Abandonul școlar nu este o simplă cifră în statisticile oficiale. El reprezintă efectul cumulativ al unor vulnerabilități suprapuse: sărăcie, lipsa literației în familie și incapacitatea sistemului educațional tradițional de a adresa aceste nevoi specifice. Când părinții sau bunicii au fost, la rândul lor, afectați de părăsirea timpurie a școlii și nu știu să citească, copilul pleacă la drum cu un deficit sistemic greu de recuperat fără o intervenție directă și structurată.
În acest peisaj complex, Fondul Școlilor Active se prezintă ca o soluție care poate livra rezultate pe termen mediu, nu doar pe termen scurt. Programul nu se limitează la acordarea unor granturi, ci aduce o practică educațională în comunitățile vulnerabile, conectând copiii, profesorii, părinții și liderii locali într-un efort integrat și sustenabil. Despre program și evoluția acestuia am stat de vorbă cu Iulia Teodoa Florea, director executiv Fundația Comunitară Brașov și Erika Andrási, manager programe Fundația Comunitară Brașov.
Cronologia Fondului Școlilor Active: De la idee la o mișcare pe 5 ani
Programul nu a apărut într-un vid instituțional. Fundația Comunitară Brașov a acumulat o experiență de 11 ani în dezvoltarea comunitară și educațională. Prin programe precum Științescu (ajuns la ediția a IX-a, axat pe educație STEM), inițiative dedicate sportului prin care s-au reabilitat săli și terenuri de sport și s-au organizat evenimente comunitare sau Fondul pentru Educație, Fundația a construit o expertiză solidă.
Pivotul strategic către mediul rural
În primii opt, nouă ani de activitate, Fundația s-a concentrat cu precădere pe zona metropolitană Brașov și pe comunele din imediata apropiere (cum ar fi Vulcan). Anul 2024 a marcat o reorientare strategică fundamentală. Echipa a înțeles că urgențe educaționale foarte mari se află în mediul rural, unde realitatea este, așa cum observau coordonatorii programului, „aproape o altă lume”. În timp ce școlile urbane beneficiau de opțiuni diverse, comunitățile rurale duceau o lipsă acută de metodologii adaptate prezentului și de suport uman de specialitate.
Parteneriatul strategic și procesul de co-design
Având această expertiză locală, Fundația a fost contactată de Țiriac International Foundation. Programul a fost construit de la zero, prin procese amănunțite de co-design. Timp de câteva luni, echipele au purtat discuții aplicate pentru a contura arhitectura și numele oficial: Fondul Școlilor Active. Structurat pe o perioadă de 5 ani, programul îmbină literația și numerația cu sportul și activitățile comunitare, piloni considerați esențiali pentru integrarea socială a copiilor vulnerabili.
Programul include intervenții pe patru niveluri de dezvoltare interconectate axate pe educație remedială și sport:
- dezvoltarea individuală a copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani, prin intermediul îmbinării activităților remediale cu cele sportive;
- dezvoltarea unei rețele de sprijin pentru cadre didactice și construcția unei comunități profesorale active, angrenată în formare continuă și cu spirit de susținere reciprocă;
- dezvoltarea comunității de părinți pentru susținerea dezvoltării copiilor;
- dezvoltarea comunitară locală în ansamblul ei.
Etapele implementării
- Începutul: Primul an a cuprins o etapă de pilotare, structurare și calibrare metodologică.
- Etapa Startup: În primul apel, au fost selectate cinci proiecte cu finanțare de maximum 5.000 euro fiecare, pe o durată de cinci luni (în comunități precum Budila, Racoș, Crizbav, Râșnov etc.). Această fază testează capacitatea locală de colaborare între profesori, autorități, părinți și copii.
- Etapa Follow-up: Din cele cinci comunități inițiale, trei (Budila, Racoș, Crizbav) au avansat în etapa de follow-up, beneficiind de un buget de 45.000 euro.
- Extinderea actuală: Lansarea celui de-al doilea apel de startup a permis ca încă trei școli să facă pasul spre follow-up, ajungându-se în prezent la un total de șase școli active simultan în această fază intensivă. Totodată, al treilea apel de startup este în desfășurare. Modelul pilot din Brașov a început deja să fie replicat la Iași, fiind luat în calcul perspective de extindere în județul Vâlcea.
Radiografia abandonului școlar
Criteriul obiectiv de risc
Selecția școlilor nu s-a bazat pe date declarative, ci pe cifrele oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean (ISJ Brașov).
În anul școlar 2012/2013, aproape 189.500 de copiii începeau clasa I, iar în iunie 2024, când au ajuns la vârsta de 18 ani, doar doi din trei elevi ai acestei generaţii au ajuns să se înscrie la examenul de Bacalaureat. România continuă să aibă una din cele mai mari rate de abandon școlar din Europa.
