Scris de
Orașele se confruntă cu provocări tot mai mari, iar mobilitatea urbană poate fi unul dintre sectoarele cheie pentru a reuși sau a eșua în întâmpinarea acestor provocări.
Optimizarea benefiicilor transportului public presupune alinierea politicilor de mobilitate cu viziunea și strategiile dezvoltării urbane. La nivelul Uniunii Europene, principiile mobilității urbane trebuie să se alinieze cu temele prioritate ale Agendei Urbane pentru UE.
Astfel, principiile mobilității urbane fac referire la stabilirea de:
a. Scopuri și Obiective: Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) are ca scop principal îmbunătățirea accesibilității zonelor urbane și asigurarea mobilității și al trasportului sustenabil și de înaltă calitate, pe întreaga zonă urbană. Ține cont de nevoile de funcționare ale orașului și a zonei înconjurătoare și nu doar a unei administrații municipale.
b. Viziune pe termen lung și plan clar de implementare: PMUD-ul prezintă sau este legat de o strategie existentă pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane, în acest context, a transportului, infrastructurii și a serviciilor de mobilitate. În mod egal trebuie să includă un plan de implementare a strategiei pe termen scurt.
c. Evaluarea capacităților prezente și viitoare: Dezvoltarea sustenabilă a mobilității urbane ar trebui construită pe o atentă evaluare a capacităților prezente și viitoare ale sistemului urban de transport.
d. Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport: PMUD-ul încurajează și promovează o dezvoltare echilibrată și integrată a tuturor mijloacelor de transport relevante, în timp ce încurajează trecerea către mijloace sustenabile. Planul pune în prim plan un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politici publice și permisive (măsuri legislative fără caracter obligatoriu) pentru îmbunătățirea performanței și eficienței costurilor cu referile la scopul și obiectivele specifice declarate.
e. Integrare orizontală și verticală: Dezvoltarea și implementarea PMUD-ului urmează o abordare integrată cu un nivel ridicat de cooperare, coordonare și consultare între diferitele niveluri de guvernare și autoritățile relevante. Autoritatea locală de planificare ar trebui să pună în funcțiune structurile și procedurile necesare.
f. Abordare participativă: PMUD trebuie să aibă o abordare transparentă și participativă.
g. Monitorizare, evaluare și raportare: Implementarea PMUD-ului trebuie să fie atent monitorizată.
h. Asigurarea calității: Autoritățile locale ar trebui să aibă mecanisme care să asigure calitatea și să valideze conformitatea PMUD-ului în raport cu cerințele conceptulului unui PMUD.
Totodată, temele prioritare în cadrul Agendei Urbane pentru UE fac referire la calitatea aerului, economia circulară, adaptare climatică, tranziția spre digital, tranziția energetică, locuire, incluziune, achiziții publice responsabile și inovative, locuri de muncă și competențe în economia locală, utilizare sustenabilă a terenului și identificare de soluții, mobilitate urbană și sărăcie urbană.
Actorii mobilității urbane și autoritățile au responsabilitatea de a merge dincolo de discurs, fiind necesar să adopte și să implementeze cadre și reglementări care vor genera orașe locuibile.
Astfel se constituie paradigma mobilitatea urbană ca politică a schimbării sociale.
În spiritul acestei paradigme, Asociația Visum a început demersurile privind promovarea mobilității urbane din dorința de a avea un oraș sustenabil și o calitate a vieții ridicate. Astfel, în 2015 am trasat o colaborare cu câțiva experți pe mobilitate urbană din SUA, atât experți independenți, cât și din cadrul unor universități de renume (Texas State University, University of New Orleans), parteneriat ce a condus la programul International Sustainable Transportation Engagement Program (I-STEP) în Brașov.
În vara aceluiași an, partenerii noștri au venit în Brașov pentru conferința I-STEP pe care Asociația Visum a organizat-o și în cadrul căreia s-a discutat despre mobilitate urbană, transport sustenabil, reguli și bune practici în ceea ce privește siguranța în intersecții și s-au analizat străzi și treceri de pietoni. Printre obiectivele I-STEP se numără și analiza transportului public existent, dar și analiza situației în care se află bicicliștii și pietonii. Pentru noi a fost și este foarte importantă dezvoltarea implicării civice, a locuitorilor Brașovului în viața orașului, dar am înțeles și importanța pe care parteneriatele și colaborarea cu instituțiile o joacă în dezvoltarea urbană.
În ultimii ani ne-am direcționat atenția către intersecții din Brașov pe care le considerăm problematice, făcând analize și propunând soluții.
