În contextul în care Brașovul este declarat oraș martir, absența unui monument dedicat celor căzuți în 1989 este o pată neagră pe obrazul orașului, dar mai ales pentru administrațiile care au condus orașul de-a lungul timpului. Și nu sunt puțini ani de la momentul decembrie 1989. În schimb au fost promisiuni, în final, neonorate.
Fratele Ioanei Hortensia Vlase, Nicușor Vlase, a căzut în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Pentru onorarea memoriei lui și a celorlalți căzuți, familia Vlase, prin Ioana Hortensia Vlase și mama lor, Elena Vlase, au cerut administrației edificarea Monumentului Eroilor 1989.
Oamenii care au ieșit în decembrie 1989, cu bună credință, reprezintă mișcarea de eliberare de sub o conducere dictatorială și începutul schimbării pentru societatea românească. Este o luptă pentru schimbare și pentru recunoașterea drepturilor, luptă care continuă și în prezent. Vedem acest lucru prin protestul de 6-7 săptămâni al Ioanei Hortensia Vlase, protest făcut în fața Primăriei Brașov, prin care cere administrației Coliban să facă ceea ce nu a făcut administrația Scripcaru, deși a promis.
Faptul că protestul a ținut atâtea săptămâni arată că nici noua administrație nu a putut oferi un răspuns mulțumitor. Noua administrație are datoria de a arăta, cu documentele în față, în ce stadiu este acest proiect, lucru pe care nu l-a făcut. Sigur, este una din moștenirile administrației Scripcaru, dar importanța subiectului te obligă la mobilizare și să faci tot ce-ți stă în putere astfel încât să nu aștepte nimeni la ușa instituției timp de 6-7 săptămâni.
Discuția despre edificarea Monumentului eroilor 1989 este mai veche. În 2014, mama lui Nicușor Vlase, Elena Vlase, a adresat o scrisoare deschisă autorităților: Președintelui și premierului României, Consiliului Local Brașov și Consiliului Județean Brașov.
În anii trecuți, administrația Scripcaru promitea alocarea sumei de 500.000 lei.
Vedeți mai sus două răspunsuri formulate de către Primăria Brașov, în 2020, cu promisiunile de alocare bugetară. În primul, Primăria răspunde direct petiționarului, iar în al doilea, răspunde ca urmare a petiției depuse de familia Vlase la Administrația Prezidențială, răspuns pe care apare și semnătura primarului de atunci, George Scripcaru. Observați tonul folosit la fiecare răspuns.
În prezent, există doar o alocare de 50.000 de lei pentru documentația tehnică. Pe de altă parte vedem alocată suma de 1,4 milioane lei pentru reabilitări și construcții monumente. Întrebarea care se ridică, de ce nu este prins și Monumentul eroilor 1989 la această secțiune bugetară, în contextul în care există și un certificat de urbanism pentru amplasare monument și chiar o propunere de monument din partea familiei Vlase?
În continuare, vedeți răspunsul dat de către primarul Allen Coliban la interpelarea consilierului local Marius Potea în cadrul unei ședințe a CL Brașov:
Interpelare Marius Potea: „Bună ziua, domnule Primar! Bună ziua, stimaţi colegi consilieri!
Domnule Primar, vreau să vă aduc la cunoştinţă, sunt convins că ştiţi, de mai bine de 90 de zile, doamna Hortensia Vlase pichetează Primăria Municipiului Braşov, protestând pentru lipsa de interes a acesteia, în ceea ce înseamnă demersul proiectului Monumentul eroilor care au murit în 1989.
Din documentele pe care aceasta mi le-a trimis, am înţeles că în 2020 s-au alocat 250.000 credite bugetare în sumă de 250.000 RON iar în proiectul aferent anului 2021, a fost alocată suma de 50.000 lei pentru documentaţie tehnică și va fi prinsă în rectificarea bugetară. Ştim cu toţii că Braşovul este considerat şi declarat oraş martir şi considerăm că cei care şi-au dat viaţa pentru aceasta şi pentru a putea ca noi să avem astăzi viaţa pe care o avem, considerăm că merită aceştia, un monument adecvat.”
Răspuns Allen Coliban: „Voi răspunde la primul punct, cel legat de d-na Hortensia Vlase.
Vreau să vă asigur, că şi din punct de vedere uman, pot să înţeleg gestul dumneai. Am avut dialog în toate aceste 6 săptămâni, inclusiv astăzi am stat de vorbă cu dumneaei. De 6 săptămâni există acest protest.
Vă dau elementele de context. În primul rând o lucrare monumentală, amplasarea unui monument, nu este o achiziţie pur şi simplu, discutând cu arhitectul-şef, discutând cu arhitecţi, cred că varianta cea mai bună pentru astfel de proiecte, este concursul de soluţii.
Pentru că nu vorbim doar de o sculptură, în sine o lucrare de artă, ci şi de felul în care se încadrează într-un ansamblu monumental existent.
Dacă vorbim strict despre acest monument, vorbim de amplasarea în zona de Parcul Eroilor, de lângă Poşta Centrală, unde există mormintele şi o crucea monumentală.
De aceea, încadrarea şi soluţia din punct de vedere estetic şi arhitectural, trebuie sau ar fi cel mai bine să fie făcută printr-un concurs de soluţii.
Acest concurs de soluţii, presupune o pregătire, este prevăzut de legislaţia de achiziţii publice actuală şi presupune pregătirea, cu o temă şi cu un juriu – derularea lui. Pentru aceasta am prins noi banii în buget anul acesta, cei 50.000 lei la care aţi făcut trimitere.
