Încă o dezbatere ce vizează obținerea unui acord de mediu care arată precaritatea documentelor și analizelor făcute, lipsa de interes a investitorului față de sănătatea populației (prin calitatea slabă a raportului de modelare a dispersiilor în atmosferă, față de care s-au constat mai multe lipsuri/omisiuni la calcul) și o instituție complet absentă din dezbatere, DSP Brașov. Ce este cel mai grav din partea DSP Brașov este faptul că a considerat că nu este necesar realizarea unui studiu cu privire la sănătatea populației în cadrul procesului de obținere a acordului de mediu pentru o turnătorie de metale neferoase.
Ca să înțelegem despre ce este vorba, compania Silnef Metal Casting SRL, operează un punct de producție în Codlea, pe strada Hălchiului, nr. 148. Această unitate de producție, cu un program de lucru de 24 din 24 de ore, procesează deșeuri metalice, cu operațiuni de topire, aliere și turnare. În urma acestor activități rezultă niște noxe care sunt deosebit de periculoase pentru sănătatea omului, dacă ele nu sunt captate. Când vorbim de sănătate ne referim la faptul că aceste noxe pot afecta sănătatea direct prin respirație sau indirect, prin poluarea apelor și solului.
Noxele cu efect poluant, nociv conțin: pulberi cu conținut de compuși metalici (cupru, magneziu, zinc, mercur), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5) oxizi de azot (NOX), oxizi de sulf (SO2), oxid de carbon (CO), clor (Cl), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), respectiv produse organice cu o combustie slabă, cum sunt dioxinele (dibenziodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați PCDD/F) și alți compuși organici volatili (VOCs).
Solicitarea companiei Silnef pentru obținerea acordului de mediu vine ca urmare a faptului că aceasta dorește să crească capacitatea de producție prin instalarea unui cuptor rotativ, ceea ce depășește capacitatea de producție autorizată. Numai că aflăm din cadrul dezbaterii că Silnef a instalat deja acest cuptor, fapt pentru care a și fost sancționată de Garda de Mediu Brașov. Surprinzător este faptul că APM Brașov nu avea cunoștință de acest lucru.
Creșterea capacității pe partea de topire duce compania la o capacitate de procecsare de 35-40 de tone/zi.
În cadrul dezbaterii s-a precizat că nu există locuințe la mai puțin de 1.000 de metri față de unitatea de producție. Dar ce se întâmplă cu ferma de vaci din imediata apropiere și cu toate culturile agricole din vecinătatea acesteia? Produsele de origine animală și cele agricole destinate consumului uman vor fi afectate? În contextul în care, în timpul dezbaterii s-a precizat că există depășiri ale normelor de poluare, cu elemente care conțin cadmiu și plumb, iar aceste depășiri au fost constatate și la distanțe de 324 metri distanță față de fabrică.
Raportul de modelare a dispersiilor în atmosferă și Raportul privind impactul asupra mediului, cele care au făcut subiectul dezbaterii, au fost făcute de către compania Mabeco SRL, deținută de Beu Mihaela Teodora (50%) și Maghear Isaia (50%). Compania figurează în 2019 cu zero angajați și o cifră de afaceri de 1.210.508 lei.
În continuare vă prezint și un punct de vedere, mai detaliat, depus de către Aurel Agache la APM Brașov.
Observații întrebări, solicitări de completare, solicitare de reevaluare concluzie la raportul privind impactul asupra mediului, pentru proiectul „Instalare cuptor rotativ de topire”, propus a fi realizat în jud. Brașov, mun. Codlea, str. Hălchiului, nr. 148, titular S.C. SILNEF METAL CASTING SRL.
