Cazul hidrocentralelor de pe Jiu ia o nouă cotitură. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri, 16 februarie, rejudecarea cazului pentru anularea deciziei etapei de încadrare pentru proiectul hidro Bumbești-Livezeni. Asociațiile Bankwatch România și Agent Green au arătat instanței că etapa de încadrare, o procedură de mediu de bază pentru aprobarea proiectelor, nu a fost emisă legal. În decembrie 2017 pentru același proiect, Curtea de Apel a anulat autorizațiile de construire având în vedere lipsa evaluărilor de mediu prevăzute de lege.
Organizațiile de mediu au motivat că etapa de încadrare nu poate fi realizată pentru 10% din proiect, cât mai rămăsese de realizat la momentul anulării celor două autorizații în 2017, ci este obligatoriu să fie obținută pentru întreg proiectul, conform legii. Hidroelectrica a încercat să aprobe proiectul pe bucăți, depunând la autoritățile de mediu doar documente pentru partea de construcție rămasă nefinalizată, în acest fel impactul de mediu rămânând neanalizat.
În plus, documentația depusă de promotorul proiectului, Hidroelectrica, nu analizează impactul asupra speciilor de plante și animale din Defileul Jiului, doar definește un debit de servitute de 2,7mc/s. Acest debit este prea mic pentru a menține în viață speciile protejate din această arie naturală, spun organizațiile.
Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Un studiu realizat în 2011 pentru administrația parcului afirmă că hidrocentrala Bumbești-Livezeni este principala sursă de amenințare pentru conservarea speciilor, cu impact major în special asupra vidrei, dar că „vor fi afectate toate mamiferele de pe teritoriul parcului, ca urmare a reducerii sursei de apă”. Studiul arată că pentru conservarea habitatelor este nevoie de un debit mediu anual de minimum 10 mc/s. Chiar și racul de ponoare, cel despre care promotorii proiectului susțin că nu există, apare în studiile realizate pe teren.
Conform planurilor prezentate de companie, râul Jiu ar urmă să fie tras prin țeavă pe două tronsoane, unul de 12,5 km și unul de 7 km, pe aproape întreaga suprafață a parcului natural. Astfel, râul este captat în amonte în nordul parcului și eliberat în aval, în capătul opus al parcului, distrugând întregul sistem acvatic pe 30 de km.
„Întregul ecosistem al defileului este creat de acest râu. Secarea sau un debit prea mic ar avea un efect devastator asupra întregii biodiversități. Reducerea și mai drastică a habitatului și a surselor de hrană crește riscul de conflict dintre om și animale sălbatice, așa cum se întâmplă deja în cazul ursului. Să ne amintim că strategia UE până în 2030 este de creștere a suprafeței ariilor protejate, nu de diminuare a lor, așa cum își doresc parlamentarii”, a spus Gabriel Păun, Președintele AgentGreen.
Legea anti-natură
Pentru a putea legitima construcția Hidrocentralei de pe Jiu și a altora, precum Răstolița, a fost depus un proiect de lege care urmărește să modifice limitele siturilor Natura 2000 în cauză. Asociațiile de mediu consideră recenta inițiativă legislativă pentru modificarea limitelor ariilor protejate și a evaluării impactului de mediu, promovată de mai mulți parlamentari, o lege anti-natură. Modificările aduse contravin legislației europene, directivelor privind ariile naturale protejate și evaluarea de mediu. Conform acestora, hidrocentralele ar fi trebuit notificate la Comisia Europeană, fiind situri Natura 2000 cu specii protejate prioritar, unde se poate interveni doar în situații urgente de sănătate publică sau securitate națională.
„Chiar și în afara ariilor protejate evaluările de mediu sunt obligatorii întrucât ele produc efecte asupra unor habitate protejate, acestea trebuind finalizate anterior demarării oricărei construcții, astfel că legislația propusă nu ar putea legitima construcțiile realizate în mod nelegal înainte de adoptarea legii, care nu ar putea să fie aplicată retroactiv”, spune Cătălina Rădulescu, avocat de mediu.
În plus, ecologiștii argumentează că amenajarea hidroenergetică de pe Jiu ar avea un aport nesemnificativ la sistemul energetic național, mai ales în comparație cu efectele de mediu severe. Cei 269 de GWh menționați de companie ar reprezenta 0,47% din producția anuală de electricitate a României (de 56.2 TWh în 2020).
„Producția ar fi chiar mai redusă de atât, debitele râurilor fiind semnificativ mai scăzute în prezent, ca urmare a schimbărilor climatice, față de perioada trasării indicatorilor proiectului, în anii ‘80. Parametrii tehnici nu au fost actualizați, centrala mai mult ar sta decât ar funcționa, în zona respectivă debitul mediu anual fiind insuficient pentru funcționarea la capacitate a hidrocentralei”, a clarificat Ioana Ciută, Președinta organizației Bankwatch România.
În aceeași situație se află și hidrocentala Răstolița. Amenajarea ar afecta cel puțin 10 corpuri de apă, dintre care 8 vor fi deteriorate grav, cu un efect negativ semnificativ asupra lostriței, specie pe cale de dispariție și una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu. Contribuția potențială a proiectului de la Răstolița este și mai micăa, acolo fiind preconizată o producție anuală de 117,.5 GWh, adică 0,.2% din totalul de electricitate produsă în România la nivelul anului 2020.
Cazul hidrocentralei de pe Jiu urmează să fie rejudecat la Tribunalul București.
Sursa foto: Agent Green
Leave a Reply