stories | Expoziția „Ne vedem în colț, la Modarom!” | Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov

Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov și Modarom SCM vă invită la expoziția „Ne vedem în colț, la Modarom!”. Expoziția este la sediul central al bibliotecii, pe hol, la etajul 1 și poate fi văzută până în luna iulie.

În şirul edificiilor de pe strada pietonală a Braşovului, Modarom constituie un punct pe care locuitorii adesea îl folosesc drept reper de întâlnire. Este pretextul perfect pentru care Biblioteca Judeţeană „George Barițiu” Braşov a ales să expună documentele pe care le ave despre acest loc şi această clădire, una care a intrat în conştiinţa publică a braşovenilor ca loc de întâlnire.

Am văzut expoziția ca pe o propunere de a construi o relație sentimentală între prietenie (sau chiar iubire) și patrimoniul contruit, în care clădirile devin martori ai diferitelor relații, iar pentru oameni devine un pretext solid pentru a cunoaște acești martori și, mai departe, de a merge în cunoașterea istoriei locului și a patrimoniului dinainte de Modarom.

Vă invit să urmăriți discuția pe care am avut-o cu Eva Dinu, cea care s-a ocupat de pregătirea expoziției.

*****

Publicațiile din expoziția „Ne vedem în colț, la Modarom!”:

1. ALDEA, Vasile. Crâmpeie din Braşovul de ieri şi de azi : [album], Haco International, Brașov, 2016
2. BARNA, Marinela Loredana. De la anunț la reclamă : publicitatea în ”Gazeta de Transilvania” / ”Gazeta Transilvaniei”, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov, 2025
3. CĂNCESCU, Aristotel; MĂZGĂREANU, Titus. Brașovul de odinioară : album fotografic, Editura Foton, Brașov, 2004
4. HILOHI, Gruia; ZAMFIR, Anca. Maria Braşov : un secol de arhitectură : 1885-1984, Pro Corona, Brașov, 2010
5. Noul călăuz al străinului prin Braşov şi regiunea dimprejur, precum şi prin băile transilvane : Zizin, Előpatak, Malnaş, Tuşnad, Covasna şi Borsec : cu un plan nou al oraşului, un prospect general al Braşovului şi numeroase ilustraţii, Editura Suvenir, Brașov, 2014
6. POPICA, Radu; NEAGOE Camelia. Un secol de artă braşoveană : 1815-1918, Editura Muzeului de Artă Braşov, Brașov, 2018
7. PUȘCARIU, Sextil. Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977
8. PUȘCARIU, Sextil. Brașovul de altădată, Editura Șchei Brașov, Brașov, 2001
9. SAMOILĂ Adrian Daniel. Brașov – Ghid turistic ilustrat, Cluj-Napoca, 2019
10. SIMON, Peter; NUSSBÄCHER, Gernot. Zidurile Cetăţii Braşov : o plimbare în jurul vechiului Braşov, Editura Aldus, Brașov, 2020
11. ȚARA BÂRSEI : Revistă de cultură, Brașov, 2012-2013

Clădirea Modarom

Casa de Mode „Modarom” a fost concepută ca un centru dedicat producției de articole vestimentare, încălțăminte, marochinărie şi bijuterii, dar şi comercializării de stofe şi obiecte de artizanat. Planurile pentru înlocuirea clădirii erau vechi, însă abia în 1970, în urma unei hotărâri a Consiliului de Ministri, terenul din colțul bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej (bulevardul Eroilor) şi strada Republicii a fost transmis Cooperativei Munca Colectivă” Brașov, pentru edificarea unei case de modă reprezentative. Noul imobil a fost proiectat de arhitectul Nicolae Niculin, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, promoţia 1957. Construcția propriu-zisă a fost încredinţată Întreprinderii de Construcții Locale Brașov, care a demarat lucrările în august 1970. ,,Modarom” a fost gândit ca un edificiu modern, cu linii arhitecturale impunătoare, menit să devină un reper central al oraşului şi să reflecte avântul noii epoci socialiste. Construcția sa a fost corelată şi cu ridicarea hotelului „Braşov” (astăzi „Capitol”), pentru a contura o zonă urbanistică de prestigiu în centrul municipiului. După aproape doi ani de muncă intensă, clădirea,,Modarom” este, în anul 1972, în ultima fază a finisajelor. Braşovenii au privit cu interes și curiozitate noul edificiu, care promitea să aducă în oraş nu doar o ofertă variată de confecții și creații vestimentare, ci şi un spațiu modern, dedicat comerțului şi eleganței.

