Un material scris de Alexandru Luchiian pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.

Alexandru Luchiian a lucrat nouă ani în automatizări industriale (fabrici, rafinării, CET-uri, power plant-uri). De cinci ani lucrează în domeniul IT ca specialist pe sisteme inteligente. Este fondatorul mai multor proiecte de mediu printre care : Strop de aer (www.stropdeaer), Strop de roua (www.stropderoua) , SpotFire (www.spotfire.ro). Ambasador Calitatea Aerului – OpenAQ.

În ultimele decenii, problema poluării aerului a devenit tot mai presantă, atrăgând atenția autorităților, oamenilor de știință și publicului larg. Printre cei mai periculoși poluanți atmosferici se numără particulele fine, cunoscute sub denumirile PM2.5 și PM10, care sunt de dimensiuni microscopice, imperceptibile ochiului uman, dar extrem de nocive pentru sănătate și mediu. Pe lângă asta, valurile de căldură prin care trecem în ultimele două săptămâni vin și ele cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului, ce poate deveni toxic.

În acest context alarmant al poluării cu particule PM2.5 și PM10, venim cu o analiză comparativă a situației în trei dintre cele mai importante centre urbane ale României: Cluj-Napoca, București și Iași. Aceste orașe oferă o imagine a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.

De ce sunt periculoase particulele?

Din cauza dimensiunilor lor mici, particulele pot pătrunde adânc în plămâni, iar unele dintre ele pot ajunge chiar în fluxul sanguin, putând cauza daune grave organismului. Expunerea pe termen lung la particulele PM2.5 și PM10 este asociată cu o gamă largă de afecțiuni de sănătate, preucm astmul și bronșita, boli cardiovasculare, creșterea riscului de accident vascular cerebral, cancer pulmonar, deces prematur, dar chiar efecte adverse asupra dezvoltării fetale și mortalitate prematură.

Pe lângă impactul direct asupra sănătății umane, particulele PM afectează negativ și mediul. Ele pot reduce vizibilitatea, afectând calitatea aerului peisagistic, pot depune substanțe nocive pe sol și în cursurile de apă, deteriorând habitatele naturale și afectând biodiversitatea.

Poluarea aerului: factorul de căldură

Creșterea mortalității din cauza valurilor de căldură a fost studiată pe larg. De exemplu, se estimează că 70.000 de decese suplimentare au avut loc în timpul caniculei din 2003 în Europa. Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură proiectate pentru secolul viitor este o preocupare importantă pentru sănătate. Valurile de căldură amenință sănătatea. Poluarea aerului amenință sănătatea. Dar de ce se adună adesea alertele privind căldura și poluarea aerului?

Căldura poate crește poluarea aerului în trei moduri:

Când vremea este caldă, sursele primare de poluanți tind să crească
Soarele și căldura pot transforma poluanții primari ai aerului în poluanți secundari care pot fi și mai toxici
Valurile de căldură vin adesea cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului.

Sursa foto: Teqoia

Când se întâmplă acest lucru în orașe, poluanții atmosferici rămân captați, iar densitatea poluanților crește. Căldura declanșează o utilizare mai mare a energiei aerului condiționat în clădiri și mașini, iar asta duce la un aer aglomerat cu mai multe emisii.

Schimbările climatice cu perioade calde mai lungi, pot provoca, de asemenea, o producție mai mare de alergeni pe bază de plante, cum ar fi polenul (sursa raportului Casei Albe din SUA).

Alte efecte secundare ale căldurii pot crește poluarea aerului, cum ar fi incendiile sălbatice care produc cantități mari de particule; această poluare poate ajunge în zone dens populate, transportate de vânturi.

Sursă foto: Japan Times

Prin urmare, controlul și reducerea emisiilor de PM2.5 și PM10 sunt esențiale nu doar pentru protejarea sănătății publice, dar și pentru conservarea calității mediului înconjurător. Înțelegerea amănunțită a acestor particule, a surselor lor și a impactului pe care îl au, constituie un prim pas crucial în dezvoltarea de strategii eficiente pentru combaterea poluării aerului.

Impactul asupra sănătății umane

Particulele ultrafine au efecte adverse asupra coropului uman indiferent daca expunerea este pentru putin timp sau pentru timp mai indelungat.

Sistemul respirator

Particulele PM2.5 și PM10 sunt extrem de periculoase pentru sistemul respirator. Datorită dimensiunilor lor reduse, acestea pot trece de barierele naturale ale organismului și se pot depune în plămâni, provocând inflamații, reducerea funcției pulmonare și exacerbarea condițiilor existente precum astmul și bronșita cronică.

Sistemul cardiovascular

Studiile au demonstrat o legătură clară între expunerea pe termen lung la PM2.5 și un risc crescut de boli cardiovasculare. Particulele fine pot contribui la ateroscleroză (îngroșarea arterelor), pot crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral și pot influența negativ tensiunea arterială și funcția cardiacă.

Efecte carcinogene

Expunerea la PM2.5 a fost asociată și cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, ca urmare a conținutului lor de substanțe toxice și carcinogene, care, odată pătrunse în fluxul sanguin, pot afecta diverse organe.

Impactul asupra dezvoltării fetale

Există dovezi că expunerea prenatală la PM2.5 și PM10 poate avea efecte negative asupra dezvoltării fetale, incluzând nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere, ambele având implicații de lungă durată asupra sănătății copilului.

Impactul asupra mediului

Ecosistemele

Particulele fine și ultrafine pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Depunerea lor pe sol poate afecta fertilitatea acestuia și poate schimba echilibrul chimic, afectând viața plantelor și a organismelor care depind de sol pentru nutriție.

