Pe Ștefan Cociodar l-am cunoscut undeva prin 2017, sper să-mi aduc aminte corect anul. De la prima întâlnire l-am văzut pasionat de politică, conectat la actualitatea politică brașoveană și națională. În cazul lui Ștefan, pasiunea se îmbină cu know-how-ul, el fiind politolog. Prin urmare, l-am invitat la un punct de vedere cu privire la alegerile locale din acest an, așa cum am făcut și cu Doru Șupeală. Iar discuția a pornit de la aceleași patru întrebări:
- Cum s-a desfășurat campania electorală? Aici intră prestațiile candidaților și ale partidelor.
- Cum vi se pare rezultatul alegerilor? Aici intră și prezența la vot.
- Ce credeți că urmează? La ce să ne așteptăm?
- Ce ar trebui să învățăm noi, alegătorii și ce ar trebui să învețe politicienii după aceste alegeri?
1. Cum s-a desfășurat campania electorală?
Pentru o parte a electoratului, cea care a votat USR, a fost o campanie cu o puternică încărcătură emoțională. Celorlalte părți le-a păsat simțitor mai puțin care va fi deznodământul. Strict tehnic, nu a fost o campanie ieșită din comun (cu excepția importanței crescute a online-ului, din cauza pandemiei).
Echipa de campanie a lui Allen Coliban și a USR a reușit o serie de lucruri esențiale pentru succes:
În primul rând, au mobilizat foarte bine electoratul propriu, convingându-și votanții de importanța momentului. Crucial, au creat o impresie de certitudine a victoriei în ochii acestora. Un alt lucru care le-a reușit a fost să-l prezinte pe Allen Coliban ca fiind singura alternativă reală la George Scripcaru, minimizând importanța celorlalți candidați și încurajând votul util. Corectă a fost și tactica de a nu-i ataca și a nu răspunde atacurilor venite din partea acestora.
Au evidențiat bine punctele tari ale candidatului propriu, convingând poate chiar o părticică din electoratul periferic al adversarului. Un exemplu în acest sens a fost clipul: „Allen Coliban – Omul”.
Au comis însă și un număr foarte mare de greșeli, dar din fericire pentru ei, niciuna foarte costisitoare: s-au axat prea mult pe mesaje negative, pe atacuri la adresa fostului primar; s-au adresat foarte puțin cetățenilor care nu fac parte din electoratul fidel USR (cel mai probabil, nu au realizat că nu o fac). Foarte posibil, au suprasolicitat atenția unora dintre alegători prin frecvența mare a mesajelor. Au încercat să acopere foarte multe teme (probabil nu le-a fost clar pe ce să insiste), în modul acesta diluându-și mesajele centrale ale campaniei.
Abordarea lor s-a bazat foarte mult pe a genera emoție și mai puțin pe un program solid de guvernare locală.
George Scripcaru și echipa sa au ales o strategie centrată pe acțiune („primarul care face”) și pe ignorarea/desconsiderarea (atacurilor) adversarului. Au evitat să atace direct, exploatând bine doar anumite puncte slabe ale taberei adverse. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost utilizarea hashtagului: „#Concret”.
Probabil că a arătat bine pe hârtie, însă această abordare a dat naștere la două probleme: Echipa USR a intuit strategia adversarului din start (precampanie) și a căutat modalități de a o contracara. Mult mai dăunător pentru propriul succes, prin implementarea ei, echipa Scripcaru a demobilizat o parte semnificativă a propriului electorat, întărind în mintea acestor votanți percepția unei victorii lejere. Pentru oamenii de specialitate cel puțin, este un caz de ținut minte despre o strategie aparent corectă, dar care s-a întors împotriva celor care au conceput-o.
Mai trebuie un lucru menționat aici: În timp ce Adrian Veștea și echipa sa au desfășurat o campanie bună în online, George Scripcaru a început destul de târziu și a avut o prezență destul de ștearsă. În situația dată, în plină pandemie, acest aspect a cântărit de asemenea.
Restul candidaților au încercat să exploateze nișe (ex. Gheorghe Ialomițianu cu zona conservatoare-ortodoxă a electoratului), însă nu au știut cum să răspundă campaniei USR. Votul util, plecat cel mai probabil înspre Coliban, poate fi observat și din diferența voturilor obținute de către candidații secundari în comparație cu partidele acestora. (ex. PMP – 2.509 voturi, candidatul PMP, Mihai Costel – 1.464 de voturi).
În cazul Consiliului Județean, lucrurile au decurs mult mai previzibil. Forța PNL în localitățile mici și mijlocii și-a spus cuvântul. Atât USR, cât și PNL au făcut campanii decente, cu un plus pentru echipa lui Adrian Veștea.
USR este încă un partid tânăr, mai are nevoie de timp pentru a crește în județ, însă nu o va face dacă nu își schimbă (sau, cel puțin, diversifică) abordarea.
2. Cum vi se pare rezultatul alegerilor?
Surprinzător. În condiții chiar ușor diferite, foarte posibil victoria lui Allen Coliban și a USR nu ar mai fi avut loc. Convingerea multora dintre alegători că George Scripcaru nu poate fi învins nici de această dată, problemele generate de pandemie și demobilizarea accidentală pe care am menționat-o mai devreme au contribuit decisiv la acest deznodământ.
