toate comentariile primite în social media pe pagina de Facebook oficială a primăriei și de la postarea primarului prin care s-a făcut public chestionarul de culegere a datelor pentru cercetare.”
În final, ca să înțelegeți cât de slabă e prestația profesională a sociologului care a lucrat la acest studiu, observați că în raportul de cercetare folosește formulări precum X% dintre brașoveni consideră… și X% dintre locuitorii municipiului consideră... și X% dintre locuitorii cartierului consideră… Formularea corectă este: X% dintre respondenți consideră…
În concluzie, orice sociolog cu respect pentru profesie nu livrează așa ceva. Și ce este mai îngrijorător este faptul că oameni cu o prestație profesională onorabilă în alte domenii au girat o prestație sociologică atât de slabă. Toate acestea se întâmplă pentru că admninistrația locală și politicul nu valorizează cercetarea la valoarea pe care o are. Aceste lucruri se întâmplă pentru că bugetele alocate cercetării sunt foarte mici. Și atunci se aplică formula „cutting corners”, adică nu facem ceva, deși e necesar, pentru că nu sunt bani. Rezultatele le vedem, precum acest studiu sociologic nereprezentativ și invalid, dar care este folosit la Studiul de oportunitate în vederea identificării de terenuri pentru amenajarea de parcuri în Municipiul Brașov, studiu care urmează să fie aprobat de niște consilieri locali care, sunt sigur că nu citesc raportul de cercetare și votează în funcție de direcția de partid.
Leave a Reply