Când nu vrei să accepți problemele, pe care le-ai creat, rezolvi din pix, adică pui ce date vrei în documentele oficiale și spui că nu există probleme. Aceasta este și situația cu spațiile verzi la Brașov. Iar această situație se regăsește în SIDU, unde datele se contrazic, dar și în teren se văd problemele.
În SIDU, datele preluate de la INS arată că Brașovul are 5 mp spațiu verde/locuitor, în timp ce Serviciul Amenajare Zone de Agrement din Primărie spune că sunt 27,94 mp/locuitor.
Diferența este dată de interpretare. Conform Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, la spații verzi publice cu acces nelimitat intră parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate. Două lucruri trebuie înțelese foarte clar când vorbim de spații verzi: ele trebuie să fie în intravilanul localității și să aibă acces nelimitat. Primăria ia în calcul și spațiile catalogate în Legea 24/2007, spații verzi publice de folosință specializată.
Există o Hartă a Spațiilor Verzi făcută de Primăria Brașov, dar ca să fie greu de verificat și analizat datele, a fost făcută să fie greu de lucrat cu ea și fără explicații.
În SIDU, la spații verzi sunt trecute:
1. spații verzi cu acces nelimitat;
2. spații verzi publice și de folosință specializată (conform Legii 24/2007: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ; 2. cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;
c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;
d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;
e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement.
g) pepiniere și sere.)
3. baze de agrement;
4. complexe și baze sportive;
5. spații verzi cu acces limitat din incinta unor instituții;
6. Spații verzi abandonate (neincluse în registrul spațiilor verzi);
7. suprafețe plantate din curțile particulare.
Toate categoriile de la punctele 2 – 7 sunt spații de folosință specializate, adică au acces limitat. Spațiile verzi, despre care vorbește și Comisia Europeană, acei 26 de mp/locuitor, trebuie să fie cu acces nelimitat și să fie situate în intravilan.
Mihai Codruț Nanu atrage atenția că în Bartolomeu, 40% din spațiul verde luat în calcul este Cimitirul Municipal. Nu ne mirăm, mai ales că Serviciul Amenajare Zone de Agrement din Primărie spune că spații verzi sunt și suprafețele plantate din curțile particulare (aici intră și ghivecele cu flori?).
Știm deja că Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, conform OUG nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
Ar mai trebui să știm, tot prin această ordonanță, că:
1. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 71. – (1) Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.”
2. La articolul 96 alineatul (2), după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1^1, cu următorul cuprins:
„1^1. obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta;”.
Să rezumăm ce face administrația Scripcaru în privința spațiilor verzi:
- ne spune că Tâmpa se încadrează la cota de spațiu verde;
2. ne spune că cimitirele, straturile de flori, grădinile, bazele de agrement și sportive sunt spații verzi;
3. taie din parcul Tractorul pentru a lărgi strada 13 Decembrie;
4. pune blocuri între case, acolo unde sunt grădini;
5. pune blocuri pe Dealul Warthe;
6. permite desființarea bazei sportive Forex;
7. în bugetele publice ale Municipiului Brașov nu sunt prinse fonduri pentru realizarea de parcuri noi;
8. ne promite 1000 de hectare de pădure parc;
9. drumul forestier Gorița care presupune tăierea a 8200 de arboir.
Păi să ne lămurim, dacă legislația spune clar că este interzisă schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi și reducerea suprafeţelor acestora, atunci cât spațiu verde avem domnule primar? Cine răspunde pentru diminuarea suprafețelor de spații verzi?
Este important să înțelegem diferența dintre un spațiu verde în interiorul orașului și pădurea de la marginea orașului. Pentru acest lucru, putem face o comparație cu prezența autoturismelor în oraș, respectiv în afara orașului: dacă mașinile ar sta mai mult în afara orașului, am avea semnificativ mai puțină poluare în oraș. Este o imagine în oglindă: dacă am avea mai multă vegetație în interiorul orașului, organizată ca spații verzi cu acces nelimitat, am avea mai multe zone care ne-ar ajuta în diminuarea poluării și în reglarea temperaturii. Desigur, pădurea acționează ca un mecanism de curățare a aerului, dar pentru a avea o eficiență ridicată avem nevoie de spații verzi și în interiorul orașului, nu doar la marginea lui. Lipsa acestora face să existe o diferență de câteva grade la temperatură.
În final, aș pune accent pe termenul folosit de lege – acces nelimitat – pentru că trebuie să oferim tuturor categoriilor sociale un spațiu urban de calitate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, vârstnici, copii și părinți cu cărucioare etc. Spațiile verzi cu acces nelimitat răspund mai multor nevoi: sociale, de interacțiune, de recreere și relaxare, ca să nu mai vorbim despre faptul că aceste spații acționează ca un plămân care curăță aerul și reglează temperatura.
Soluția cea mai potrivită care răspunde acestor nevoi o reprezintă parcurile, iar la Brașov există trei propuneri în acest sens.
Leave a Reply