Mitul infrastructurii și realitatea resursei umane
Investițiile din ultimii ani au eliminat, în mare parte, clădirile degradate. Școlile rurale beneficiază de spații modernizate și dotări, în unele cazuri, superioare celor din mediul urban. Cu toate acestea, analiza la firul ierbii arată că obstacolele majore sunt de altă natură:
- Criza acută de spațiu: La Budila, școala funcționează în două ture. Iar la grădiniță sunt în prezent 350 de copii. La Racoș, conducerea a fost nevoită să renunțe la sala de sport pentru a o transforma în săli de clasă, activitățile sportive desfășurându-se în spații improvizate. În aceste condiții, găsirea unui spațiu liniștit pentru lucrul în grupe mici de remedial devine un efort zilnic de logistică.
- Fluctuația cadrelor didactice: În mediul rural, cadrele didactice calificate se schimbă frecvent. Fără profesori titulari, metodologiile educaționale moderne nu pot prinde rădăcini. Din acest motiv, programul condiționează formările de prezența profesorilor titulari, asigurând păstrarea know-how-ului în comunitate.
Intervenția trebuie făcută devreme
Decalajele educaționale se acumulează din primii ani de școală. La înscrierea în clasa pregătitoare, mulți copii nu au dezvoltată motricitatea fină (necesară pentru ținerea creionului și scris) deoarece motricitatea lor grosieră (echilibru, coordonare prin mișcare și sport) nu a fost stimulată.
Cum intervine Fondul Școlilor Active
Arhitectura de intervenție a Fondului Școlilor Active este structurată pe patru piloni interconectați, concepuți să adreseze simultan cauzele individuale, familiale și comunitare ale abandonului școlar.
Pilonul 1: Copiii
Intervenția se adresează elevilor din clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a și pornește de la situația particulară, respectiv nivelul educațional al fiecărui copil intrat în program.
Pilonul 2: Profesorii
Programul le oferă cadrelor didactice instrumente moderne de lucru prin parteneriate cu organizații de profil și specialiști. Pentru profesorii participanți în program, Fondul asigură și o remunerație.
Pilonul 3: Părinții
Relația părinților vulnerabili cu școala este adesea marcată de teama de a fi chemați doar pentru sancțiuni. Mulți părinți întâmpină dificultăți la citit sau au părăsit la rândul lor școala de timpuriu.
Prin Școala Părinților, programul creează un mediu sigur pentru discutarea unor teme precum gestionarea violenței verbale sau fizice și sprijinul educațional acasă.
Pilonul 4: Comunitatea și Stakeholderii
La finalul etapei de Startup, pentru trecerea în faza de Follow-up, programul organizează o întâlnire extinsă a tuturor actorilor locali: reprezentanți ai primăriei, bisericii, ONG-urilor și localnici activi. Comunitatea își definește nevoile și își conturează o viziune pe 5 ani, stabilind pașii prin care școala devine un nucleu al dezvoltării locale.
Rezultate și impact
Rezultatele obținute după primele șase luni de intervenție intensivă confirmă eficiența metodologiei diferențiate:
- 7 din 10 copii care au început anul la catetgoria remedială, la numerație, au ieșit din ea.
- 3 din 4 copii care au început anul cu dificultăți la literație și numerație au depășit un nivel.
Faza de Sustenabilitate
După finalizarea anului intensiv de Follow-up, școlile intră în faza de sustenabilitate. În această etapă, ele pot atrage un grant comunitar strategic de 15.000 € pentru a scala procedurile asimilate la nivelul întregii unități de învățământ. Profesorii rămân integrați în rețeaua profesională, participând la întâlnirile lunare, vizitele de studiu și conferințele anuale.
Miza pe termen lung în educația din România
Reducerea abandonului școlar în mediul rural nu se poate obține prin măsuri administrative rigide, prin birocrație stufoasă sau prin simpla renovare a unor clădiri. Miza pe termen lung constă în crearea unui spațiu de siguranță emoțională, în adaptarea predării la nivelul real al fiecărui copil și în reclădirea încrederii reciproce între școală, familie și comunitate.
Fondul Școlilor Active oferă o dovadă concretă că schimbarea la firul ierbii este posibilă. Atunci când profesorii primesc instrumente moderne de lucru, părinții sunt ascultați fără a fi judecați, iar comunitatea își asumă responsabilitatea viitorului ei, din ghiozdanul copiilor dispare greutatea incertitudinii.
Foto: Fundația Comunitară Brașov
Leave a Reply