Intersecția de la Județean
Am implicat voluntari, care ne-au ajutat să facem filmări de trafic și analize pe baza datelor colectate, pentru a observa problemele cu care se confruntă atât pietonii, cât și transportul public în general. Am organizat dezbateri publice pe tema transportului electric. Analizele și propunerile noastre, inclusiv privind PMUD, au ajuns pe masa autorităților locale (acestea pot fi găsite și pe site-ul Asociației visumbrasov.org) și ne-am arătat, spunem noi, disponibilitatea pentru dialog. Am reușit să aducem la aceeași masă experți care au un know-how important pentru Brașov (de la Gabi Buhuș – arhitect, Gruia Hilohi – arhitect/urbanist, Eric Trel – expert transport urban, Tudor Măcicășan – specialist transporturi publice și trafic), iar prezentările lor ne-au arătat că Brașovul poate căpăta o nouă identitate.
Credem că este important ca atât locuitorii orașului Brașov, cât și cei care pot lua decizii la nivel de administrație să înțeleagă că alegerile pe care le facem vor decide ce fel de oraș vom avea: putem alege să avem un oraș aglomerat, poluat și centrat pe mașină sau putem alege să avem un oraș centrat pe om, în care configurarea orașului, alegerea modalităților prin care ne deplasăm în interiorul lui pot conduce la un oraș sigur, curat, aerisit și prietenos. Astfel, ne-am alăturat celor care își doresc un transport public ecologic, de calitate și am organizat prima dezbatere din Brașov cu privire la transportul electric – cu precădere troleibuz. Este important de menționat că Brașovul are deja infrastructura pentru troleibuz, aceasta având capacitatea de până la 170 de troleibuze în circulație. Această dezbatere s-a încheiat cu transmiterea unui memoriu către administrația locală și RATBV pentru a le solicita reconsiderarea poziției de la momentul respectiv cu privire la desființarea troleibuzului.
Avem deja exemple multiple de țări care au desființat infrastructura pentru transportul electric (cum este cazul SUA), iar acum fac tot posibilul (cu costurile aferente, firește) să o reconstruiască, întrucât acesta este tipul de transport sustenabil, de viitor. Desigur, avem și exemple pozitive, de bune practici, care ne arată că se poate ca un oraș să fie construit sănătos. În vara anului 2017 am avut o experiență foarte bună în Olanda, țara în care se văd cel mai bine efectele mobilității urbane, am putea spune. În decursul schimbului de experiență de aici, am avut ocazia să vizităm patru localități (Eindhoven, Dordrecht, Rotterdam și Delft), toate centrate pe om, transport public de calitate și transport alternativ.
Ce face din Olanda o țară sustenabilă și atractivă?
În primul rând, abordarea olandeză pornește de la formula că realizarea infrastructurii urbane ține de alegeri/voință și nu de spațiul disponibil, producând la nivel de spațiu, reguli, convenții, practici, cultură și atitudinea șoferilor trei elemente-cheie:
1. Acces și Accesibilitate – Olanda pune la dispoziție mijloace de transport în comun care să conecteze diverse puncte (aeroportul de oraș, capătul orașului de centrul lui, oamenii care fac naveta ajung ușor la locul de muncă), existența de park & ride-uri.
2. Siguranță – Olanda pune pe primul loc omul. Pietonul are prioritate alături de bicicliști, iar respectul față de aceștia se vede prin configurarea străzilor, prin pistele de biciclete în deplină siguranță și total separate de traficul mașinilor.
3. Alternative – Da, Olanda este atractivă, dar nu doar pentru arhitectura faină, ci și pentru că ai alternative când vorbești despre transport: poți circula cu bicicleta, poți merge pe jos, cu autobuzul, trenul sau vaporul (water-bus), cu tramvaiul, dar există loc și pentru mașina personală. Olanda nu exclude nimic, dar cu siguranță prioritizează și o face bine. În Olanda te poți deplasa în siguranță chiar dacă ești copil sau dacă ești persoană cu dizabilități.
