Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) a fost publicat, ieri, 10 august 2026, în Monitorul Oficial al României și va intra în vigoare în 15 zile calendaristice de la publicare – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Noua legislație reprezintă una dintre cele mai ample reforme realizate în ultimii ani în domeniul urbanismului și construcțiilor și introduce proceduri simplificate pentru numeroase lucrări cu impact redus.
Unul dintre elementele esențiale urmărite în cadrul Codului sunt procedurile simplificate, eficientizate, prin excluderea birocratizării excesive la anumite tipuri de lucrări și prin responsabilizarea beneficiarilor, proiectanților și executanților.
Astfel, pentru anumite categorii de lucrări, Codul introduce trei mecanisme simplificate în relația cetățeanului cu primăriile în ceea ce privește anumite lucrări de amenajare interioară, exterioară și de construire: lucrări care pot fi realizate fără formalități de autorizare, lucrări care pot fi executate în baza unui plan de amplasament și lucrări pentru care este necesară doar notificarea autorității locale.
În plus față de prevederile deja existente, prin care se puteau executa anumite lucrări fără autorizație de construire, vor mai putea fi realizate fără autorizație, printre altele, și: montarea sistemelor individuale de încălzire, prepararea apei calde și climatizare; montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu, în condițiile prevăzute de lege; anumite pergole, terase exterioare demontabile, ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății; anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății.
O noutate importantă privește și construcțiile-anexă aferente locuințelor unifamiliale din mediul rural, care vor putea fi realizate fără autorizație dacă nu depășesc cumulat 20 de metri pătrați și respectă reglementările urbanistice locale.
Codul simplifică, de asemenea, procedurile pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale, pentru servicii de curierat, pentru anumite lucrări de infrastructură și amenajare, precum și pentru intervenții destinate securității la incendiu.
„Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Răspunderea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții”, a precizat ministrul dezvoltării Cseke Attila.
Pentru lucrările pentru care Codul instituie această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie, iar documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, fiind mandatorie elaborarea unui proiect întocmit de specialiști și în cazul acestor lucrări.
În zonele construite protejate, lucrările fără formalități vor putea fi realizate numai în condițiile în care regulamentul local de urbanism permite acest lucru. „Astfel, pentru intervențiile simple, cetățeanul nu va mai fi obligat să parcurgă proceduri administrative disproporționate față de complexitatea lucrării, iar autoritățile locale își vor putea concentra resursele asupra proiectelor cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor”, a subliniat ministrul Cseke Attila.
Conform Asociaţiei Profesionale pentru Monitorizarea Geotehnică şi Structurală (APMGS), Codul aduce câteva schimbări de fond:
- Digitalizarea și simplificarea autorizării. Printre obiectivele declarate ale legii se numără simplificarea și digitalizarea proceselor de avizare, aprobare și autorizare, printr-un sistem de avizare integrată susținut de comisii locale și de o Comisie națională dedicată, care urmează să fie operaționalizate în primele luni de la publicarea legii.
- Renunțarea la „categoriile de importanță” în favoarea „claselor de consecințe”. Sistemul clasic de încadrare a construcțiilor în categorii de importanță (A, B, C, D) este înlocuit cu un sistem bazat pe risc, aliniat abordării europene: clasele de consecințe CC1–CC4, stabilite în funcție de gravitatea posibilelor pierderi de vieți omenești, pierderi economice, culturale, sociale sau de mediu în cazul avarierii construcției. Echivalența este directă (CC1 = fosta categorie D, … CC4 = fosta categorie A), dar filozofia de evaluare a riscului devine mai granulară.
- Registrul Național al Construcțiilor (RNC). Se instituie un sistem informatic național care centralizează date despre toate construcțiile definitive, publice sau private — inclusiv un Registru Național al Clădirilor, componentă georeferențiată a acestuia. RNC va colecta informații de la diriginți de șantier, proiectanți, beneficiari și experți tehnici, servind atât autorităților de control, cât și, parțial, publicului.
- Măsuri de mediu în construcții noi. Din 2027, clădirile cu funcțiuni comerciale, de birouri, industriale sau de depozitare de peste 1.000 mp vor trebui să prevadă acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață, iar parcările exterioare mari vor trebui echipate cu sisteme de drenaj sustenabil și cu vegetație sau dispozitive de umbrire.
- Consolidarea rolului experților tehnici și al centrelor de expertiză. Legea introduce centre de expertiză publică de amenajarea teritoriului și urbanism (ATU), organisme menite să sprijine autoritățile locale, mai ales pe cele fără capacitate tehnică proprie.
Leave a Reply