Experimentul administrației Scripcaru cu bugetarea participativă continuă, Primăria anunțând intrarea în etapa votului acordat de public. Experimentul este de fapt campanie electorală mascată pentru George Scripcaru și PNL Brașov, pe bani publici. Mai mult, mecanismul de bugetare participativă arată lipsa imensă de profesionalism la nivelul Primăriei, în frunte cu George Scripcaru, cel care se prezenta ca fiind „profesorul de sport care nu a profesat niciodată, dar care a ajuns primar”.
Pe bugetarea participativă au fost depuse 177 de proiecte, fapt ce arată un interes ridicat pentru acest mecanism. Este și normal să fie un interes ridicat pentru că oamenii s-au simțit băgați în seamă. Din păcate, la modul cum a fost organizat mecanismul și, mai ales după etapa de evaluare a proiectelor depuse în perioada 17 februarie – 16 martie, rămânem cu un gust amar și cu senzația că încrederea a fost încă o dată înșelată de către administrația Scripcaru. Din cele 177 de proiecte, 50 au fost declarate eligibile, iar după comasarea celor care se repetă, au rămas 40 de proiecte.
Cea mai mare problemă este lipsa transparenței pe partea de evaluare, neexistând publicată nicio listă cu criteriile în baza cărora s-a făcut evaluarea. La această problemă se adaugă și faptul că nu s-a spus cine sunt membrii comisiei de evaluare și pe ce criterii de competență au fost aleși.
Despre aceste probleme am vorbit încă din luna ianuarie, la dezbaterea organizată de USR Brașov pe bugetarea participativă.
Mecanismul de bugetare participativă este despre implicarea locuitorilor în cheltuirea bunului public, prin realizarea de proiecte în directă colaborare cu administrația și de a responsabiliza populația față de bunul public. Acest mecanism se poate implementa doar dacă există o viziune și o planificare coerentă pentru dezvoltarea Brașovului. În lipsa acestora întrebăm, unde se încadrează acest mecanism de bugetare participativă, ce vrem să rezolvăm cu el?
La această nelămurire mai adăugăm câteva elemente: lipsa transparenței la realizarea mecanismului de bugetare participativă, lipsa specialiștilor din procesul de realizare a mecanismului și evaluare a proiectelor.
Sunt multe întrebări și multe elemente rămase neclare, așa cum se poate vedea și din dezbaterea organizată de USR Brașov pe acest subiect.
Comunitatea a primit foarte bine mecanismul de bugetare participativă, chiar dacă nu a înțeles ce este și cum se face. Lipsa de înțelegere apare atunci când proiectul este făcut în spatele ușilor închise, fără participarea specialiștilor, fără consultare. Explicarea proiectului se poate face doar atunci când proiectul este bine făcut și nu se lasă nimic la voia întâmplării.
Bugetarea participativă de la Brașov pare să fie un tranfer de muncă, dinspre administrație spre populație, în care oamenii identifică probleme, propun soluții și fac un calcul bugetar. De ce? Pentru că administrația brașoveană acuză lipsa personalului și supraîncărcarea.
Până acum am constatat lipsa implicării specialiștilor și lipsa consultării locuitorii. Brașovul nu duce lipsă de proiecte propuse și făcute de societatea civilă. Din contră, sunt multe ONG-uri și grupuri de inițiativă, care, de-a lungul timpului, au făcut proiecte care au adus beneficii pentru oraș și pentru diferite categorii sociale. Problema este legată de subfinanțarea mediului ONG, lipsa de specialiști din administrație și lipsa de deschidere și de transparență a administrației. Mediul ONG a dezvoltat în tot acest timp competențe, pe toate domeniile, competențe care încă nu sunt luate în calcul de administrația Scripcaru, de la infrastructură și mobilitate urbană, la social, la antreprenoriat, până la cultură, sănătate, educație și sport.
S-a încheiat perioada de depunere a proiectelor și Primăria nu a comunicat criteriile de analiză și evaluare și nici criteriile în care a fost aleasă și organizată comisia de evaluare. Tot acest mecanism se așează pe „participativ”. Ori ca acest mecanism să funcționeze este nevoie ca specialiștii și comunitatea să fi luat parte la stabilirea criteriilor de analiză și evaluare, la stabilirea categoriilor de proiecte (deși cred că ar fi trebuit mers pe proiecte pe cartiere și nu pe categorii, astfel încât să te asiguri că la fiecare ediție se va face cel puțin un proiect pe cartier – distribuția echitabilă a resurselor), să facă parte din comisia de analiză și evaluare (personal consider că ar trebui să fie un raport de 50-50).
Lista de proiecte declarate eligibile ne arată clar că mecanismul implementat de administrația Scripcaru nu a funcționat.
Evaluarea proiectelor în perioada 17 februarie – 15 martie era anunțată în regulament ca fiind o analiză tehnică şi juridică realizată de către Primărie și se verifică conformitatea proiectelor cu standardele prezentului regulament şi cu alte reglementări legale în vigoare, precum și fezabilitatea tehnică.
