A fost anunțat proiectul câștigător la Concursul Internațional de Soluții pentru Platforma Industrială Rulmentul

Un proiect vizionar, autentic și inovator a câștigat Concursul Internațional de Soluții pentru Platforma Industrială Rulmentul. Abordarea poate duce la dezvoltarea integrată a Brașovului, inclusiv în comun cu Sânpetru. Proiectul poate deveni un prototip pentru regenerarea altor situri industriale din România. Implementarea va face Rulmentul primul sit de patrimoniu cultural industrial din România.

Un proiect care propune o dezvoltare vizionară, autentică și inovatoare a actualei Platforme Industriale Rulmentul, care va păstra peste 60% din spațiu pentru a fi un parc public și va duce la dezvoltarea întregului oraș, inclusiv a localității Sânpetru, a câștigat Concursul Internațional de Soluții, organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Autoritate Contractantă – Primăria Municipiului Braşov, între 3 iunie 2024 și 14 octombrie 2024. Proiectul a fost propus de JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECȚI ASOCIAȚI.

În perioada 11 – 14 Octombrie 2024 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la Concursul Internațional de Soluții „RULMENTUL, BRAŞOV”, competiție lansată oficial pe data de 3 iunie 2024, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Autoritate Contractantă – Primăria Municipiului Braşov.

Obiectivul principal al concursului a fost selectarea celei mai bune soluții pentru regenerarea urbană a fostei Platformei industriale Rulmentul, în vederea atribuirii contractului de proiectare. Regenerarea urbană reprezintă un proces de amploare și de durată care necesită o abordare integrată, pluridisciplinară și desfășurată etapizat.

Competiția a vizat regenerarea urbană a Platformei Industriale Rulmentul Brașov, prin:

(1) stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen mediu și lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul;

(2) amenajarea unui spațiu verde / public cu o suprafață de aproximativ 11 hectare, cuprinzând amenajări ale suprafețelor neconstruite, dar și amenajări ale construcțiilor existente în perimetrul indicat, obiectiv ce va fi proiectat pentru a deveni nucleul principal al întregului ansamblu, putând conecta viitoare funcțiuni așezate perimetral;

(3) reabilitarea unor construcții cu certă valoare patrimonială (Ansamblul Hangar 6) și transformarea acestora într-un centru cultural.

Premiile acordate:

PREMIU Contravaloare
Premiul I valoarea estimată a contractului de servicii de proiectare – 2.274.000 EUR fără TVA. (11.324.520,00 RON* fără TVA)
Premiul II 42.016 EUR fără TVA (209.000,00 RON* fără TVA)
Premiul III 25.142 EUR fără TVA (125.210,09 RON* fără TVA)
Mențiune 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA)
Mențiune 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA)
Mențiune 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA)

*1 eur = 4,98 RON

Marţi, 15 octombrie 2024, la ora 12:30, la Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov a avut loc Conferința de Presă pentru anunțarea rezultatelor jurizării competiției eveniment  găzduit de Primăria Municipiului Brașov. Conferința de presă a putut fi vizionată în timp real pe paginile de Facebook ale Organizatorului – Ordinul Arhitecților din România și Autorității Contractante – Primăria Municipiului Braşov.

DECLARAŢIA JURIULUI. Concursul internațional de soluții pentru „RULMENTUL, BRAŞOV” 2024

Scopul Concursului Internațional Rulmentul a fost acela de a selecta cea mai bună soluție pentru regenerarea urbană a zonei de nord a Brașovului. Acest proces este de amploare și de lungă durată si necesită o abordare integrată, multidisciplinară și etapizată. Viziunea propusa trebuie să servească societății ca un act cultural de interes public și trebuie să fie în conformitate cu prevederile în vigoare ale legislației românești privind desemnarea contractelor de achiziție publică.