—————-
Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov
„1. Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
…………………………………………..
d) o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate – de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații și – altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor dc construire și funcționare. Vor fi identificate tipul și cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi generate de proiect- inclusiv emisii din proces, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, în timpul construcției, funcționării; vor fi descrise metodele de colectare, tratare și eliminare a acestor emisii; vor fi identificate caracteristicile surselor de emisii în atmosfera precum și caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea. înălțimea coșului de evacuare, temperatura emisiei, etc.); Vor fi prezentate informații referitoare la cantitatea de emisii de pulberi, inclusiv PM10, conform metodologiei EMEP/EEA Air pollutant emission inventory 2016. date referitoare la generarea, evacuarea si dispersia poluanților (ex. tipul centralei, puterea centralei, înălțimea si diametrul coșului de evacuare, poziționarea coșului față de alte obstacole, pentru a asigura dispersia poluanților); estimări privind emisiile de pulbere în suspensie în etapa de realizare a proiectului; estimări privind emisiile de oxizi de azot în perioada de funcționare a proiectului: măsurile prevăzute de proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului (reducerea emisiilor în atmosferă), având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea”
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol – 1.5.2.Gestionarea emisiilor în aer – Pagina 22
„a) În timpul realizării investiției
În faza de realizare a investiției calitatea aerului poate fi afectată prin:
– emisii difuze de pulberi de la activitățile de realizare a lucrărilor și trafic în incintă;
– gaze de ardere a combustibililor fosili, de la mijloacele auto.
Emisiile de pulberi pot varia de la o zi la alta, în funcție de operațiile specifice, condițiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor și au caracter temporar.
Traficul pentru aprovizionare cu materiale și echipamente nu va fi intens, deoarece lucrările sunt de mică amploare.
Se vor folosi echipamente și mijloacele de transport cu verificări tehnice la zi, conform normelor legale, inclusiv utilajele cu motoare electrice, care nu vor genera gaze de ardere în funcționare.
Se va urmări minimizarea emisiilor de pulberi în suspensie din lucrări de transport și manipulare a materialelor în incintă.
Deșeurile se vor gestiona astfel încât să nu reprezinte surse de emisii pulverulente în timpul manipulării si stocării.”
—————-
Observația 1
În „Raportul privind impactul asupra mediului” nu sunt menționate cantitățile de emisii de poluanți gazoși și pulberi din perioada de construcție a obiectivului, provenite din trafic, utilaje mobile ne-rutiere, manevrarea materialelor etc.
Solicitare de completare 1
Vă solicităm completarea raportului de impact asupra mediului cu cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi (PM10, PM2,5) provenite din trafic, utilaje mobile ne-rutiere, manevrarea materialelor, în timpul construcției obiectivului, în conformitate cu prevederile Îndrumarului.
—————-
Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov
„1. Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
…………………………………………..
d) o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate – de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații și – altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare. Vor fi identificate tipul și cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi generate de proiect- inclusiv emisii din proces, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, în timpul construcției, funcționării; vor fi descrise metodele de colectare, tratare și eliminare a acestor emisii; vor fi identificate caracteristicile surselor de emisii în atmosfera precum și caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea. înălțimea coșului de evacuare, temperatura emisiei, etc.); Vor fi prezentate informații referitoare la cantitatea de emisii de pulberi, inclusiv PM10, conform metodologiei EMEP/EEA air pollutant emission inventory 2016. date referitoare la generarea, evacuarea si dispersia poluanților (ex. tipul centralei, puterea centralei, înălțimea si diametrul coșului de evacuare, poziționarea coșului față de alte obstacole, pentru a asigura dispersia poluanților); estimări privind emisiile de pulbere în suspensie în etapa de realizare a proiectului; estimări privind emisiile de oxizi de azot în perioada de funcționare a proiectului: măsurile prevăzute de proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului (reducerea emisiilor în atmosferă), având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea”
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol –.1.4.1.1.Instalații, echipamente tehnologice – Pagina 12
„La finalizarea investiției analizate, Silnef Metal Casting SRL va avea pe amplasamentul din Codlea, str. Hălchiului, nr. 148, următoarele instalații și echipamente:
– Cuptor rotativ pentru topirea deșeurilor de aluminiu – capacitate 35-40 tone/zi, cu arzător oxi-gaz cu puterea de 2 MW/h
– Cuptor basculant – se va folosi pentru menținere, aliere, degazare, dezoxidare, corecții finale – capacitate 12t, dotat cu 2 arzătoare oxi-gaz cu puterea de 1 MW/h fiecare
– Cuptor basculant de menținere, aliere, degazare, dezoxidare, corecții finale capacitate 5 t/șarjă, dotat cu un arzător aer-gaz cu puterea de 1 MW/h
– Cuptor basculant de menținere (semisfere) – capacitate 5 t/șarjă, dotat cu 1 arzător aer-gaz cu puterea de 0,75 MW/h
– Cuptor de deferare și elaborare aluminiu secundar, cu 2 compartimente – capacitate 2t/șarjă, dotat cu 2 arzătoare oxi-gaz cu puterea de 0,7 MW/h fiecare pentru camera de topire, respectiv un arzător aer-gaz cu puterea de 0,4 MW/h pentru camera de menținere
– …………………………
– Mijloace de transport: încărcător frontal (JCB) – 1buc, motostivuitoare – 4 buc.”