Motivul pentru care nu am prins banii şi pentru execuţie şi pentru monument în sine, este că analizând calendarul şi etapele necesare, este puţin probabil noi să putem recepţiona şi să plătim efectiv o lucrare, până la finalul anului.
Braşov nu are nevoie doar de un monument. Din analiza pe care am făcut-o, vorbim de 3 monumente cerute şi o renovare cel puţin a unui monument şi vi le voi enumera: vorbim de acel monument dedicat celor care s-au jertfit în Decembrie 1989; monumentul dedicat lui L.C. Babeş; despre cinstirea Eroilor Noiembrie 1987; monumentul dedicat Luptei anti-comuniste cel care este amplasat în zona Teatrului Dramatic, în piaţa din faţă.
Toate acestea trebuie să treacă, fie printr-o procedura de licitaţie şi de realizare şi printr-un proces de realizare a lor, fie printr-un proces de renovare, dacă ne referim la ultimul, şi toate le-am amplasat pe calendar în termeni realişti. Din acest punct de vedere, timpul necesar face ca primul monument pe care îl vom recepţiona şi plăti, să fie în primăvara anului viitor şi mi s-a părut cumva şi normal, şi logic, să începem cu Liviu Corneliu Babeş, pentru că în primăvară avem momentul comemorării urmând ca pe perioada anului viitor, să le recepţionăm şi pe celelalte.
Am avut discuţia aceasta cu d-na Vlase, chiar urmează să avem întâlnire în luna iunie, împreună cu arhitectul-şef, să mai trecem o dată prin paşii pe care i-am descris şi să răspundem de ce până acum, am avut o alocare bugetară, dar nu s-a întâmplat nimic cu ea, mă refer la anii anteriori.
Este păcat că au trecut atâţia ani fără să cinstim cum se cuvine memoria eroilor noştri, dar vă asigur că atât felul în care am gândit să o facem şi calendarul pe care îl avem în vedere, ţin cont de toate acestea.
Adică să avem monument rezultat dintr-un concurs de soluţii şi pe de altă parte, să le avem amplasate, să facem reparaţia aceasta morală, cât de repede ne permite timpul şi procedurile legale.”
După toate aceste discuții, întrebările care se pun sunt:
Ce s-a făcut cu banii alocați până acum?
Unde este blocajul la nivel instituțional și de ce nu s-a pregătit documentația tehnică până în acest moment?
De ce este lăsat acest monument în urma celorlalte, în contextul în care pentru Monumentul eroilor 1989 există și un Certificat de urbanism pentru amplasare monument?
Dacă e să aducem în discuție excedentele bugetare ale Municipiului de anii trecuți, atunci imaginea care rămâne este de lipsă de voință din partea administrație pentru edificarea monumentului.
Mai mult, familia Vlase a făcut și o propunere pentru monument:
Semnificaţia lucrării
Ideea a pornit de la imaginea zeiţei greceşti a victoriei „Nike din Samothrace” şi este o interpretare a acesteia adaptată la situaţia din ţara noastră, una dintre semnificaţii fiind victoria poporului român asupra regimului comunist.
Lucrarea simbolizează martiriul celor ce şi-au pierdut viaţa în revoluţia din decembrie 1989, îi întruchipează pe acei tineri ce s-au avântat cuprinşi de mirajul libertăţii şi au ieşit să protesteze cu „mâinile goale şi pieptul dezgolit”, laitmotivul poporului român, neştiind ce-i aşteaptă. Au murit naivi cu credinţa în suflete că vor schimba destinul lor şi al familiilor lor.
Personajul poate reprezenta pe lângă acel avânt în abisul libertăţii, vântul schimbării ce bate în plete, personajul adulmecându-l cu toată fiinţa. Se vede cum carapacea în care este ţinut prizonier personajul se rupe în zona pieptului şi a abdomenului. Acest lucru reprezintă faptul că personajul leapădă haina grea a comunismului prevestind schimbarea, precum fluturele ce iese din cocon şi îşi ia zborul.
Totodată, lucrarea mai poate fi interpretată ca o reprezentare a trecerii de la fiinţă la nefiinţă, o „înălţare” dacă ar fi să o traducem în termeni religioşi.
Realizare
Monumentul va avea două componente deasupra nivelului solului, respectiv soclul din beton armat placat cu marmură, sub forma unui cub cu latura de 1,2 metri şi personajul stilizat care va fi făcut din bronz turnat în tehnica „ceară pierdută” şi va avea aproximativ 3 metri înălţime.
Cele două componente vor fi aşezate pe o fundaţie din beton armat conform proiectului ce se va realiza pe această temă.
Amplasare
Propunerea de amplasare a monumentului este în cimitirul eroilor revoluţiei din 1989 din Braşov, în rondoul poziţionat în faţa mormintelor, spaţiu gândit special cu ani în urmă pentru un astfel de monument. În respectiva locaţie se află aşezată o cruce metalică montată pe un soclu placat cu marmură albă.
Modul de implicare în proiect:
Prin colaborarea cu sculptorul Necşoi Marius, administrator al firmei Tehno-Sculpt SRL, s-a ajuns la concretizarea unei idei de monument al eroilor revoluţiei din 1989, idee finalizată printr-o schiţă concept şi o machetă la scara 1:5. Concepţia şi macheta propunerii de monument au fost achiziţionate din fonduri proprii.
În cazul în care proiectul va fi ales pentru finanţare, firma Tehno-Sculpt SRL se va ocupa de implementarea acestuia.
Sursa foto: Ioana Hortensia Vlase
Leave a Reply