Fosta platformă industrială Rulmentul este una dintre cele mai importante și ultimele rezerve imobiliare ale orașului Brașov, comparabilă cu dimensiunea centrului istoric. Faptul ca administrația locala a orașul Brașov este proprietarul majorității terenului (32,54 ha din 52 ha), creează oportunitatea implementării unei viziuni benefice pentru oraș. Prin transformările succesive ale secolului al XX-lea, situl a devenit martor al unor momente semnificative care caracterizează trecutul industrial, care ar putea servi drept piatră de temelie pentru dezvoltarea sa viitoare.

Cu toate acestea, deși are un potențial spațial deosebit, sitului îi lipsește un concept și o abordare integrată care să valorifice aspectele tangibile si intangibile ale patrimoniului industrial si posibilitățile de reutilizare.

Juriul apreciază intenția autorităților orașului de a revitaliza situl într-un spațiu public contemporan și de a organiza un concurs internațional, pentru a obține cea mai bună soluție privind conservarea și revitalizarea urmelor industriale autentice. Interesul celor 32 de participanți care au propus idei de îmbunătățire a acestui sit complex și interesant, precum și diversitatea abordărilor lor, evidențiază necesitatea concursului organizat temeinic de către Ordinul Arhitecților din Romania. În egală măsură, dovedește atenția internațională acordată acestei teme de concurs pentru fosta platformă industrială Rulmentul, abordata din perspectiva peisajului cultural industrial compus din toate elementele existente pe sit (clădiri, infrastructura, vegetație etc.).

Juriul a analizat și a dezbătut propunerile participanților, multe dintre ele fiind remarcabile prin profunzimea viziunilor abordate, motiv pentru care juriul a avut sarcina foarte dificilă de a clasifica și evalua cu atenție fiecare proiect în conformitate cu toate criteriile de evaluare stabilite prin tema de concurs.

Juriul a apreciat în mod deosebit proiectele care au cercetat, analizat și interpretat în mod creativ calitățile moștenirii industriale, construite și naturale, asociate cu identitatea, istoria si memoria sitului. Au fost evaluate în mod deosebit conceptele care au pus in valoare complexitatea peisajului, a artefactelor industriale și a elementelor construite, oferind soluții pentru problemele urbane, conexiunile și facilitățile sociale deficitare. Juriul a analizat, de asemenea, aspecte legate de peisaj și design urban, prin filtrul ecologic esențial pentru viitorul spațiu public care devine o noua coloană vertebrală urbană.

Juriul a întreprins o analiză aprofundată, pentru a recunoaște proiectele care creează o tranziție între calitățile existente si viitoare ale spațiului, printr-o viziune responsabila din punct de vedere social și ecologic, proiectată cu calitate. Cu alte cuvinte, juriul a căutat echilibrul corect între existent și nou, selectând proiectele care utilizează calitățile existente și introduc altele noi, care recunosc și păstrează calitățile istorice și fizice, tangibile și intangibile ale spațiului, dar care oferă în același timp noi posibilități de a folosi acest spațiu public. Juriul a apreciat, de asemenea, conceptele care au un potențial sinergetic și care ar putea fi dezvoltate alături de comunitățile vecine.

Juriul mulțumește tuturor participanților pentru contribuția valoroasa și felicită echipele câștigătoare pentru interpretarea plina de inspirație asupra sitului industrial.

În urma deliberărilor juriului au fost selectate proiectele câștigătoare:

PREMIUL I – Proiectul cu numărul 121 – AJ1001 – JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECȚI ASOCIAȚI 

Autori principali: JBA – Johannes Andreas Bertleff, Dana Cucoreanu; ADNBA – Andrei Șerbescu, Eduard Untaru, Roberta Frumușelu, Adrian Untaru; BAA – Christian Beros

Co-autor: Alexandru Belenyi, Diana Valentina Bogdan, Liviu Creoșteanu, Raluca Grecea, Andrei Mitrea

