Pandemia Covid-19 ne-a arătat cât de fragil este Brașovul în a face față unei situații de criză. Tot această perioadă ne-a aratăt faptul că Brașovul nu este deloc pregătit pentru a face față viitorului. Și aici mă refer la viitorul orașelor digitale. Brașovul este condus de 16 ani de Geroge Scripcaru, „profesorul de sport care nu a profesat niciodată, dar a ajuns primar”.
În acest context, trebuie să ne întrebăm cu prioritate, unde se plasează administrația Scripcaru în discuția despre viitorul orașelor digitale? Ca să găsim răspunsul, ne uităm pe bugetul municipiului Brașov aprobat cu câteva luni în urmă.
Vă mai aduceți aminte de prezentarea proiectului de buget al municipiului Brașov făcută de George Scripcaru în februarie 2020? Să vă reamintesc dacă ați uitat, pentru că a fost momentul lansării campaniei electorale.
Căutăm în bugetul Brașovului care sunt alocările pentru tehnologizare, pentru dezvoltarea Brașovului în tehnologiile viitorului și regăsim capitolul Brașov – Smart City unde apar următoarele: dezvoltarea sistemului GIS, iluminat SMART, servicii electronice, sisteme de management transport și trafic.
Cele enumerate la acest capitol sunt elemente necesare pentru a aduce Brașovul în prezent. Dar ce facem cu viitorul Brașovului, unde îl lăsăm și pe mâna cui? Brașovul are nevoie de management administrativ, nu de conducători. Vremurile bunului gospodar au trecut. Este nevoie de oameni cu expertiză și pregătire profesională care să facă din Brașov un oraș competitiv la nivel internațional.
Este nevoie de o administrație care să vorbească despre tehnologizare și tehnologiile viitorului, despre locuri de muncă specializate și bine plătite, care să așeze Brașovul ca un centru internațional al orașelor digitale și nu ca un oraș care se chinuie să supraviețuiască de la un an la altul.
Este nevoie de o administrație care să vorbească despre Industrie 4.0, Industria alimentară, Energie, Smart City, E-Health, Mobilitate Urbană, Mediu, Design Thinking, IT, Industrii Creative, Antreprenoriat, Start-Up, Aeronautică, Blockchain, Financiar, Cultură, Robotică, Educație, Cercetare, Inovare și spijinirea mediului economic privat, în special SME (small to medium enterprise – segmentul de companii mici-mijlocii, cu maximum 500 de angajați), pe aceste domenii. Este nevoie ca administrația să inițieze dialog și dezbateri pentru realizarea unei strategii și a unui plan de acțiune care să includă dezvoltarea Brașovului pe domeniile respective, fapt ce nu s-a întâmplat în timpul mandatului lui George Scripcaru.
Absența strategiei și a planului de acțiune înseamnă opțiuni de finanțare și investiții ratate de Brașov. Un exemplu de finanțare este cel de la Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), care mobilizează 60 de milioane euro ca parte a eforturilor UE de a combate efectele crizei Covid-19 pentru inovatori care furnizează soluții cu impact ridicat în abordarea provocărilor social-economice.
Spre exemplu, Iași are o strategie cu patru priorități:
1. Dezvoltarea aptitudinilor de inovare a noilor generații.
2. Sprijinirea companiilor inovatoare din Regiunea Nord-Est.
3. Încurajarea internaționalizării și a clusterelor.
4. Asistență tehnică.
Și un exemplu de reușită vine din Polonia, unde Microsoft investește un miliard de dolari în realizarea unui centru de date regional:
„Microsoft Corp. announced today a comprehensive $1 billion investment plan to accelerate innovation and digital transformation in the “Polish Digital Valley.” Foundational to this multifaceted plan is the opening of a new Microsoft datacenter region in Poland as part of its global-scale cloud to provide the country’s broad ecosystem of startups, entrepreneurs, enterprises and government access to secure, enterprise-grade cloud services. Microsoft and the domestic cloud provider Chmura Krajowa have signed a strategic agreement to provide digital transformation expertise and broad access to cloud solutions across all industries and enterprises in Poland.
Plan combines investments in long-term talent upskilling, strong local partnerships, support for digital transformation and latest cloud technology to help realize vision of “Polish Digital Valley” and boost digitalization and innovation for companies, government and citizens.”
Și aș fi nedrept să nu reamintesc de CATTIA, adică Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri, construit în mai mulți ani decât trebuia, unde s-a pierdut finanțarea europeană și unde, la aproximativ jumătate de an de la deschidere nu se întâmplă mare lucru. Centrele acestea sunt gândite de fel pentru a oferi sprijin antreprenorilor, fie pentru a-i ajuta să treacă de la idee la firmă, fie de a ajuta o companie deja existentă, dar care este la început de drum.
Numai că stabilirea unor tarife pentru utilizarea spațiilor face ca Centrul CATTIA să fie neatractiv tocmai pentru cei pe care trebuie să-i susțină.
Așadar, unde este administrația Scripcaru în toată această discuție? Este ocupată cu turnat de asfalt, tăiat de păduri și permis imobiliare la liber.
Leave a Reply