Am întrebat Primăria Brașov care sunt criteriile în baza cărora s-a făcut evaluarea proiectelor în perioada 17 februarie – 16 martie 2020 și mi s-a dat un link la regulamentul Bugetării participative, care nu conține criteriile folosite la evaluare. Acest lucru ridică întrebări vizavi de prezența subiectivității evaluatorilor.
Am întrebat Primăria și care este componența echipei care a făcut evaluarea celor 177 de proiecte în perioada 17 februarie – 16 martie 2020: cu nume, competență, modul de alegere și decizia pentru fiecare membru al comisiei de a face parte din comisie. Ne-a fost comunicată o listă de funcții, la care adaug numele persoanelor, cele care sunt disponibile pe site-ul Primăriei: primarul George Scripcaru, cei doi viceprimari (Costel Mihai și Laszlo Barabas), directorul (Dumitru-Doru Mugurel Loga) și directorul adjunct (Mihaela Gal) al Direcției Tehnice, arhitectul șef (Marilena Manolache), directorul Direcției Informatice (Gabriela Vlad), directorul Direcției Relații Externe (Cecilia Doiciu), șeful Biroului informații publice (Sorin Toarcea), șeful Serviciului Buget (Maria Oprea), directorul Direcției Asistență Socială (Mariana Topoliceanu). Au mai participat cu rol consultativ: reprezentantul Serviciului Amenajare Zone de Agrement (Orantes Dinca – șef serviciu), reprezentantul Serviciului Cadastru (Gheorghe Neculoiu – șef serviciu) și reprezentantul Asociației Împreună pentru Dezvoltarea Comunității (Kristina Creoșteanu). Față de componența comisiei nu ni s-au precizat competențele care îi fac eligibili pentru a face parte din comisie și nici decizia în baza căreia persoanele au fost numite în comisie.
Identific din start un conflict de interese, prin prezența doamnei Kristina Creoșteanu, ca membru a comisiei de evaluare și în același timp ca deținătoare de proiecte declarate eligibile. Este vorba de proiectul „Brașov – Orașul Porților Deschise – Program pilot de amenajare a 4 curți în Centrul Istoric”, depus de Kristina Creoșteanu, care vizează amenajarea a patru curți, una dintre acestea fiind chiar curtea imobilului unde locuiește Kristina Creoșteanu. Și un al doilea proiect pe domeniul Amenajare spații publice, care presupune amenajarea străzii Alecu Russo. Mai trebuie precizat că Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității beneficiază de un sediu primit de la Primărie, în clădirea deținută de insituție pe strada Prundului, nr. 1, unde este și Centrul de Informare Turistică.
Un alt proiect este cel al doamnei consilier local PNL Roxana Cojocea, de la care nu am auzit nimic de la începerea mandatului în 2016. Dar iată că are un proiect în valoare de 100.000 de euro pe bugetarea participativă. Este vorba de proiectul „Ham-Ham (Amplasare coșuri stradale cu dozator de saci pentru excrementele animalelor)”. Oare din 2016 până în prezent nu a avut timp să depună un astfel de proiect direct în Consiliul Local?
Apoi vine rândul unui alt membru PNL Brașov, cel care este cunoscut ca fiind reprezentant al partidului pe zona Tractorul, Radu Paul. În cazul acestuia, semnalul a fost tras de către Maximilian Radu Munteanu, care a sesizat că șase proiecte declarate eligibile îl au ca autor pe Radu Paul. Între timp, numele autorilor a fost modificat.
Cele șase proiecte sunt:
Înființare centru de informare turistică în Piața Sfântul Ioan;
Instalare de camere video în locurile de joacă dintre blocuri în cartierul Tractorul;
Amenajare alee în Craiter între capătul liniei 37 și strada Anghel Saligny, pe lângă calea ferată;
Toalete publice moderne în parcul sportiv din Tractorul și în proximitatea pieții Astra din Steagu;
Amenajarea parcului Someș din Steagu, intersecția străzilor Calea București cu Berzei;
Modernizare strada Titan.
Preiau de la Maximilian și replica lui Radu Paul:
„1. Am avut discutii cu mai multi oameni din cartierul Tractorul si pe unii i-am ajutat sa isi puna proiectele pe platforma pentru ca nu aveau timp sau nu stiu sa foloseasca calculatorul. Au fost trecute datele lor in proiect, deci nu inteleg de unde sa apara numele meu. Probabil a fost un bug al platformei. Asa se explica si faptul ca au fost proiecte aparute eligibile si apoi modificate in neeligibile. Doar nu crezi ca a stat cineva sa le modifice statusul in timp real. :-)))
2. Am ajutat pentru depunerea mai multor proiecte pentru cartierul Tractorul, iar eligibile sunt foarte putine dintre ele, in nici un caz 14 cum spui tu.
3. Toate numele sunt reale si sunt ale cetatenilor care au avut ideea. Unul dintre ei a si venit cu un punct de vedere aici.