Colaboratori arhitectură: Amina Alchihabi, Sebastian Balaci, Mara Bejan, Ruxandra Chiriță, Simina Cîrneanu, Iris Comănescu, Ilinca Mărăcine, Andrada Neagu, Sorin Olteanu, Andreas Samanis, Rebecca Tomoială, Ionuț Ursachi, Adrian Bratu (Visualizations), Andrei Răzvan (Visualizations), Antonia Gherasim

Colaboratori specialități: Horia Preduș (Sistematizare Verticală)

Proiectul identifică în mod convingător calitățile existente ale patrimoniului industrial, rămășițele intervențiilor trecute, urmele construite și sistemele naturale, cum ar fi vegetația și râul Timiș, ca elemente esențiale pentru o nouă viziune asupra Platformei Rulmentul din Brașov.

Conceptul se concentrează pe reabilitarea sitului, caracterizat drept un peisaj industrial neierarhic, prin reutilizarea elementelor existente și reactivarea unor zone mai mari, cum ar fi cartierele rezidențiale recente, pentru a forma un țesut urban centrat în jurul unui nou parc public, conectându-l la orașul Brașov.

Juriul susține perspectiva proiectului conform căreia este necesară dezvoltarea unei strategii la nivelul întregului oraș pentru a consolida legăturile, în special în ceea ce privește infrastructura și furnizarea de noi facilități (de exemplu, școli și grădinițe). Propunerea sugerează adăugarea a două noi inele de legătură în sud (Zaharia Stancu și Henri Coandă) prin sensuri giratorii și extinderea conexiunilor către nordul comunei Sânpetru. Acest concept este eficient deoarece pune accent pe trasee prietenoase pentru pietoni și bicicliști, menținând coeziunea sitului fără întreruperi majore datorate infrastructurii rutiere.

Proiectul oferă o viziune urbană care permite regenerarea socială și ecologică fără a limita utilizarea sau dezvoltările viitoare. Faza propusă, împărțită în patru etape de câte 10 ani fiecare, este convingătoare, începând cu noua structură de parc public. Echilibrul între spațiul destinat parcului și suprafețele construite respectă cerințele proiectului, cu următoarea împărțire:

  • 63% parc public (aproximativ 50% parc, 10% sporturi în sala acoperită C25, 1,5% parc interior în sala C25)
  • 21% suprafețe construite
  • 15,2% infrastructură (5% trasee pietonale, 6% spații comune, 0,4% piste pentru biciclete, 2,5% parcări, 1,5% căi ferate)

Viziunea oferă o schimbare convingătoare de scară, bazată pe consolidarea a ceea ce există deja, oferind noi momente în locuri autentice, descoperite și cartografiate în verdele și solul existent între hangare și hale industriale. Acest nou parc public central este realizat prin intervenție și gestionare minime. Dezvoltarea sistemului natural și a vegetației din jurul râului Timiș în nord este un element de legătură și de îmbogățire a parcului, în special între cele două dealuri ale depozitului de deșeuri

 Apreciem această soluție pentru autenticitatea sa.

Per ansamblu, este un concept profund analizat, bine dezvoltat și vizionar, care are potențialul de a crea un sit unic pentru locuitorii Brașovului și, eventual, ca investiție comună cu Sânpetru. Acest proiect poate fi un catalizator pentru regenerarea nordului Brașovului, precum și un incubator pentru o nouă dezvoltare urbană, economică, socială și culturală pentru întreaga regiune. Juriul recomandă realizarea cu celeritate a acestui proiect unic. Acest proces ar trebui să fie însoțit de un consiliu interdisciplinar format din mai mulți experți și discipline diferite pentru a asigura implementarea cu succes pe termen lung a conceptului .

Propunerea poate fi un prototip pentru gestionarea fostelor situri industriale din România și un exemplu inovator în Europa.