Capitol – 1.5.2.Gestionarea emisiilor în aer – Pagina 22
„b) În timpul funcționării obiectivului
Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria metalelor neferoase (2017) și Ghidul tehnic EMEP/EEA privind inventarul emisiilor de poluanți în aer Corinair 2019 arată că emisiile potențiale în aer pentru producția secundară de aluminiu sunt: pulberi cu conținut de compuși metalici (cupru, magneziu, zinc, mercur), oxizi de azot (NOX), oxizi de sulf (SO2), oxid de carbon (CO), clor (Cl), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), respectiv produse organice cu o combustie slabă, cum sunt dioxinele (dibenziodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați PCDD/F) și alți compuși organici volatili (VOCs).
Tipul și calitatea materiilor prime – deșeuri de aluminiu – au o influență majoră asupra semnificației emisiilor. Emisiile de NOx,SOx și CO provin în principal din combustie.
La procesarea deșeurilor de aluminiu apar atât emisii dirijate, cât și emisii difuze, ponderea acestora fiind în funcție de instalațiile utilizate și de tehnologia aplicată.
Emisii difuze apar în principal în timpul depozitării, manipulării și încărcării/ descărcării materialelor care emit praf (de exemplu zgură) și datorită captării insuficiente a gazelor reziduale din cuptoare, în special atunci când acestea sunt deschise (de exemplu, pentru încărcare, tratare topitură, prelucrare zgură, degresare și turnare). Emisiile difuze care apar în timpul procesului de încărcare, tratare a topiturii, prelucrarea zgurii, degresarea și turnarea sunt emise ulterior din clădiri, de ex. prin uși deschise sau sisteme de ventilație în acoperiș, dacă sistemele de extracție nu sunt eficiente.”
Capitol –. 4.2 Aerul – Pagina 39
„Au fost modelate dispersiile de poluanți pentru întreaga durată a anului 2019, considerând ca singură sursă de emisii coșul de evacuare S1 – coșul nou (prin care sunt evacuate emisiile de la cuptorul nou de topire și cuptorul existent de menținere; restul emisiilor captate de la cuptoarele de menținere existente, nu sunt relevante, având în vedere capacitatea acestora și rolul în proces).”
„Pentru a putea analiza cea mai defavorabilă situație, cu cel mai mare impact posibil asupra mediului și sănătății umane, au fost efectuate calcule de dispersie comparative cu două seturi de date distincte:
a) factori de emisie derivați din concentrații raportate în buletine de analiză.
b) factori de emisie preluați din CORINAIR 2019.”
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă
ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii și a inventarului național în conformitate cu cerințele Ghidului EMEP/EEA
1.3.26 Activități din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor
„În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de instalații sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanții relevanți.
În cazul în care există măsurări continue pentru alți poluanți în afara celor de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obținute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.
Pentru instalațiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie”
„Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate și prezentate emisiile tuturor poluanților relevanți: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine și furani, etc.”