În acest moment, Brașovul se află unde era Olanda în anii ’60-’70 și spunem acest lucru întrucât vrem să scoatem în evidență că această țară nu a fost dintotdeauna unde este acum. Contrar remarcilor multor oameni, cum că Olanda (dar și alte țări, precum Danemarca sau Norvegia) ar fi „extraterestră”, această țară a ales să fie cum este astăzi prin politici publice bune și prin dezvoltarea corectă a infrastructurii și a orașului, într-o direcție unde omul, ori nu mașina, este punctul central. Practic, Olanda a ales să prioritizeze lumea vieții, căci o dată cu dezvoltarea unui transport sustenabil, a gândirii orașului pentru om, automat acestea au țintit dezvoltarea de zone pietonale, parcuri și locuri de petrecere a timpului liber într-un mod calitativ ridicat. În Olanda, lumea sistemului, centrarea pe mașină, a fost minimizată, iar astăzi poți vedea membrii familiilor mergând împreună cu bicicletele, ei râd, comunică, se relaxează și fac mișcare, deci au o viață sănătoasă, în loc să stea blocați în mașină, în trafic, obosiți psihic, dar și fizic de la noxe și de la agresivitatea pe care ne-o oferă traficul motorizat.
Gara din Dordrecht, Olanda 
Infrasctuctură Rotterdam, Olanda 
Parcare biciclete Dordrecht, Olanda 
Trecere de pietoni Rotterdam, Olanda
Un oraș nu va putea fi niciodată atractiv fără câteva elemente, precum crearea, modernizarea sau reabilitarea clădirilor istorice, a spațiilor publice și spațiilor verzi, dar nici fără un transport public foarte bine pus la punct și a unei infrastructuri sigure. Dinamica orașului este dată de aceste elemente și ar trebui să fie o prioritate pentru Brașov.
În ideea schimbării sociale date de mobilitatea urbană, Asociația Visum a organizat în perioada 16 – 22 septembrie 2019 proiectul Design Your Street în cadrul Săptămânii Mobilității Europene, primul proiect de mobilitate urbană din Brașov dedicat oamenilor. În cadrul proiectului, am organizat activități dedicate copiilor, tinerilor și adulților, de la activități de petrecere a timpului liber, până la evenimente cultural-artistice. Proiectul nu a trecut cu vederea atelierele de mobilitate urbană, având invitați specialiști în domeniu.
Un alt subiect pe care ne-am dori să-l dezvoltăm pornește de la conceptele de modernitate solidă și modernitate lichidă ale lui Zigmunt Bauman. Modernitatea solidă este modul prin care toată atenția se concentrează spre centrul orașului, în timp ce modernitatea lichidă vorbește de o redistribuire, dinspre centru orașului spre periferii. Tot modernitatea lichidă înseamnă mutarea capitalului acolo unde există forță de muncă.
Pornind de la conceptul de modernitate lichidă putem iniția un dialog cu privire la servicii publice și educație.
După cum știm, instituțiile publice generează trafic auto înspre și dinspre ele. Ideea este ca serviciile pe care le oferă aceste instituții să meargă ele spre oameni, înspre cartiere, astfel încât cetățeanul să nu mai fie nevoit să facă un drum până în centru. Avem astfel o decongestionare urbană prin fluidizarea serviciilor.
În Brașov avem o concentrare mare de instituții publice în centrul orașului, de la Primărie, CJ Brașov, Prefectură, până la școli, licee și corpuri ale Universității Transilvania.
În cazul instituțiilor care furnizează servicii publice, precum Primăria, discuția e mai simplă și se poate face o mutare dinspre centru spre cartiere, fără prea mari probleme.
În cazul școlilor și a liceelor lucrurile sunt mai complexe. În acest moment valoarea educației este dată de clădire, de spațiul în care se defășoară orele, exemplu Șaguna, Honterus, Unirea. Practic simbolul unei bune educații e dat de clădire. Ca să putem face fluidizarea educației e nevoie ca acest simbol, această valoare să fie mutată pe corpul profesoral. Iar Șaguna, Honterus, Unirea, Meșotă să nu mai fie doar clădiri, ci un standard al bunei educații purtat de corpul profesoral șagunist, meșotist etc. Știm că propunerea ridică întrebări și aduce în discuție și probleme care nu țin doar de transporturi, ci și de sistemul educațional în adâncimea lui. Dar e cazul unor schimbări sociale și la nivel de educație, chiar dacă inițial pornim cu un dialog. Iar mobilitatea urbană poate fi motorul acestor schimbări sociale.
În toată discuția despre mobilitatea urbană e clar că transportul public trebuie să fie coloană principală care susține aceste schimbări, la care se alătură și alternativele, adică pistele de biciclete și pietonalul. Cu alte cuvinte, este necesară prioritizarea investițiilor către transport public, piste de biciclete și pietonal. Fără aceste trei elemente nu putem vorbi de mobilitate urbană și nici de schimbare.
În final, lansăm o întrebare care ar trebui de fapt să se regăsească la începutul trasării oricărei strategii: ce fel de oraș vrem să avem? În ce oraș vrem să trăim?
Leave a Reply