Politica de coeziune a UE contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană. Aceasta își propune să corecteze dezechilibrele dintre țări și regiuni.
În perioadele 2014 – 2020 și 2021 – 2027, la data de 3 martie 2027, România figura cu 21.300 de proiecte finanțate prin politica de coeziune. Puteți vedea proiectele accesând harta pusă la dipsoziție în cadrul politicii de coeziune.
După 18 ani de apartenență la UE, fondurile nerambursabile au remodelat structura socio-economică a țării. Aproximativ 100 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, au intrat în țară de la momentul aderării. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 44% din media UE (în 2007) la aproape 80% în prezent.
În ciuda faptului că mulți tineri au o imagine generală pozitivă despre Uniunea Europeană, adesea le este dificil să observe impactul pragmatic al acesteia în viața de zi cu zi. Organizații precum Europuls, în parteneriat cu G4Media, organizează workshop-uri pentru a explica și simula modul în care funcționează instituțiile europene.
„Tinerii au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, dar uneori le este greu să vadă în mod pragmatic ce face Uniunea Europeană în viața de zi cu zi și aici intervenim noi Europuls alături de partenerii noștri de la G4Media. Încercăm să explicăm prin traininguri oferite tinerilor într-un mod interactive, prin simulări, cum funcționează fiecare instituție și au oportunitatea de a intra în rolul unei instituții, de a negocia pentru prioritățile pe care ei le văd necesare și importante”, a precizat Francesca Cristea, Head of Policy and Programs Europuls, în cadrul workshopului „Be a COHERO” organizat la Zbor hub Brașov. Workshopul a fost organizat în cadrul proiectului „COHERO4EU”, implementat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, în parteneriat cu G4Media, și cu finanțare de la Uniunea Europeană.
O componentă esențială a acestor inițiative este combaterea dezinformării. În fața narativelor false conform cărora „Uniunea Europeană ne fură resursele”, este vitală informarea publicului prin arătarea exactă a modului în care sunt cheltuiți banii publici în proiecte concrete. Dialogul constant și promovarea proiectelor finanțate din fonduri europene din propriul oraș sunt cele mai eficiente metode de a combate scepticismul. De exemplu, Regiunea Centru figurează cu 7.923 de proiecte.
Următoarea etapă a politicii de coeziune
Politica de coeziune este un instrument principal de dezvoltare, iar în prezent au loc discuții pentru stabilirea viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034.
Pentru noul exercițiu bugetar, României i-ar reveni o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro, însă decontarea integrală a acestora depinde de capacitatea administrativă de a livra performanță.
Conform interviului avut de Francesca Cristea cu Clara Staicu, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Orientul Mijlociu și Africa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, viitorul buget al UE este conceput pentru a reflecta un nivel ridicat de competitivitate într-un context geopolitic dificil. Principalele direcții de reformă se rezumă la:
Simplificare și flexibilitate: Comisia Europeană urmărește un buget mai suplu, care să reducă poverile administrative excesive asupra beneficiarilor și autorităților.
Tranziția către investiții strategice: Logica bugetară se mută către finanțarea obiectivelor mari la nivel european, punând accent pe rezultate concrete (performanță) în loc de simpla alocare a fondurilor.
Pilonii de bază: Deși apar priorități noi precum apărarea, securitatea și sectoarele energetice strategice, politica agricolă comună și politica de coeziune rămân piloni esențiali.
Planul de parteneriat național și regional: O structură care corelează politica de coeziune cu cea agricolă, adaptând prioritățile orizontale ale UE la nevoile specifice ale statelor membre.
România adoptă o abordare constructivă în negocieri, considerând Cadrul Financiar Multianual (CFM) un „test de maturitate” pentru rolul său în Uniune. Obiectivele principale sunt:
1. Volumul bugetului și convergența
Susținerea unui buget total suficient de mare pentru a acoperi noile priorități fără a sacrifica politicile tradiționale.
Utilizarea fondurilor pentru a atinge un indice de dezvoltare comun pentru toate regiunile UE, eliminând decalajele economice.
Asigurarea unor condiții de implementare avantajoase pentru proiectele de infrastructură, resursă umană și dezvoltare rurală.
2. Competitivitate și incluziune
Evitarea decalajelor de inovare și competitivitate între statele membre. România pledează pentru un cadru incluziv care să permită tuturor regiunilor accesul la finanțare pentru cercetare și digitalizare.
3. Securitate și flancul estic
Finanțarea infrastructurii „dual-use” (utilizare duală), esențială pentru mobilitatea militară, având în vedere vecinătatea cu zone de conflict (Ucraina, Rusia, Belarus).
Investiții strategice în energie pentru a crește reziliența regională.
4. Extinderea Uniunii Europene
Sprijinirea Republicii Moldova și a Ucrainei prin proiecte de conectivitate (transport, energie, digital) care să faciliteze integrarea acestora în Piața Unică.
Procesul decizional și implicarea tinerilor
Tinerii trebuie să înțeleagă că au o voce care poate conta în deciziile luate de instituțiile europene. Prin intermediul simulărilor și dezbaterilor, aceștia învață cum să negocieze pentru prioritățile pe care le consideră importante. Este esențial ca tinerii să preia informațiile și să le disemineze mai departe în familiile și comunitățile lor. Chiar și un singur workshop de implicare civică le poate schimba perspectiva și îi poate îndruma spre o carieră în care să facă o diferență reală în comunitate sau la nivel european.
Un alt element de impact este monitorizarea aleșilor europeni. România are un număr de 33 de europarlamentari, iar activitatea acestora este monitorizată de Europuls în cadrul proiectului Ro33înUE.
Provocări în implementarea proiectelor
Deși fondurile sunt disponibile, România se confruntă cu dificultăți la nivel de implementare, adesea din cauza lipsei de competențe specifice.
Nevoia de formare: Există o nevoie acută de cursuri de management de proiect și de dobândire a competențelor „hard” specifice domeniului de finanțare (de exemplu, transporturi), dar și de cunoaștere a legislației.
Colaborarea: Lipsa experienței în crearea de consorții și parteneriate (publice, private, naționale sau internaționale) reprezintă o altă barieră majoră.
Abordarea pragmatică: Uniunea Europeană pune accent pe pragmatism, pe cifre și pe rezultate practice, elemente pe care beneficiarii români trebuie să învețe să le comunice mai eficient.
„Un lucru pe care noi nu știm să-l facem, nu știm să facem parteneriate, nu numai la nivel regional, ci și la nivel național, cât și la nivel internațional. Este foarte important să avem parteneri să ne dezvoltăm și este important să nu vedem proiectul ca pe o simplă acțiune, ci să-l vedem ca o parte din puzzle-ul nostru. Cum putem pune noi acea bucățică să se potrivească astfel încât să facă viața ușoară, mult mai ușoară pentru cetățeni”, a mai spus Francesca Cristea, Head of Policy and Programs Europuls.
Materialul este realizat în cadrul proiectului „Eroii coeziunii: bune practici și perspective din România”.
Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate sunt însă exclusiv ale autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.
Foto: Europuls
Leave a Reply