—————-
Observația 2
În următoarele documente: „Raportul privind impactul asupra mediului” și în „Raport de modelare a dispersiilor în atmosferă” nu sunt menționate cantitățile de emisii de poluanți gazoși și pulberi din perioada de funcționare a obiectivului.
Observația 3
Ordinul 3299 /2012 prevede următoarele:
• datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii;
• inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea.
Întrebarea 1
Aparent factorii de emisie derivați din concentrații raportate în buletine sunt derivați din măsurări discontinue cu o frecvență redusă.
Factorii de emisie derivați din concentrații raportate în buletine de analiză provin din măsurări discontinue sau din monitorizarea continuă a emisiilor?
Întrebarea 2
De ce nu a fost realizat un inventar complet al emisiilor asociate funcționării „SILFNET METAL CASTING SRL” la capacitatea maximă proiectată?
Solicitare de completare 2
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi (PM10, PM2,5), estimate conform prevederilor legale, pentru funcționarea obiectivului la capacitatea maximă proiectată, care să includă emisiile provenite din:
• procesele de topire, aliere, turnare aliaje de aluminiu (cuptor rotativ nou, cuptoare de topire existente);
• traficul rutier intern de pe amplasament datorat vehiculelor care asigură aprovizionarea cu ma-terii prime si transportul produselor finite și a deșeurilor;
• funcționarea utilajelor mobile ne-rutiere.
—————-
Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov
„1. Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
…………………………………………..
d) o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate – de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații și – altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare. Vor fi identificate tipul și cantitățile de emisii de poluanți gazoși și de pulberi generate de proiect- inclusiv emisii din proces, emisii din trafic, praf din materialele manevrate, în timpul construcției, funcționării; vor fi descrise metodele de colectare, tratare și eliminare a acestor emisii; vor fi identificate caracteristicile surselor de emisii în atmosfera precum și caracteristicile acestor eliminări (ex. localizarea. înălțimea coșului de evacuare, temperatura emisiei, etc.); Vor fi prezentate informații referitoare la cantitatea de emisii de pulberi, inclusiv PM10, conform metodologiei EMEP/EEA air pollutant emission inventory 2016. date referitoare la generarea, evacuarea si dispersia poluanților (ex. tipul centralei, puterea centralei, înălțimea si diametrul coșului de evacuare, poziționarea coșului față de alte obstacole, pentru a asigura dispersia poluanților); estimări privind emisiile de pulbere în suspensie în etapa de realizare a proiectului; estimări privind emisiile de oxizi de azot în perioada de funcționare a proiectului: măsurile prevăzute de proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului (reducerea emisiilor în atmosferă), având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea”
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol – 1.5.2.Gestionarea emisiilor în aer – Pagina 23
„b) În timpul funcționării obiectivului
În hala de producție sunt 4 hote amplasate deasupra cuptoarelor de topire și menținere- aliere, care captează emisiile, inclusiv din procesele de încărcare și descărcare a cuptoarelor. La sistemul de exhaustare nou se conectează două hote, aferente cuptorului rotativ prevăzut nou și cuptorului basculant de 12 tone, care devine cuptor de menținere-aliere. Celelalte două hote rămân conectate la sistemul de filtre cu saci și coș de dispersie existent.
Toate cuptoarele funcționează cu combustibil gazul natural, astfel cu emisii reduse de SO2. Cuptorul rotativ prevăzut prin proiect și cuptorul basculant de 12 tone au arzătoare cu oxi- combustibil, pentru a reduce formarea NOx-ului termic.
Pentru a reduce emisiile de gaze acide (HCL, HF, Cl2 și PCDD/F), noul sistem de exhaustare este prevăzut cu echipament pentru injectare var sau carbonat de calciu în fluxul de gaze brute captate.
Tabel 1.5.2.1 Surse dirijate de emisii în aer
Sistemul de filtre cu saci instalat la Silnef Metal Casting SRL pentru reținerea și tratarea emisiilor este o tehnică prevăzută de cele mai bune tehnici disponibile.”
