Drept la replică AIDC cu privire la informațiile publicate în articolul „Primăria Brașov a ales proiectele câștigătoare la bugetarea participativă. Câștigători cu 3, 4 și 8 voturi pe proiect”

În 11 iunie 2020 am scris articolul „Primăria Brașov a ales proiectele câștigătoare la bugetarea participativă. Câștigători cu 3, 4 și 8 voturi pe proiect”, în care am prezentat situația bugetării participative la momentul desemnării proiectelor câștigătoare de către Primăria Brașov.

În articolul respectiv scriam de faptul că patru proiecte au câștigători care nu trebuiau să fie printre inițiatori de la bun început.

Dintre aceștia, Leizeriuc Petru Ciprian este angajat al Primăriei Brașov, Viorel Remus-Mihai, angajat al Agenției Metropolitane Brașov, Mihaela Pintea este director general la Școala nr. 1.

Cei trei nu trebuiau să fie participanți. Mai exact, funcționarii publici trebuiau să fie prinși în regulamentul bugetării participative ca neeligibili. Aceștia, tocmai pentru că sunt funcționari publici, au posibilitatea să propună proiecte direct în instituțiile în care lucrează.

Kristina Creoșteanu, apropiată a admninistrației Scripcaru, a fost membră în comisia de evaluare a programului de bugetare participativă. Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității pe care o conduce beneficiază de un sediu primit de la Primărie, în clădirea deținută de insituție pe strada Prundului, nr. 1. De asemenea, proiectul câștigător al doameni Creoșteanu include și amenajarea curții imobilului în care locuiește.

Despre doamna Creoșteanu am spus că este în conflict de interese prin faptul că a fost membră în comisia de evaluare și inițiator de proiect. Corect era să refuze să facă parte din Comisie dacă voia să depună proiecte. Sau dacă a făcut parte din Comisie atunci să nu depună proiecte. Dar acest lucru trebuia și el clarificat prin regulament. Și indiferent de activitatea și contribuția unei persoane sau a unui ONG în comunitate, nu se justifică în niciun fel acceptarea conflictului de interese.

Doamna Creșteanu ne-a trimis un drept la replică, după publicarea articolului din data de 11 iunie, pe care îl redau în întregime:

„Referitor la comentariile on-line privind bugetarea participativa
1. PROPUNEREA DE BUGETARE ,,BRAȘOV ORASUL PORTILOR DESCHISE’’ a pornit de la situatia reala: in 2018, in timpul reparatiilor la strada Sforii, materialele si echipamentele de santier au fost adapostite in curtea imobilului din str Cerbului nr. 20, adiacenta strazii Sforii, unde locuiesc si eu. Poarta a ramas deschisa cateva saptamani, pe parcursul lucrarilor si am observant ca toti trecatorii, vecini si turisti erau curiosi sa priveasca in curte. Curtea nu este amenajata, dar are elemente de arhitectura din sec XIX (arcade si poarta originala din lemn). Asa a aparut ideea unui program pilot de reabilitare a unor curti, ca exemplu de urmat si incurajare pentru toti proprietarii de imobile din Centrul istoric sa-si amenajeze curtile. Toate cele 4 curti au fost alese pentru a fi reprezentative, si proprietarii sa fie deschisi sa contribuie si sa se implice in interventii.

In contextual actual, amenajarea curtilor ar reprezenta o buna oportunitate de socializare intre vecini in aer liber, in conditii de siguranta si igiena, dar si intr-un cadru istoric frumos, bine intretinut, cu amenajari peisagistice.
Excluderea din propunere a imobilului din str Cerbului 20 este oricand fezabila, dar ar insemna ca proprietarii din acest imobil nu vor putea beneficia niciodata de initiativele AIDC numai pentru ca un membru al organizatiei locuieste acolo, iar acest lucru inseamna discriminare.

2. AIDC a fost invitata in COMISIA DE EVALUARE a propunerilor pentru bugetare participativa ca o recunoastere a activitătii in comunitate si a rezultatelor concrete din proiecte si initiative civice. Reprezentantul AIDC nu a participat la lucrarile comisiei si nici la votul pentru ideile de la componenta Infrastructura culturala, unde a depus 2 idei pentru bugetare.