Privind rezultatele, putem observa o diferență de 8.345 de voturi între candidatul Allen Coliban și USR. Pe de o parte, această diferență poate indica un politician carismatic, un candidat „cu tracțiune”. Pe de altă parte, poate reliefa anvergura votului anti-Scripcaru după 16 ani în funcție.
Mai putem observa că USR s-a situat în jurul potențialului demonstrat și anterior (europarlamentarele din 2019 au fost un caz cu totul deosebit), în timp ce PNL s-a plasat sub potențial, un alt semn al demobilizării electoratului acestui partid.
Prezența la vot în municipiu a fost îngrijorător de mică (34,54%), cea mai mică înregistrată după Revoluție. Dincolo de pandemia prin care trecem, acest fapt ar trebui ridice semnale mari de alarmă. Allen Coliban a câștigat Primăria cu doar 14,13% dintre voturile brașovenilor înscriși în liste (George Scripcaru a obținut 12,64%). USR Brașov a ieșit pe locul întâi cu 10,75%. Rezultatele PSD sunt de-a dreptul rușinoase: 9.587 voturi din 246.784 alegători înscriși în liste înseamnă 3,88%. Candidatul PSD, Florin Orțan, a fost votat de doar 2,46% din totalul brașovenilor cu drept de vot.
Politicienii de tip vechi s-au bucurat de fiecare dată când au putut câștiga profitând de prezența mică la vot. Politicienii de tip nou, care se clamează a fi de o altă factură, ar trebui să fie foarte rezervați în a se bucura când câștigă în astfel de condiții. Orice politician de bună credință ar trebui să fie îngrijorat și, în același timp, preocupat de a câștiga în viitor încrederea unui număr mult mai mare de brașoveni.
Un alt fapt care trebuie luat în seamă este numărul de voturi nule, cele mai multe foarte probabil de protest (nemulțumire față de întreaga ofertă electorală), 1.980 pentru funcția de primar și 3.716 pentru pozițiile de consilieri locali.
Acestea fiind spuse, Brașovul avea mare nevoie de a trece într-o nouă etapă. Allen Coliban are ocazia de a demonstra că, într-adevăr, poate mai mult și mai bine decât George Scripcaru, rămânând în același timp departe de corupție și aproape de cetățeni.
3. Ce credeți că urmează? La ce să ne așteptăm?
Cred că noul primar și echipa USR de consilieri locali sunt foarte determinați în a schimba orașul în bine, conform viziunii pe care au prezentat-o în campanie. Însă, nu le va fi deloc ușor. Așa cum probabil ați observat, PNL și PSD se vor putea oricând coaliza împotriva lor formând o majoritate în Consiliul Local. Probabil că nu se va întâmpla imediat (cel mai probabil PNL și USR vor fi nevoite să guverneze împreună), dar în timp, sunt șanse reale. Nu ajută nici faptul că USR și-a făcut adversari din ambele partide, nelăsându-și prea multe portițe de negociere.
Blocarea proiectelor noului primar și izolarea USR în CL nu sunt singurele provocări posibile: Consiliul Județean, condus de către Adrian Veștea, poate fi o altă piedică. De asemenea, aparatul din Primărie și grupurile de influență din oraș au rămas aceleași. În fundal, problemele Brașovului nu sunt nici pe departe atât de simplu de rezolvat precum s-a afirmat în campania electorală, iar echipa USR este lipsită de experiență în administrație.
Dacă în ciuda unor astfel de provocări primarul Coliban va reuși totuși să-și ducă proiectele la capăt, își va merita pe deplin cel de-al doilea mandat.
La conducerea Consiliului Județean, Adrian Veștea nu va avea scuze să nu-și ducă proiectele la îndeplinire, mai ales în situația foarte probabilă în care PNL va deține frâiele la nivel național și după alegerile din decembrie.
Din punct de vedere electoral, în timp ce PNL mai poate pierde voturi în scurta perioadă până la alegerile parlamentare (din cauza evoluției pandemice), USR este foarte posibil să fi primit imbolduri locale în urma victoriilor înregistrate.
4. Ce ar trebui să învățăm noi, alegătorii, și ce ar trebui sa învețe politicienii după aceste alegeri?
Ar fi bine ca noi, alegătorii, să conștientizăm în primul rând cât de mult impact are asupra vieților noastre dacă ne prezentăm sau nu la urne. De asemenea, ar fi bine să învățăm să votăm în cunoștință de cauză. Ar fi bine ca votul rațional, informat, să înlocuiască votul emoțional. Să nu mai idealizăm politicieni pentru ca mai târziu să fim dezamăgiți. Avem mare nevoie de o mai bună educație în general și de o mai bună educație civică și politică în special.
Ar fi de dorit ca politicienii USR să învețe că populația orașului nu este formată doar din electoratul propriu. Să înțeleagă că se află în serviciul tuturor cetățenilor, indiferent cu cine au votat aceștia sau la ce post TV se uită. Să conștientizeze că o societate democratică se bazează pe dialog, că nu dețin monopol pe adevăr și dreptate. Că politica îi poate corupe și pe cei mai integri dintre indivizi, iar a fi corupt nu se reduce doar la a fi hoț.
Politicienii PNL, PSD, Pro România (și ceilalți similari) ar fi bine să învețe că nu se mai poate face politică precum în trecut, că din ce în ce mai mulți cetățeni nu mai tolerează minciuna, incompetența și corupția.
Sursa foto: Ștefan Cociodar, politolog
Leave a Reply