Capitol –. 4.2 Aerul – Pagina 37
„Instalația Silnef Metal Casting SRL se încadrează în prevederile Legii 188/2018 privind instalațiile medii de ardere. Puterea termică totală a arzătoarelor cuptoarelor autorizate este de 5,55 MW. Cuptorul rotativ de topire prevăzut de proiect are o putere termică de 2 MW. Astfel puterea termică a instalațiilor va ajunge la 7,55 MW.
Autorizația de mediu nr. 58/26.07.2019 pe care o are Silnef Metal Casting SRL prevede condițiile pe care trebuie să le respecte, în calitate de operator al unei instalații medii de ardere, conform Legii nr. 188/2018 care transpune Directiva (UE) 2015/2193 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere.
Legea 188 /2018 prevede, în anexa 2, parte 2, pentru instalații medii de ardere noi care utilizează drept combustibil gazul natural valoare-limită de emisie doar pentru NOx, de 100 mg/Nmc.
Autorizația de mediu prevede și monitorizarea emisiilor captate de la cuptoare prin hotele amplasate în hală si exhaustate prin coșul de dispersie existent, cu înălțimea de 15 m. Conform AM nr. 58/26.07.2019, anual se monitorizează pulberi și total compuși organici volatil TCOV, respectiv monoxid de carbon și oxizi de azot – la fiecare 3 ani.”
„Tabelul de mai jos sintetizează parametrii pentru care se impune monitorizare și valorile limită asociate BAT, conform capitolului 1.3.4. Producția de aluminiu secundar din Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase.
Tabel 4.2.1 Parametrii și BAT-AEL pentru producția de aluminiu secundar
—————-
Observația 4
În raportul privind impactul asupra mediului nu există informații referitoare la:
1. Eficiențele sistemelor pentru reținerea poluanților;
2. Analiza conformării cu limitele la emisii asociate din Decizia BAT si din legislația națională în vigoare pentru funcționarea la capacitatea maximă proiectată.
Solicitare de completare 3
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu informațiile și datele referitoare la eficiențele sistemelor de controlul și reducerea poluării pe sistem și poluant, pentru a putea estima impactul real al obiectivului.
Solicitare de completare 4
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu informațiile și datele referitoare la conformarea cu limitele la emisii asociate din Decizia BAT si din legislația națională în vigoare, pentru funcționarea la capacitatea maximă proiectată.
—————-
Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov
„1. Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
…………………………………………..
d) …… având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea”
„5. O descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului și care rezultă, printre altele, din:
a) construirea și existența proiectului;
b) utilizarea resurselor naturale. în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității. având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;
c) emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ținând cont de hărțile de zgomot și de planurile de acțiune aferente acestora elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influență a proiectului.
d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu – de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;
e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanță deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;”
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol – 3.1.2.Calitatea aerului și condiții climatice – Pagina 31
„Conform Planului de menținere a calității aerului 2018-2021 pentru județul Brașov, localitatea Codlea este menționată cu mai multe surse de poluare atmosferică, dintre care amintim: Traficul feroviar, activitățile industriale, traficul rutier, surse de încălzire rezidențială. La nivel de surse de încălzire rezidențială (cod NFR 1.A.4.b.i), conform Planului de menținere a calității aerului 2018-2021 pentru județul Brașov, tabelul 3.8, la nivel de an 2013 s-au consumat circa 6592518 mc gaz natural. La nivel de fond urban, pentru anul de referință 2013, ponderea sectoarelor de activitate privind emisiile de poluanți pentru municipiul Codlea, comparativ cu restul localităților analizate se vede în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.1.2.1 Ponderea sectoarelor de activitate la emisia totală de poluanți
Conform tabelului niciunul din poluanți nu are cea mai mare pondere în municipiul Codlea (de ex. pentru NOx ponderea cea mai mare o prezintă activitățile de tip industrial desfășurate în municipiul Făgăraș (39,65%), urmată de orașul Victoria (16,85%)).”