PREMIUL II – Proiectul cu numărul 116 – WA2023 – SC NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL, BOCA STEFANIA LILIANA – BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA, SC RECREATIV ARHITECTURA PEISAGERA SRL

Autori principali: Afloarei Ioana, Afrasiabi Dariush, Belea Iulia, Boca Ștefania Liliana, Chiorean Andrei Vlad, Coruțiu Mara, Fleșeriu Alexandru Nicolae, Mutnean David, Péter Eszter, Petrovai Raluca, Stoica Radu Nicolae

Colaboratori arhitectură: Ing. peisagist Olteanu Alexandra, hidrolog Tetelea Cristian, ing. peisagist Uglea Andreea Claudia

„Proiectul introduce conceptul de „Tabula Scripta” ca metodă de abordare a patrimoniului industrial, printr-o analiză extrem de amănunțită a Platformei Rulmentul în toate aspectele sale complexe, la diferite scări de intervenție. Acest concept permite o transformare ulterioară durabilă prin adăugarea de noi straturi de utilizări și semnificații, adăugând valoare prin procesul de revitalizare propus. În ceea ce privește analiza, metodologia aplicată este în conformitate cu abordarea internațională în domeniul patrimoniului industrial.

Proiectul acordă o atenție deosebită moștenirii de mediu a sitului. În acest sens, proiectul subliniază rolul Platformei Rulmentul în cadrul „centurii verzi” din nordul Brașovului în cadrul unei intervenții ecologice la scară mai largă, luând în considerare recuperarea teritorială a zonelor industriale dezafectate existente.

Așa cum se solicită în tema concursului, proiectul propune un mix de funcțiuni în cadrul Platformei Rulmentul, în conformitate cu nevoile vecinătăților, precum școli publice, biblioteci, locuri de joacă, facilități sportive, abordând în același timp nevoile funcționale sociale și culturale mai largi la nivel urban și regional prin centre medicale, zone de expoziție, muzee și centrul cultural (Hangar 6). Aspectele economice ale dezvoltării urbane sunt abordate prin funcțiuni care necesită o colaborare public-privat, precum hub-ul creativ, locuințele și facilitățile comerciale.

În ceea ce privește zona verde publică, juriul a apreciat abordarea generală orientată către o decodificare arheologică și o „dezarhivare” a straturilor construite existente care fac parte din infrastructura industrială. Canalele subterane, bazinele de apă și suporturile de conducte sunt propuse pentru ecologizare, reutilizare și reintegrare în noul parc.

Juriul apreciază complexitatea analizei și a conceptului propus, considerat extrem de puternic,.

PREMIUL III – Proiectul cu numărul 110 – AF7877 – SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL

Autori principali: SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL

Co-autor: arh. Cristina Balogh, Arh. Tiberiu Ciolacu, Arh. Diana Cosman, Arh. Vlad Creoșteanu, Arh. Beatrice-Ana Jijian, Dipl. Ing-Arch. Benjamin Kohl, Arh. Cristina Moldovan, Arh. Tudor Pănescu, Arh. Lucian Șuvaina

Colaboratori arhitectură: arh. Ana-Maria Cosma

Colaboratori Specialități: dr. peisagist Păunița Boancă

În general, juriul apreciază propunerea prezentată ilustrată echilibrat cu doze pragmatice între obiectivele temei de concurs și interesele părților interesate: public-privat. Conceptul oferă claritate în ceea ce privește spațiile deschise și construite, oferind soluții precise pentru acestea. Există o ierarhie clară a spațiilor care conduce utilizatorii prin străzi și piețe, toate susținute de o combinație de elemente peisagistice propuse și/sau păstrate.

Aceasta este una dintre puținele propuneri care definește foarte clar zona din jurul hangarului 6 pe toate laturile, prezentând în același timp opțiuni structurate de densificare a zonei din proximitatea hangarului. Ca atare, propunerea definește oportunități clare și pentru părțile interesate din sectorul privat în etapele ulterioare, fără a compromite cerințele de bază ale temei și susținând ambiția de a genera un sit unic pentru Brașov și Platforma Rulmentul.

