Ieri, 15 iunie 2023, a avut loc la CATTIA o dezbatere publică privind impactul de mediu al proiectului drum de legătură Cărămidăriei – Drumul Poienii, organizată de Agenția de Protecție a Mediului Brașov. Dezbaterea a fost un pas din procedura de mediu pentru actualizarea studiului de fezabilitate.
Lungimea drumului proiectat este de 2.786 m, iar suprafată ocupată de ampriza şi zona de siguranţă a drumului este de 56.987 m2, din care în fond forestier 43.944 m2. Costurile realizările drumului sunt estimate de proiectant la valoarea de 150.000.000 lei fără TVA.
La dezbatere au participat, pe lângă APM Brașov, primarul Allen Coliban și Compartimentul de Protecție a Mediului din cadrul Primăriei Brașov; reprezentantul proiectantului Prinfo SRL, împreună cu specialistul pe mediu, ecologul Șandru Cristinel; un reprezentatnt al ANANP Brașov, custode al Rezervației Ștejerișul Mare, un reprezentant al Gărzii de Mediu; consilierul local PNL Ciprian Chiricheș și brașoveni interesați de acest proiect.
Ecologul Șandru Cristinel a prezentat concluziile raportului privind impactul asupra mediului pentru drumul de legătură Cărămidăriei – Drumul Poienii, urmat de punctul de vedere al Compartimentul de Protecție a Mediului din cadrul Primăriei Brașov.
Ambii spun că realizarea drumului de legătură aduce un impact negativ semnificativ pe partea de sănătate a populației și biodiversitate. Iar soluțiile de atenuare ale impactului negativ nu pot fi implementate din cauza geografiei terenului.
Conform raportului, „implementarea proiectului va conduce la impacturi semnificative negative asupra componentei de mediu „sănătatea populației” în lipsa aplicării măsurii de evitare şi reducere a impactului care constă în amplasarea de panouri fonoabsorbante în zona rezidențială de pe strada Cărămidăriei. În consecință, impactul rezidual este inacceptabil, iar proiectul nu poate fi implementat cu traseul propus. Întrucât nu se poate adopta un alt traseu care să evite zonele rezidențiale din cartierul Bartolomeu, propunem identificarea de soluții alternative care constau în încurajarea transportului public spre Poiana Brașov”.
Din discuțiile cu privire la impactul asupra mediului au reieșit câteva elemente care trebuiesc menționate.
În primul rând, așa cum zicea proiectantul, pentru proiectarea acestui drum, capetele drumului au fost stabilite ca obligatorii de administrația Scripcaru, demersul de actualizare a studiului de fezabilitate fiind început în 2019. Proiectantul nu putea alege alte capete și tot ce a făcut este să traseze cea mai realizabilă variantă de drum, ca lucrări și costuri.
Conform acestui proiect, „drumul de legătură dintre strada Cărămidăriei şi Drumul Poienii, reprezintă o rută alternativă de acces în staţiunea Poiana Braşov, cu rolul de a decongestiona traficul de pe reţeaua stradală a municipiului Braşov. In momentul de faţă accesul în Poiana Braşov se poate face doar prin zona centrală a municipiului Braşov (zona Livada Poştei) şi zona centrală oraşului Râşnov, astfel că reteaua stradală a celor două localităţi este extrem de aglomerată în perioada sezonului de iarnă. Această situaţie conduce la o stare de disconfort in rândul pietonilor, turiştilor, conducătorilor auto şi a autoritătilor locale, afectează transportul public şi conduce de multe ori la accidente grave”.
Premisa de la care pleacă proiectul de realizare a acestui drum de legătură este complet greșită. Drumul de legătură nu are cum să fie o rută alternativă pentru accesul în Poiana Brașov, din moment ce intersecția acestui drum se face cu Drumul Poienii mai sus de bazinul de apă, la intersectarea cu strada Piscului și Aleea Dealul Spirii. Circulația rămâne pe cea mai mare parte a Drumului Poienii. Practic, prin acest drum, o parte din trafic, cu poluarea și zgomotul aferente ar fi mutate din Livada Poștei pe Cărămidăriei. Deci, o problemă ar fi mutată dintr-o parte a Brașovului în alta.
În cadrul dezbaterii s-a adus în discuție posibilitatea analizării unei variante cu pornire după unitatea militară, înspre Cristian.