—————-
Observația 5
Având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea (a se vedea „Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov”), informațiile din capitolul „3.1.2.Calitatea aerului și condiții climatice” sunt irelevante deoarece în Tabelul 3.1.2.1 sunt prezentate doar ponderile în % ale emisiilor aferente anului 2013 și lipsesc o serie de categorii de surse aferente orașului Codlea.
Solicitare de completare 5
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu informațiile actualizate privind emisiile de poluanți gazoși (NOx, SO2, etc.) și de pulberi (PM10, PM2,5), aferente surselor de emisie din orașului Codlea (industrie, încălzire rezidențială, trafic etc.).
Solicitare de completare 6
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu informațiile actualizate privind calitatea aerului în municipiul Codlea, cel puțin pentru următorii indicatori: NOx, NO2, PM10 și PM2,5
—————-
Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind Impactului Asupra Mediului, APM Brașov
„1. Descrierea proiectului, care să cuprindă, în special:
…………………………………………..
d) …… având în vedere gradul ridicat de poluare din mun. Codlea”
„5. O descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului și care rezultă, printre altele, din:
a) construirea și existența proiectului;
b) utilizarea resurselor naturale. în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității. având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;
c) emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ținând cont de hărțile de zgomot și de planurile de acțiune aferente acestora elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influență a proiectului.
d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu – de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre;
e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanță deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;”
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol – 4.2 Aerul – Pagina 39
„Au fost modelate dispersiile de poluanți pentru întreaga durată a anului 2019, considerând ca singură sursă de emisii coșul de evacuare S1 – coșul nou (prin care sunt evacuate emisiile de la cuptorul nou de topire și cuptorul existent de menținere; restul emisiilor captate de la cuptoarele de menținere existente, nu sunt relevante, având în vedere capacitatea acestora și rolul în proces).”
„Pentru a putea analiza cea mai defavorabilă situație, cu cel mai mare impact posibil asupra mediului și sănătății umane, au fost efectuate calcule de dispersie comparative cu două seturi de date distincte:
a) factori de emisie derivați din concentrații raportate în buletine de analiză.
b) factori de emisie preluați din CORINAIR 2019.”
„Tabelul 4.2.3a prezintă sintetic valorile maxime rezultate pentru fiecare tip de poluanți si poziția relativă față de originea rețelei de calcul (coordonate Stereo 70: X = 536964.28, Y = 468453.66) obținute utilizând setul de date (a) – factori de emisie calculați pe baza concentrațiilor măsurate din buletine de analiză realizate de operator.
Tabelul 4.2.3b prezintă rezultatele corespunzătoare în cazul utilizării setului de date (b) – factori de emisie din CORINAIR 2019.
Ca zone de referință s-au considerat: Zi – grupul de spații industriale, aflat la aproximativ 1050 m, si Z2 – grupul de locuințe cel mai apropiat, aflat la aproximativ 1700 m, ambele situate pe direcția SV.
Tabelul 4.2.3a Concentrații maxime de poluanți, la z = 1,5 m față de sol si poziția relativă față de originea rețelei de calcul pentru setul de date (a).
Pentru pulberi sedimentabile este indicat si maximul de depunere.
Tabelul 4.2.3b Concentrații maxime de poluanți, la z = 1.5 m față de sol si poziția relativă față de originea rețelei de calcul pentru setul de date (b).
Pentru pulberi sedimentabile este indicat si maximul de depunere.
Raportul de modelare a dispersiilor în atmosferă detaliază datele de distribuție a concentrațiilor pentru fiecare dintre poluanți analizați.
Concluzia raportului este: Simulările comparative efectuate cu două seturi de factori de emisie pentru sursa de poluare (coșul de evacuare S1) demonstrează că, indiferent de setul de date considerat, la limita zonei locuite pe direcția SV (Z2), factorii poluanți considerați – oxizi de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), PCDD/F și pulberi în suspensie – devin practic nedetectabili. Funcționarea obiectivului va afecta doar local mediul și nu va afecta zonele locuite prin poluanții rezultați din procesul de producție.”
