Consiliul Local Brașov a aprobat studiul de oportunitate în vederea identificării de terenuri pentru amenajarea de parcuri

În ședința ordinară din 22 noiembrie 2021, Consiliul Local Brașov a aprobat studiul de oportunitate în vederea identificării de terenuri pentru amenajarea de parcuri. Acest studiu vine la pachet cu un altul, unul sociologic despre care am scris și în care am văzut că este nereprezentativ, invalid. Găsiți explicațiile și studiul sociologic în articolul Percepția brașovenilor cu privire la parcuri, obținută printr-un studiu sociologic cu foarte multe greșeli.

Trec direct la studiul de oportunitate în vederea identificării de terenuri pentru amenajarea de parcuri și prezint câteva aspecte pe care le regăsesc importante:

1. Câți mp de spațiu verde pe cap de locuitor are în prezent Municipiul Brașov. Ce spații verzi includem în calculul suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor?

Ariile protejate de pe teritoriul Municipiului Brașov nu vor fi luate în considerare la calculul suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor.

În calculul suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor nu am inclus nici zonele încadrate urbanistic cu funcțiuni construibile.

Concluzii (analiza metrilor pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor):
1. În lipsa Registrului Spațiilor Verzi (în curs de realizare), suprafața actuală a Spațiilor Verzi nu poate fi identificată.
2. Studiile și documentele strategice disponibile nu pun la dispozitie date corelate care pot fi verificate, în baza cărora să se poată calcula raportul.
3. Interpretarea datelor grafice disponibile are un grad foarte mare de inexactitate, în special în contextul în care sunt mai multe variante a limitelor intravilanului și chiar a teritoriului administrativ.
4. Specificul Municipiului Brașov ține de un valoros și amplu cadru natural, care delimitează intravilanul în zona de Sud Vest. O mare parte din arealul zonelor verzi sunt zone natrurale protejate (rezervații naturale), care, interpretând limitativ Art. 3 din forma actuală a Legii 24/2007, nu fac parte din arealul spațiilor verzi – ce participă la calculul raportului: metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor (ceea ce infirmă toate calculele în care raportul depășește 26 mp/ cap de locuitor.
5. Dacă la nivel de localitate, în anumite documente strategice valoarea raportului depășește 26 mp/ cap de locuitor, alocarea pe cartiere (zone) este foarte diferită: cele din Sud Vest beneficiază de aproprierea de ample zone verzi, pe când zone construite cu caracter rezidențial – cum ar fi Cartierul Astra, Bartolomeu Nord (Avantgarden), Florilor-Craiter – sunt deficitare din acest punct de vedere.

2. Date extrase din Planul Urbanistic General Municipiul Brașov – Reactualizare, Varianta III H, UAUIM și Centrul de Cercetare, Expertiză și Consulting CCPEC, decembrie 2010

Zonele verzi din Municipiul Brașov
În suprafață totală de 810 ha, sunt constituite din: Parcul Național Tâmpa, Parcul Central Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Gheorghe Dima, Parcul Tractorul, Parcul Trandafirilor, Parcul Ina Schaeffler, Gradina Zoologica, zona Salii Sportului și a Bazinului de înot, promenada de sub Tâmpa, pomenada pe Aleea Dupa ziduri, Turnul Alb si Negru, stranduri. Rezultă o suprafață de 27,9 mp de spațiu verde pe cap de locuitor. În mun. Brașov există delimitarea grafică a spațiilor verzi ale domeniului public și privat, așa cum sunt ele definite conform prevederilor Legii 24/2007 republicată, coroborată cu prevederile Ord. 1549/2008, conform tabelului următor:

Situri contaminate
La nivelul Municipiului Brașov au fost identificate până în momentul de față, conform bazei de date a APM Brașov un număr de 4 situri contaminate și un sit cu potențial contaminat. Deținătorii acestor situri sunt prezentați în tabelul alăturat:

În tabel nu apare situl de pe fostele platforme industriale Lubrifin-IUS-Lemexim, dar se menționează în studiu despre acestea:

SC Masterange lmobiliare (Platforma Lubrifin-IUS-Lemexim) – Braşov. Dezvoltator imobiliar ce construieşte un ansamblu comercial pe vechiul amplasament al SC Lubrifin, SC IUS şi SC Lemexim. În urma excavaţiilor efectuate s-a constatat că solul este poluat în profunzime cu produse petroliere.

3. Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Municipiului Brașov, în administrarea acesteia sunt 11 parcuri și 10 scuaruri, distribuite conform tabelului de mai jos:

Se recomandă menținerea suprafețelor existente, și completarea acestora – în special în cazul Parcului Răcădău (Parcul Ursu), a cărui luciu de apă a fost ocupat de o construcție cu caracter provizoriu și adresabilitate limitată.

4. ACȚIUNI NECESARE:

1. Se recomandă menținerea suprafețelor de spații verzi existente, completarea (creșterea) acestora (de exemplu – cazul Parcului Răcădău, a cărui luciu de apă a fost ocupat de o construcție cu caracter provizoriu și adresabilitate limitată);

2. Amenajare corespunzătoare a componentelor existente a sistemului de spații verzi urbane (cimitire, pășuni și fânețe, plantații pomicole, păduri urbane sau forestiere, etc.);

3. Favorizarea funcționării multi-uz a spațiilor publice;

4. Întreținerea terenurilor propritate publică și a celor interstițiale nefolosite (corespunzător) și funcționalizarea acestora;

5. Rezolvarea problemei acute de lipsă de parcuri în zonele cu densitate rezidențială crescută, ce reprezintă cea mai mare nevoie actuală de parcuri, pentru că acolo locuiesc cei mai mulți cetățeni. Este de preferat ca toți locuitorii municipiului să parcurgă o distanță cât mai scurtă până la un parc, să se diminueze pe cât posibil insulele de căldură și să se asigure continuitatea ecologică, pentru menținerea unui ecosistem durabil.

6. Rezervarea strategică a zonelor necesare pentru dezvoltarea urbană durabilă, în contextual unei etapizări operaționale sustenabile;

7. Planificare urbană integrată, cu considerarea principiilor actuale de proiectare sustenabilă a orașelor pentru oameni;

8. Amenajarea spațiilor verzi (neocupate) aferente infrastructurii de transport (rutiere, feroviare);

9. Asigurarea unei utilizări sinergice a spațiilor verzi, printr-o abordare multidisciplinară – în vederea constituirii unor suprafețe compacte, interconectate de spații verzi urbane;

10. În planificarea urbană să se țină cont de:
a. Asigurarea suprafeței minime de 26 mp de spațiu verde / cap de locuitor;
b. Realizarea unor suprafețe permeabile de spații verzi cât mai compacte și a unor sisteme de bioretenție;
c. Proiectarea eficientă cu cât mai multe elemente verzi, suplimentare față de cele permeabile:
– Străzilor verzi, cu favorizarea mobilității lente (pietonale, velo) și a transportului în comun;
– Pereți, fațade, balcoane, acoperișe verzi (sau solare);