Vila Kertsch

Construită de arhitectul Christian Kertsch ca locuință a familiei sale și apoi extinsă pentru a deveni hotel, este una din emblemele dispărute ale oraşului. Inspirată din castelul Miramare din Trieste, vila era o combinație de rundbogenstil, neo-renascentism şi neo- clasicism. Aici a avut loc la 5 decembrie 1896 prima proiecție a unui film din Transilvania, la doar un an de la prima proiecție a fraţilor Lumière. Vila a fost vândută la un moment dat lui lon Baiulescu, iar în al Doilea Război Mondial a suferit serioase stricăciuni. Regionala CFR a refăcut-o şi şi-a stabilit sediul în ea, iar ulterior comuniştii au dărâmat clădirea.

Christian Kertsch

(n. 10 februarie 1839, Braşov, Imperiul Austriac – d. 10 martie 1909, București) a fost un arhitect şi inginer braşovean, autor al mai multor clădiri reprezentative ale oraşului. El a rămas în istoria Braşovului prin proiectarea (şi execuția) noii aducțiuni de apă a oraşului din anii 1891-1892. În perioada 1856-1862 a urmat cursurile Politehnicii din Viena, apoi a studiat la Școala de Construcții și Inginerie din München, dar şi la Academia de Arte Frumoase. După terminarea studiilor s-a întors acasă specializat în construcții de poduri, de drumuri şi de căi ferate, construcții hidrotehnice, dar şi în conceperea decorațiilor la clădiri, profesia de arhitect neexistând oficial la acea vreme. Printre proiectele sale se numără şi noua „Redută”, sau Casa de Concerte din Braşov, construită în stil neobaroc cu elemente rococo, între anii 1893-1894. Acustica excelentă a sălii a fost subliniată de presa vremii, fapt care a permis Societății Filarmonice din localitate să-şi susţină concertele aici până în deceniul al doilea al secolului trecut. Pe faţada clădirii realizate în stilul renaşterii italiene, se află busturile lui Wagner, Schumann, Mozart, Beethoven, Goethe, Schiller şi Shakespeare. În anul 1896 a fost decorat cu Crucea de aur cu coroană pentru merite. Kertsch a fost membru al „Reuniunii pentru înfrumusețarea orașului Brașov”, al al Societății Carpatine Ardelene a Turiștilor” şi al Asociației,,Vereins für siebenbürgische Landeskunde”.

Vechea poartă din capătul Str. Porții (Purzengasse sau Kapu utca)

Ulterior s-a mai numit şi strada Călădrarilor (de la breasla care avea aici ateliere), strada Carol, azi Republicii Poarta construită în sec. XIV. odată cu primele fortificații, se afla la capătul străzii Republicii. Strada Porții, cum era denumita înainte, a fost desemnată prin statutul orăşenesc din 1602 să găzduiască negustorii moldoveni aşa cum Strada Vămii găzduia negustorii din Țara Românească. Poarta a fost afectată de un incendiu din 1519, apoi reconstrucţia a fost făcută cu un bastion în formă de potcoavă, un tum cu ceas (1537) şi un coridor boltit blocat la nevoie de grilaje. Intrarea în bastionul prevăzut cu un pod mobil se făcea printr-un loc aflat astăzi pe amplasamentul clădirii Modarom. Cutremurul din 1802 a avariat grav fortificațiile Porții, astfel în 1857 toate fortificațiile din capătul străzii Porții sunt demolate. Peisajul străzii se schimbă odată cu apariţia unor noi edificii: Villa Kertsch, Primăria oraşului (azi UNITBV, corpul N) şi Şcoala de meserii (azi Direcția regională CFR) În pavajul străzii Republicii sunt marcate cu pietre albe contururile vechilor fortificații ale porții străzii Porții (lon Dumitrașcu, Mariana Maximescu. O istorie a Braşovului, Braşov: Phoenix, 2002)