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă
ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii și a inventarului național în conformitate cu cerințele Ghidului EMEP/EEA
1.3.26 Activități din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor
„În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de instalații sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanții relevanți.
În cazul în care există măsurări continue pentru alți poluanți în afara celor de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obținute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.
Pentru instalațiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie”
„Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate și prezentate emisiile tuturor poluanților relevanți: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine și furani, etc.”
—————-
Observația 6
Din analiza celor menționate mai sus se constată următoarele:
1. A fost luată în considerare doar o singura sursă de emisie, coșul de evacuare S1 – coșul nou și au fost omise restul surselor de emisie de pe amplasament care pot avea impact (traficul rutier intern, utilajele mobile nerutiere și coșul de evacuare 2);
2. Nu a fost estimat, prin modelarea dispersiei poluanților, impactul asupra calității aerului al tuturor surselor de emisie de pe amplasament (cuptoare, traficul rutier intern, utilajele mobile nerutiere), atunci când operatorul Silnef Metal Casting funcționează la capacitatea maxim proiectată;
3. Dacă factori de emisie derivați din concentrații raportate în buletine de analiză provin din măsurări discontinue atunci impactul asupra aerului obținut cu setul a) de date este irelevant/neplauzibil
4. Nu a fost realizată modelarea dispersiei poluanților pentru NO2;
5. Nu este clar ce reprezintă PM (TSP. PM10, PM2,5);
6. Nu este clar dacă PM depunere reprezintă indicatorul pulberi sedimentabile;
7. Eroarea probabilă declarată pentru determinarea impactului asupra calității aerului este foarte mică, chiar neplauzibilă, mai ales pentru setul de date a) în cazul în care provine din măsurări discontinue.
8. Nu s-a făcut o analiză cumulată asupra calității aerului în orașul Codlea luându-se în considerare impactul maxim datorat funcționării Silnef Metal Casting funcționează la capacitatea maximă proiectată și a celorlalte surse de emisie existente în oraș;
9. Având în vedere observațiile anterioare concluzia raportului de modelare este neveridică („Funcționarea obiectivului va afecta doar local mediul și nu va afecta zonele locuite prin poluanții rezultați din procesul de producție”), mai ales în situația în care APM Brașov consideră că în municipiul Codlea gradul de poluare este ridicat.
Solicitare de completare 7
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu rezultatele privind impactul asupra aerului datorat funcționării la capacitatea maximă a Silnef Metal Casting, pentru toți poluanții relevanți (inclusiv NO2) luându-se în considerare toate sursele de emisie de pe amplasament.
Solicitare de completare 8
Vă solicităm să completați raportul de impact asupra mediului cu o analiza cumulată asupra calității aerului în orașul Codlea, luându-se în considerare impactul datorat funcționării Silnef Metal Casting dacă funcționează la capacitatea maximă proiectată și a celorlalte surse de emisie existente în oraș.
Solicitare de completare 9
Vă solicităm să aduceți completări și să explicați calculele referitoare la „Eroare probabilă”, exemplificând/ detaliind modul de calcul pentru toți poluanții prezentați în tabele, pentru fiecare set de date a) și b).
—————-
Raport privind impactul asupra mediului pentru obiectivul „Instalare cuptor rotativ de topire”
Capitol – 9.8 CONCLUZII- Pagina 82
„Având în vedere informațiile prezentate în Raportul privind impactul asupra mediului, consideram că se poate emite actul de reglementare pentru realizarea investiției analizate.”
—————-
Observația 7
Având în vedere observațiile mai sus menționate în prezentul document precum și solicitările de completări putem afirma că concluzia din capitolul 9.8 este prematură și inconsistentă.
Solicitare de completare 10
Vă solicităm să reevaluați concluzia din capitolul 9.8 din raportul de impact asupra mediului, după ce sunt aduse toate completările solicitate mai sus.
Imagini de la Silnef din octombrie 2019
Leave a Reply