3. SEDIUL AIDC este in Brasov, str. Prundului nr. 1 (giratoriu Poarta Schei). Spatiul a fost alocat asociatiei prin Acordul de asociere cu Municipiul Brasov, ce face obiectul HCL 331/2019. Acordul de asociere are ca scop colaborarea intre autoritatea locala si AIDC pentru activitati de conservare, reabilitare si promovare a patrimoniului construit al Brasovului. Spatiul este folosit pentru activitatea curenta, organizarea activitatilor comunitare si pentru acordarea serviciilor de informare si asistenta tehnica brasovenilor pentru buna administrare a proprietatii individuale si comune, dezvoltare edilitara si cresterea calitatii vietii.
AIDC foloseste spatiul in comun cu alte doua organizatii non-profit: una de protectie a mediului si una culturala. Toate amenajarile si dotarile pentru functionarea spatiului s-au facut prin efortul financiar si material al celor 3 organizatii.

Fiind situat la mansarda, spatial este greu accesibil pentru persoanele varstnice si cele cu dizabilitati, de aceea, echipa AIDC se deplaseaza si pe teren, la solicitarea cetatenilor.

Locatia este binecunoscuta brasovenilor, deoarece in anii 2017 si 2018 AIDC a oferit consultanta tehnica (pregatirea documentatiei) pentru scutirea de impozit a proprietarilor de cladiri cu statutul de monument istoric (din Schei pana la Bartolomeu). Aproximativ 8.000 persoane au beneficiat de asistenta. Tot aici au loc intalnirile trimestriale ale celor 11 Asociatii Civice Stradale constituite in Centrul istoric si sedintele de lucru cu voluntarii pentru diferite activitati comunitare, proiecte edilitare si programe.

CONCLUZII
Scopul AIDC este ca Brasovul să se dezvolte prin implicarea cetățenilor în păstrarea istoriei, culturii si traditiilor, iar brasovenii sa simta, sa se bucure si sa fie mandri de schimbarile in care se implica.

AIDC este organizatie civica, infiintata in anul 2001, fara implicare politica si care colaboreaza eficient cu toate institutiile care au responsabilitati in buna administrare a orasului si asigurarea calitatii vietii brasovenilor: Consiliul Local, Primaria, Directia Judeteana de Cultura, Ordinul Arhitectilor, Directia Fiscala, Institutul National pentru Patrimoniu, organizatii ale societatii civile din toate domeniile etc.
Speram ca pozitia noastra a fost inteleasa si va stam la dispozitie pentru orice informatii suplimentare si colaborare pentru initiative si programe comunitare.

Cu stima,
Kristina Creosteanu
Presedinte AIDC”

Sunt de acord ca ONG-urile să fie susținute de Primărie, inclusiv cu spații pentru desfășurarea activității. Dar care sunt condițiile și care este programul Primăriei de sprijin al ONG-urilor? Sunt mai multe ONG-uri în Brașov care nu beneficiază de acest sprijin pe care AIDC l-a primit. Și atunci ne întrebăm, se face în baza unor relații, pentru apropiați sau este o practică transparentă și deschisă tuturor?

Iar includerea propriei curți în proiectul de bugetare, adică a proprietății private, nu ar trebui să facă parte din obiectul bugetării participative. Sunt de acord că toate curțile din Centrul Istoric trebuie renovate și puse în valoare, dar nu prin relații, ci printr-un program coerent. Mihai Ciubotaru, specialist în politici publice și managementul centrelor istorice, a propus de mult timp un astfel de proiect, de punere în valoare a curților, dar care nu a fost luat în considerare de administrația locală.

Doamna Creoșteanu ne-a pus la dispoziție și câte o imagine pentru cele patru curți incluse în proiect, dar fără vreo explicație cu privire la modul în care au fost alese, alta decât că e nevoie și că merită. Toate curțile merită, dar care intră primele? Folosim principiul cine împarte, parte își face?

Iar cu privire la mesajul doamnei Creoșteanu, care îmi transmite: „Eu chiar cred ca e important ce facem cu totii, cum (ne straduim sa) schimbam orasul in bine si sa implicam activ oamenii, iar presiunea politica nu e sanatoasa, mai ales in aceste vremuri. Trebuie sa facem lucruri bune si frumoase indiferent cine conduce orasul. Eu asa cred”, sunt de acord că trebuie să ne străduim să schimbăm orașul în bine. Dar nu pot fi de acord cu modul de lucru al administrației Scripcaru. Centrul Istoric, cu fațade, străzi, curți, clădiri așa cum sunt ele astăzi, sunt rezultatul direct al proastei administrații făcută de Geroge Scripcaru în 16 ani de mandat. Scopul nu scuză mijloacele!

Sursa foto: Kristina Creoșteanu