Cu privire la limitele Rezervației Stejerișul Mare și de ce există în discuție două suprafețe, una de 16,30 ha și una de 293 ha, o clarificare a venit de la APM Brașov. Legea care stabilește suprafața rezervației este Legea 5/2000, în care la anexa 3 suprafața rezervației este de 16,30 de ha. Suprafața de 293 de ha a apărut în discuție prin 2016, în momentul în care a apărut OUG 49/2016, de modificare a Legii 5/2000, care la art. I , alin (5) spune: „Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului actualizează periodic setul de date «ariile naturale protejate din România», ca urmare a delimitării la o scară cu o precizie mai bună, ca urmare a conformării la specificaţiile tehnice INSPIRE şi/sau pentru asigurarea topologiei cu alte seturi de date INSPIRE proprii, şi consemnează actualizările în fişierul de metadate aferent setului de date”.
Acest articol aduce în discuție proiectul INSPIRE, proiect prin care sunt modificate limite ale unor arii protejate. Acest demers INSPIRE vine să răspundă angajamentelor statului român privind creșterea suprafeței totale de arii protejate. În cazul Rezervației Stejerișul Mare creșterea suprafeței este de la 16,30 ha la 293 ha. Numai că proiectul INSPIRE este blocat la nivel central, Guvernul trebuind să emită o Hotărâre pentru adoparea limitelor INSPIRE, dar nu a făcut-o nici până în acest moment.
În 2020, la o vizită în județul Brașov, fostul ministru al mediului, Costel Alexe, refuza să dea detalii despre limitele INSPIRE și Rezervația Stejerișului Mare, promițînd o dezbatere la Brașov, care nu a mai avut loc.
Deși nu sunt aprobate limitele INSPIRE prin HG, pe Agenția Europenă de Mediu, Rezervația Stejerișul Mare apare cu suprafața mărită, de 293 ha. Și asta pentru că statul român a raportat aceste limite. Așadar, în fața Europei încercăm să arătăm bine, dar în țară lucrurile nu stau așa.
Practic, în acest moment, Rezervația Stejerișul Mare are o suprafață de 16,30 ha, cea înregistrată în Legea 5/2000. Dar dacă administrația Coliban și Brașovul vor ca Rezervația să fie de 293 de ha, atunci trebuie cerut Guvernului aprobarea limitelor INSPIRE prin HG.
În cadrul dezbaterii au fost aduse în discuție și posibile interese pentru care acest drum se dorește, de natură imobiliară. Primăria Brașov nu a adus informații despre certificate de urbanism emise pentru zona vizată, astfel că nu știm dacă sunt emise CU sau nu. Pe de altă parte, trebuie adus în discuție un alt interes, cel al carierei și fabricii de var. Acestea, dacă se aprobă limitele INSPIRE vor fi înconjurate de Rezervația Stejerișul Mare. Vedeți imaginea următoare.
La Curtea de Apel Brașov figurează pe rol un dosar în care Primăria Brașov și RPLP Kronstadt sunt în proces cu societățile Temelia SA și Prescon Bv SA, cele două care exploatează cariera și fabrica de var.
Fabrica de var este deținută de Prescon, firmă care îl are în spate pe omul de afaceri Ioan Neculaie. Temelia SA aparține familiei Duțu, cu Gheorgeh Duțu președinte la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Tudor Duțu, director DRDP Brașov. Ambii sunt membri în PSD.
Dosarul are până în prezent 22 de amânări începând cu data înregistrării, 15.06.2020.
Mai trebuie precizat că drumul de legătură Cărămidăriei – Drmul Poienii este o obligație a Primăriei Brașov, el fiind inclus ca măsură de reducere a poluării în Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Brasov 2018-2022 (PICA). Vezi măsura 1.1.4, la pagina 93 din PICA. Pentru acest drum, Primăria Brașov a fost amendată de către Garda de Mediu. Amenda a fost contestată în instanță.
PICA este în proces de refacere, anul trecut primarul Allen Coliban a semnat contractul pentru realizarea Studiului de calitate a aerului și Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) în Municipiul Brașov.
Brașovenii participanți la dezbatere au fost toți împotriva realizării drumului de legătură. Singura persoană participantă la dezbatere care a susținut drumul a fost consilierul local PNL Ciprian Chiricheș, care a spus că drumul descongestionează traficul de pe strada Lungă, mai ales intersecția cu Stadionului și că este un drum pe care îl vor folosi turiștii care vin la Polivalentă și care vor să ajungă în Poiană.
Leave a Reply