Brașovul a fost primul solicitant din România care depune o cerere de finanțare pentru un proiect de tren metropolitan. Pentru această investiție majoră, Asociația de Transport, în parteneriat cu municipalitatea brașoveană și ceilalți parteneri instituționali, a depus, în urmă cu câteva zile, o cerere de finanțare, în valoare de aproape 1,5 miliarde de lei, prin care să fie construită o linie nouă de cale ferată, în lungime de peste 4 km, amenajate sau modernizate mai multe puncte de oprire și achiziționate mai multe garnituri de tren (rame electrice).
„Acest proiect a fost validat de către direcția de specialitate din Ministerul Transporturilor, compania Națională de Căi Ferate, care este partenerul nostru. Este un proiect în valoare de 238 de milioane de euro. Această rețea de trenuri metropolitane este o investiție majoră în municipiul și județul Brașov, fiind cel mai mare proiect de finanțare europeană nerambursabilă din județul nostru de până acum. Din totalul de 238 de milioane de euro, 70 de milioane de euro sunt pentru achiziția de trenuri pe baterii. Alte 30 de milioane sunt pentru calea ferată ce urmează a fi construită. Alte 31 de milioane sunt pentru pasaje supraterane – în zona Bartolomeu, de exemplu, strada Institutului cu DN1 la ieșire spre Ghimbav – și alte asemenea elemente de infrastructură, iar restul de bani sunt pentru intervenții în interiorul cartierelor din municipiul Brașov care sunt tranzitate de către acest traseu. Este un proiect pe care îl facem împreună cu Consiliul Județean și are o cofinanțare de 2% din partea municipiului Brașov și a Consiliului Județean”, a precizat primarul George Scripcaru.
Trenul metropolitan de la Brașov este cel mai complex proiect de acest tip din România. Investiția include 3 magistrale diametrale, inclusiv un racord feroviar nou de aproximativ 4,3 km către zona industrială și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, 24 de puncte de oprire (10 noi și 14 modernizate), 9 parcări Park & Ride, 7 rame electrice B-EMU și estimează un trafic de peste 7.500 de pasageri pe zi până în 2030.
Investiția va conecta municipiul Brașov cu localitățile din zona metropolitană, principalele zone industriale și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, printr-un sistem de transport public feroviar modern, integrat și cu emisii reduse.
Trenul metropolitan va oferi o alternativă rapidă și sustenabilă la transportul rutier, contribuind la creșterea accesibilității către principalele zone de locuire, ocupare, educație și servicii și la îmbunătățirea calității vieții în întreaga zonă metropolitană.
„În zona străzii Independenței va fi unul din punctele noi de oprire. Astfel, cei care locuiesc în această zonă vor putea ajunge în alte cartiere sau localități, direct cu trenul. Punctul de oprire va fi prevăzut cu pasaj subteran, care va facilita și trecerea căii ferate în condiții de siguranță și va asigura încă un punct de mobilitate pe traseul trenului metropolitan Brașov. Un alt exemplu este halta Stupini, care este relativ aproape de cartierul Subcetate din Sânpetru, unde câteva mii de oameni sunt nevoiți să parcurgă zilnic multe zeci de minute în trafic ca să ajungă în Brașov, pe str. 13 Decembrie. În loc să stea o oră în trafic, vor avea opțiunea ca în 7 minute să ajungă de aici în Gara Mare, utilizând serviciile de tren metropolitan. Și locuitorii din zona Tractorul Nou, străzile Nicolae Labiș și I.C. Brătianu, vor avea un punct de oprire și vor ajunge în Gara Brașov în cinci minute. De asemenea, o mare parte dintre parcurile industriale, unde oamenii trebuie să ajungă la serviciu, vor fi conectate prin acest sistem de transport, fie că vorbim de Ghimbav, Cristian, Codlea sau Prejmer. Și sunt doar câteva exemple despre impactul major pe care introducerea acestui sistem de transport îl va avea asupra întregii zone”, a explicat George Cornea, directorul Asociației de Transport.
Proiectul prevede amenajarea unei rețele de transport cu trei magistrale, deservite de trenuri electrice B-EMU (Battery Electric Multiple Unit), astfel:
- M1: Stupini – gara Brașov – Prejmer (cu extensie până la Sf. Gheorghe la orele de vârf). Lungimea traseului este de 38,7 km și va opri în următoarele stații: Stupini, Nicolae Labiș, Tractorul, gara Brașov, Pavilioane CFR, Hărman, Parcul Industrial Prejmer, Ilieni, Prejmer. La orele de vârf, trenul va continua pe traseul Chichiș, Ozun Sf. Gheorghe. De asemenea în corelare cu schimburile din Zona Industrială Ghimbav, dar și cu zborurile de pe AIBG, trenurile M1 continuă spre Ghimbav Nord AIBG (M1a) în loc de Stupini, asigurând o legătură fără schimb Sf. Gheorghe → Aeroport și acces direct pentru angajații din schimburi;
- M2: Codlea – gara Brașov – Dârste, cu ramificație spre Ghimbav Nord și aeroport. Lungimea traseului este de 19,9 km, la care se adaugă 18,5 km ramificație. Trenurile care circulă pe acest traseu vor opri în următoarele stații: Codlea, Ghimbav, VGP, Bartolomeu, gara Brașov, str. Zizinului, Micșunica și Dârste;
- M3: Dârste – gara Brașov – Zărnești. Lungimea traseului este de 33,2 km și trenul va opri în următoarele stații: Zărnești, T. Moșoiu, Tohanu Vechi, Romacril, Râșnov, Cristian, INA Schaeffler, Brașovia, Bartolomeu, Gara Brașov, Zizin, Micșunica, Dârste.
Proiectul este implementat în parteneriat de Asociația de Transport Brașov, Consiliul Județean Brașov, Municipiul Brașov, Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Codlea, Orașul Râșnov, Orașul Ghimbav, Orașul Zărnești, comunele Cristian, Hărman, Prejmer și Sânpetru, precum și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A.
Solicitarea de finanțare a fost depusă în cadrul în cadrul Programului Transport 2021–2027, Prioritatea 6 – Dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane. Programul Transport 2021–2027 este instrumentul financiar al României susținut de Comisia Europeană prin care se alocă fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval și aerian, având ca scop reducerea decalajelor europene și tranziția către o mobilitate durabilă.
Leave a Reply