Amestecul funcțional general de pe amplasament este apreciat, însă decizia de a propune funcții publice pe un teren proprietate privată fără o integrare convingătoare a clădirilor existente este lipsită de argumente și întârzie eventualele investiții publice și private, generând nesiguranță. Complexul funcțional din jurul halei și al grădinilor urbane reflectă teme contemporane ale sustenabilității, dar nu are o stringență pentru locația specifică din cadrul sitului și din zona Brașovului.

MENŢIUNE 1 – Proiectul cu numărul 100 – NR2410 – ATELIER MASS – NEW ENVIRONMENTS – STUDIO DE PEISAJ ANA HORHAT – BLU.works

Autori principali: ATELIER MASS (Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamás Sisak) + NEW ENVIRONMENTS (Giacomo Gallo, Robert Younger)

Co-autor: SAH (Ana Horhat), BLU.works (Jacopo Gennari Feslikenian)

Colaboratori arhitectură: Violeta Frișan, Robert Vasiluț, Roxana Udrescu, Cristian Duda, Vlad Birtaș, Andreea Ștefănescu (Atelier MASS), Abhinand Krishnakumar Menon (BLU.works)

Colaboratori Specialități: Felicia Radoviciu, Teodora Pascu, Ivona Svinți-Nechita (landscaping), Teodora Constantinescu, Oana Paraschiv (urban planning), Bogdan Simionescu (visuals)

„Propunerea răspunde elementelor de temă cu un concept clar de dezvoltare urbană. Crearea unei rețele de spații publice structurate precis, a unor zone densificate cu atenție și a unei bune combinații de funcții menite să maximizeze activitățile pe sit, se adresează unei zone mai extinse, care urmează să fie dezvoltată în vecinătate, prin includerea mai multor actori urbani.

MENŢIUNE 2 – Proiectul cu numărul 119 – RR0806 – Studio 82

Autori principali: Octav Silviu OLĂNESCU, Anamaria OLĂNESCU, Andrada MAIER-DRĂGAN, Petrică MAIER-DRĂGAN, Oana Antonia FILIP

„Propunerea consideră Platforma Rulmentul ca o resursă pentru orașul Brașov, atât în ceea ce privește identitatea culturală, cât și dezvoltarea spațial-ecologică, iar acest lucru este apreciat de juriu, fiind, de asemenea, în conformitate cu tema concursului.”– aprecierea Juriului

MENŢIUNE 3 – Proiectul cu numărul 130 – AZ4891 – Atelier Olimpia Onci Srl

Autori principali: Marius Stelian Găman, Ana-Maria Branea, Olimpia Onci-Isopescu

Co-autor:

Colaboratori arhitectură: David-Alexandru Dumitrescu, Evelina Ursatii, Bogdan Liviu Isopescu, Miruna Trașcă

Colaboratori Specialități: Alexandru Ciobotă

„Propunerea se bazează pe conceptul de “palimpsest”, considerând situl ca fiind o stratificare complexă a istoriei industriale și a naturii. Ea pledează pentru recuperarea sa fizică și funcțională în vederea definirii unui nou peisaj urban hibrid. Încadrat ca cea mai nordică completare a axei urbane principale nord-sud a Brașovului, Platforma Rulmentul oferă autorilor o șansă de a dezvolta un mediu construit contemporan dincolo de centrul istoric al orașului și de extinderea modernistă a Platformei Tractorul. Juriul găsește acest lucru în mod special în conformitate cu tema de concurs.– aprecierea Juriului

MENŢIUNE SPECIALĂ – Proiectul cu numărul 108 – AB0303 – MWARH ATELIER S.R.L.

Autori principali: MWARH ATELIER S.R.L.

Juriul a apreciat propunerea axată pe procesul de revitalizare post-industrială prin planificare participativă care ar putea declanșa o intervenție durabilă și pe termen lung asupra Platformei Rulmentul, valorificând patrimoniul industrial în aspectele sale tangibile și intangibile”– aprecierea Juriului

Expoziția tuturor proiectelor participante la concurs va putea fi vizitată la Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov.