4. Eu nu am cunostinta de vreo intelegere referitoate la ce proiecte se aproba.”
Radu Paul recunoaște că i-a „ajutat” pe câțiva locuitori și a încărcat el proiectele, pentru că aceștia fie nu puteau, fie nu aveau timp. Față de situația cu Radu Paul, Primăria răspunde că „persoana la care faceți referire nu a fost identificată în lista persoanelor a căror proiecte au fost declarate eligibile”.
14 proiecte apăreau cu numele lui Radu Paul, vezi foto.
Toate cele șase sunt proiecte care ar trebui să fie făcute de Primărie, nu pe bugetare participativă. Mecanismul de bugetare participativă nu trebuie să fie un mecanism de finanțare pe departamentele Primărie, ci ar trebui să aducă ceva în plus, ceva care nu este în activitatea curentă a Primăriei. Structurarea pe domenii nu este cea mai bună alegere, ar fi trebui să fie pe cartiere. De asemenea, suma de 100.000 euro per proiect este foarte mare. Ar fi trebuit început cu sume mult mai mici.
Așa cum spunea și Mihai Codruț Nanu, mai mult de jumătate din proiectele pe Bugetare Participativă au deja buget separat la alte capitole bugetare. Eu zic că trei sferturi intră pe capitolele bugetare.
O altă anomalie este includerea proiectului City Tree (eligibil) la domeniul Digitalizare. „City Tree este un perete care este acoperit de mușchi care poate echivala 275 de copaci în ceea ce înseamnă purificarea aerului”. Vorbim de un proiect care ar intra mai degrabă pe domeniul Infrastructură de sănătate. Vedem de aici și cum înțelege Primăria poluarea.
La acest proiect apare și numele lui Radu Paul în descriere.
La domeniul Infrastructură sportivă avem două proiecte eligibile identice. Diferă doar numele inițiatorului și a zonei.
La capitolul Infrastructură de sănătate avem un proiect eligibil depus de un angajat al Agenției Metropolitane Brașov, „Salvatori pentru orașul nostru”, care presupune instruire pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a I.S.U. Braşov. Ideea este bună, dar nu face obiectul bugetării participative.
Și la domeniul Infrastructură educațională avem un proiect pentru gestionarea în siguranță a situațiilor de urgență, unde se face referire și la ISU.
La Infrastructură educațională avem eligibil un proiect al doamnei director de la Școala Gimnazială nr. 19, care are nevoie de o dotare la instituția pe care o conduce.
La domeniul Amenajare spații publice comisia de evaluare a acceptat proiectul de „Desființare fântână arteziană de pe bld. Victoriei nr. 3”. Aici funcționează conceptul, când nu ne ocupăm de ceva, mai bine desființăm. Pe acest principiu, ar trebui să desființăm și Gara, doar și acolo găsim oamenii străzii.
La domeniul Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, avem un proiect eligibil depus de Leizeriuc Petru Ciprian, angajat al Primăriei Brașov, „Sportul înseamnă integrare” și un proiect eligibil al persoanei căreia Primăria Brașov îi făcea reclamă înainte de etapa de evaluare a proiectelor, „Creșterea siguranței pietonilor la traversarea străzii prin locuri special marcate și nesemaforizate”.
Distribuția de proiecte eligibile pe domenii:
Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației – 11 proiecte, valoare totală – 780.670 euro
Amenajare de spații verzi și locuri de joacă – 6 proiecte, valoare totală – 179.500
Amenajare spații publice – 11 proiecte, valoare totală – 769.990 euro
Infrastructură culturală – 2 proiecte, valoare totală – 200.000 euro
Infrastructură educațională – 4 proiecte, valoare totală – 265.100 euro
Infrastructură de sănătate – 2 proiecte, valoare totală – 193.000 euro
Infrastructură sportivă – 3 proiecte, valoare totală – 250.000 euro
Digitalizare – 1 proiect, valoare totală – 100.000 euro
Avem o valoare totală a proiectelor declarate eligibile la prima ediție de bugetare participativă de 2.738.260 euro, adică 13.320.414,40 lei. Știți cât este bugetul total al bugetării participative prins în bugetul municipiului pe anul 2020? 2 milioane de lei. Câte proiecte din cele 40 eligibile credeți că prind finanțare? Mai puțin de 10. Aș zice că între 5 și 7. Iar proiectele câștigătoare vor fi prezentate ca realizările primarului pentru Brașov, iar dacă vor fi contestate/criticate va spune că au fost votate de public.
În final, am mai cerut Raportul de evaluare pentru toate cele 177 proiecte analizate în perioada 17 februarie – 16 martie 2020 și lista de proiecte declarate neeligibile după evaluarea din perioada 17 februarie – 16 martie 2020, cu nume proiect, nume inițiator/inițiatori și motivele declarării neeligibile. Pentru ambele cerințe am primit link la proiectele neeligibile. Mai trebuie precizat că unele proiecte au devenit neeligibile după ce inițial apăreau ca fiind eligible.
Leave a Reply