Concursul este organizat de către Ordinul Arhitecților din Romania (OAR) în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, în conformitate cu prevederile internaționale pentru Concursuri de arhitectură și urbanism după cum sunt menționate în Ghidul de bune practici în organizarea concursurilor de soluții de arhitectură și urbanism OAR, publicat în 2018 și revizuit în 2022, și cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Concursul este public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. Concursul de soluții este organizat ca o procedură independentă, conform art. 105 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, urmând ca ulterior, în baza prevederilor art. 104 alin. (7) din aceeași lege, contractul de servicii de proiectare să fie atribuit concurentului câștigător al concursului, în urma unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Juriul concursului a fost alcătuit din specialiști cu experiență interdisciplinară, fiind cooptați experți peisagiști, arhitecți și urbaniști:

Membri titulari

arh. peis. Iris Dupper

arh. peis. Dominika Tihanyi

arh. Oana Țiganea

urb. Marcello Modica

arh. Christoph Jantos

arh. Dragoș Oprea – Reprezentant AC

arh. urb. Rudolf Gräf

Membri supleanți

arh. Ilinca Păun Constantinescu

urb. Raluca Baco – Reprezentant AC

De asemenea, la jurizare au participat, fără drept de vot, echipa de organizare din partea Ordinului Arhitecților din România:

  • arh. Radu-Tudor Ponta – Consilier profesional;
  • arh. Laura Covaci – Consilier profesional;
  • arh. Mirona Crăciun – Consilier concursuri OAR, Coordonator concurs;
  • arh. Raisa Parpală – Referent concursuri OAR, Secretar jurizare;
  • urb. Louisiana Stoica – Referent concursuri OAR, Secretar jurizare

Despre juriu

1. Iris Dupper (Germania)
Iris Dupper este arhitect peisagist și reprezintă biroul Latz+Partner în calitate de partener și CEO din 2016. Biroul Latz+Partner are o experiență îndelungată de lucru în domeniul recuperării peisajelor post-industriale, cu proiecte ca: Esplanada TASE din Lyon, câștigarea concursului de soluții pentru regenerarea depozitului de deșeuri Hiriya din Tel Aviv, conversia patrimoniului industrial Uzina de fier și oțel din Donggang, China.
Iris Dupper are o experiență profesională de peste 27 de ani, în lucrări care variază de la proiecte la scară mică, cum ar fi grădinile private, la proiecte la scară mare, la nivel de peisaj, în sectorul public și privat. Publică articole, ține prelegeri și participă la activități de jurizare la nivel național și internațional.
Iris Dupper este interesată în mod special de proiecte care privesc sisteme complexe în contexte spațio-temporale, de identificarea și folosirea potențialului lor intrinsec, ceea ce a dus la colaborarea cu profesorul Tilman Latz în proiecte selectate, cum ar fi: spațiile publice pe fostele căi ferate Bahnstadt Heidelberg, SAP Garden Arena în Olympiapark München, Germania; Sinterbeckenplatz Belval Luxemburg; EsplanadeTase/Parking Sheds Lyon, Franța sau Alipa Bay Corfu, Grecia.
Iris s-a licențiat în peisagistică la Universitatea Beckett din Leeds, Marea Britanie în 1993, continuând-și studiile la Universitatea din Kassel, Germania, unde a obținut diploma în arhitectură peisagistică în 1997.
În 2004, Iris și-a înființat propriul birou de peisagistică Îlot für Landschaftsarchitektur în München și a lucrat la proiecte, instalații și cercetări în domeniul arhitecturii peisagistice, pe care le-a prezentat în expoziții, articole și conferințe. Între 1998 și 2002 a fost arhitect de proiect la Michel Desvigne Paysagiste DPLG din Paris.
2. Dominika Tihanyi (Ungaria)
 Dominika Tihanyi este arhitect peisagist, cofondatoare a biroului Újirány Group, a cărui practică își propune să reflecteze asupra noilor provocări urbane generate de lumea în continuă schimbare din jurul nostru și să stabilească noi direcții și posibilități de dezvoltare. În calitate de membru al grupului Újirány, Dominika Tihanyi participă la elaborarea de proiecte de peisagistică și lucrări de artă publică începând cu anul 2000.
Participă la ateliere internaționale (Frankfurt, Leipzig), ține prelegeri și predă cursuri la mai multe universități din Ungaria (BME – Budapest University of Technology and Economics, MOME – Moholy-Nagy University of Art and Design) și din străinătate (Stockholm, Rapperswil, Kassel, RIBA, ICA – Londra).
Și-a obținut doctoratul la Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy, unde predă arhitectură peisagistică. Activitatea sa de cercetare se concentrează asupra aspectelor sociale ale sustenabilității, punând accentul pe implementarea strategiilor creative și a artei publice în cursul regenerării urbane. Succesiunea de intervenții publice care succed această metodologie a fost selectată în publicația Landscape Architecture Europe #4. De asemenea, a făcut parte din juriul Landscape Architecture Europe #5.
3. Oana Țiganea (Romania)
Oana Țiganea este arhitect, specializată în domeniul patrimoniului cultural, cu un parcurs academic împărțit între România și Italia. Principalul său domeniu de cercetare este arhitectura industrială românească datând din trecutul recent (1945 – 1989) și valoarea sa potențială de patrimoniu, abordat în cadrul studiilor doctorale dezvoltate la Politehnica din Milano (2010 – 2013) și, mai mult, în cadrul bursei postdoctorale la București, la Institutul de Studii Avansate „New Europe College” (2016 – 2017). În prezent, este cercetător la Politecnico di Milano (DAStU) și membru component al proiectului de cercetare Territorial Fragilities. În perioada 2014 – 2018, a coordonat proiectul cultural „Anina, mina de idei”, axat pe conservarea și valorificarea patrimoniului minier din Anina (România), fiind responsabilă de elaborarea, organizarea și implementarea proiectului.
Cel mai recent proiect de cercetare al ei „Stei, orașul secret al uraniului: Industrial Legacy between Ecology and Architectural Preservation” va aborda strategiile și practicile de conservare a moștenirii industriale care se confruntă cu amprenta ecologică în legătură cu recunoașterea patrimonială și valorificarea economică a acesteia.
4. Marcello Modica (Italia)
Marcello Modica este urbanist, cu experiență extinsă în practică, predare și cercetare privind procesele de regenerare și transformare urbană.
A studiat urbanism la Politecnica di Milano și Technische Universität München, unde a și activat ca cercetător asociat în domeniul urbanismului, peisagisticii și peisajelor industriale. Teza sa de doctorat privește dezvoltarea teritoriilor de tip brownfield din zone montane, cu titlul Peisaje industriale alpine. Către o nouă abordare pentru reamenajarea terenurilor industriale dezafectate în regiunile montane.
În prezent, este cercetător postdoctoral și profesor adjunct în urbanism la Universitatea din Udine, Departamentul Politehnic de Inginerie și Arhitectură (DPIA).
Subiectul său actual de cercetare se referă la transformarea fizică și funcțională a fostelor situri industriale din regiunile montane și periferice, o provocare emergentă pentru amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională.
5. Christoph Jantos  (Elveția)
 Christoph Jantos este arhitect și și-a fondat propriul studio jantos.berlin în 2014. În timpul studiilor sale la Universitatea din Berlin a lucrat pentru diverse birouri, precum Graft din Los Angeles, precum și dAX_i, Kapok și ConstructConcept din Berlin.
După finalizarea studiilor de arhitectură în 2008, sub îndrumarea profesorului Jean-Philippe Vassal de la Lacaton&Vassal, a dobândit o experiență vastă în domeniul proiectării, execuției și managementului de proiect în cadrul concursurilor, lucrând pentru RahbaranHürzeler, Herzog & de Meuron și Burckhardt&Partner din Basel.
În ultimii ani, Christoph Jantos a lucrat cu succes la mai multe proiecte de concurs de diferite dimensiuni și funcții. În 2022, a câștigat primul loc în cadrul concursului pentru regenerarea urbană a zonei Attisholz din Riedholz, cea mai mare zonă industrială dezafectată din Elveția, locul unei foste fabrici de hârtie. În prezent, locuiește și lucrează în Basel, Elveția.
6. Rudolf Gräf (România)
Rudolf Gräf este arhitect și urbanist, a absolvit facultatea de arhitectură și urbanism a Universității Tehnice Graz și a co-fondat Vitamin Architects din Timișoara, un birou pentru dezvoltare urbană integrată și design accesibil pentru utilizatori, care promovează o abordare incluzivă și de atenuare a schimbărilor climatice.
Între 2016 și 2019 a lucrat ca expert pentru dezvoltare urbană integrată al Societății Germane pentru cooperare internațională (GIZ) în cadrul primăriei Cernăuţi, unde a contribuit la procesul de descentralizare și reformă administrativă, început în Ucraina în 2014. A fost consilier al primarului Timișoarei în domeniul dezvoltării urbane integrate, între 2020 și 2022, și vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România timp de 8 ani. Din 2022, lucrează ca șef de echipă pentru dezvoltare urbană integrată în cadrul proiectului GIZ Strong Businesses and Communities for Moldova, în Chișinău.
7.     DRAGOȘ OPREA (RO)
Dragoș Oprea este arhitect, fondator al biroului de arhitectură Exhibit Arhitectura (2007 – 2023), iar din 2023 ocupă funcția de Arhitect Șef al Municipiului Brașov.
Având o experiență profesională de peste 20 de ani, a câștigat de-a lungul carierei mai multe premii importante și notabile la nivel național, printre care cele de la secțiunea de restaurare din cadrul BAB – Bienala de Arhitectura din București, 14 premii și nominalizări la Anuala de Arhitectură locală a OAR, în 2008 – 2010, 2016, 2022. La nivel internațional, biroul său a fost premiat recent la Mies van der Rohe Awards 2022 (EU), International Competition 2020 (Cluj-Napoca), Competition 2019 (Expo 2020 Dubai) și Competition 2019 (Great Britain stand for Bookfest, 2019). Pe parcursul activității sale a susținut formarea unui mediu critic și de acțiune competent pentru dezbaterea fenomenului arhitectural actual, promovarea lucrărilor și inițiativelor de bună calitate și combaterea arhitecturii nocive și a practicilor neprofesioniste.
Studiile le-a urmat în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, din București, în perioada 1996 – 2002.
8. Ilinca Păun Constantinescu (România)
Născută la București în 1982, Ilinca Păun Constantinescu a obținut titlul de doctor în arhitectură în 2013. În prezent practică arhitectura la Ideogram Studio, predă teoria arhitecturii la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București și conduce proiecte culturale în cadrul Asociației IDEILAGRAM. Împreună cu echipa sa de la IDEILAGRAM, a editat Shrinking Cities in Romania. Orașe românești în declin (Editura DOM & MNAC Press 2019), și a făcut cercetare și a realizat expoziții ca Shrinking Cities in Romania (MNAC București, 2016), On Housing. Locuirea colectivă între produs și proces (Halele Timco Timișoara, 2018), Uranus Now (MNAC, 2019-2022, inițiat de Zeppelin).
În 2021 a expus la Bienala de Arhitectură de la Veneția, în cadrul pavilionului României, Fading Borders. Co-fondatoare a Asociației Planeta Petrila, este implicată activ în regenerarea orașului minier Petrila din Valea Jiului din 2012.

9.   urb. Raluca Baco (România), recomandarea Autorității Contractante

Leave a Reply

Your email address will not be published.