Apa

PM2.5 și PM10 pot fi transportate de precipitații în cursurile de apă, afectând calitatea apei și viața acvatică. Substanțele toxice asociate cu aceste particule pot intra în lanțul alimentar acvatic, având efecte nocive asupra peștilor și a altor forme de viață acvatică.

Clima

Particulele fine joacă un rol semnificativ în schimbările climatice. Pe de o parte, ele pot contribui la încălzirea globală prin absorbția radiației solare. Pe de altă parte, pot avea un efect de răcire prin dispersarea și reflectarea luminii solare. Acest dualism al impactului lor complică eforturile de modelare și combatere a schimbărilor climatice.

Vizibilitatea

Poluarea cu particule fine reduce semnificativ vizibilitatea, ducând la ceață densă de poluare, cunoscută sub numele de smog. Aceasta nu numai că afectează calitatea vieții și estetica peisajului urban și natural, dar poate avea și implicații serioase pentru siguranța transportului.

Sursă foto: downtoearth.org

Standarde de calitate a aerului la nivel național

În România, standardele de calitate a aerului sunt stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 756/1997 și Ordinul nr. 293/2011. Aceste standarde definesc limitele admise pentru o serie de poluanți atmosferici, inclusiv dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), particule în suspensie (PM10 și PM2.5), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen și alte compuși organici volatili.

Principalele standarde includ:

PM10: Media zilnică de 50 μg/m³ și media anuală de 40 μg/m³.

PM2.5: Nu există o limită legală pentru PM2.5, însă sunt recomandate valorile ghid pentru protecția sănătății umane, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 5 μg/m³ pentru media anuală și de 15 μg/m³ pentru media zilnică.

NO2: Media anuală de 40 μg/m³ și media orară de 200 μg/m³ (care nu trebuie să fie depășită mai mult de 18 ori pe an).

Standarde de calitate a aerului la nivel internațional:

Organizația Mondială a Sănătății a emis Ghidurile de calitate a aerului în 2005 cu rectificare in 2021, care stabilesc recomandări pentru calitatea aerului, în scopul de a proteja sănătatea umană la nivel global. Acestea includ limite pentru particulele PM2.5 și PM10, dioxidul de azot, ozonul, dioxidul de sulf și alți poluanți atmosferici.

Uniunea Europeană a stabilit limite și standarde comune pentru calitatea aerului prin intermediul Directivei 2008/50/CE și a Directivei 2004/107/CE. Aceste directive includ standarde pentru PM10, PM2.5, dioxid de azot, ozon, dioxid de sulf și alte substanțe poluante, iar statele membre trebuie să îndeplinească aceste standarde pentru a proteja sănătatea publică și a mediului.

Sursă foto: Modern Civilians

Analiza situației pentru Cluj-Napoca

Pe plan local există cel puțin 4 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco, Aerlive, Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul pentru acest oraș am folosit datele colectate pentrul 2023 de la două rețele private (Strop de aer si Aerlive) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane. Astfel am procesat peste 800.000 măsurători unice doar pe anul 2023, pentru 16 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca, din rețeaua privată “Strop de aer”.

Comparând datele de pe cele 2 rețele private, putem observă o diferența dintre concentrația pulberilor PM2.5 și PM10, rezultat direct al tipurilor de senzori optici pe care îi utilizează (PMS5003 și SDS011).

Pe baza datelor am identificat pentru Cluj-Napoca mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că din cele 4 locații identificate, 2 prezintă trafic masiv în zonă și 1 locație a avut un șantier în vecintate (active pe toată durata anului 2023) și 1 locație are ateliere auto în vecintate (cu acțiuni de autoincendiere a deșeurilor și maselor plastice constant). De asemenea lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii) (PM2.5 – 14.5 (ug/m3) PM10 – 17.24 (ug/m3); sursa : Uradmonitor).

Analiza situației pentru Iași

Pe plan local există cel puțin 3 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco , Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 3 amplasați din care 1 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private (Strop de aer si Uradmonitor) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane.

Pe baza datelor pentru IASI, am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că sunt 6 locații cu valori peste media orașului și anume : 1 locatie avand concentratia PM2.5 peste 15 ug/m3, 2 locatii avand concentratia PM2.5 peste 14 ug.m3 si 3 locatii avand concentratia PM2.5 peste 13 ug/m3.

Luând în considerare și concentrația particulelor PM10, observăm valori aproape duble (28.84 ug/m3), ceea ce indică trafic auto pe carosabil murdar sau santiere și construcții în zonă.

De asemenea lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo, dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii).

Analiza situației în București

Pe plan local există cel puțin 4 rețele private care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane:

Pe baza datelor pentru București, am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, s-a ajuns la concluzia că 50% sunt cu valori peste media orașului și anume : 6 locatii avand concentratia PM2.5 peste 20 ug/m3, 4 locatii avand concentrația PM2.5 peste 19 ug/m3, 4 locații având concentrația PM2.5 peste 17 ug/m3 si 2 locatii având concentrația PM2.5 peste 15 ug/m3.

Luând în considerare concentrația pulberilor în suspensie specifică fumului în special în lunile în care nu este necesară încălzirea cu combustibili de orice fel, observăm zone periferice în jurul Bucureștiului care dau semne de incendieri de cabluri sau cauciucuri (mase plastice) în zona de nord-vest. Zona cea mai afectată de concentrația pulberilor în suspensie este Calea Giulești 424B, unde senzorul a indicat o medie anuală de 20 ug/m3, din cauza traficului, care a fost de 4 ori peste limita admisa de OMS.

De asemenea, lunile de iarnă Decembrie, Ianuarie, Februarie și Martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo, dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii).

Rezultatele studiului

Dacă ne uităm la cele trei orașe prin prisma calității aerului în 2023, vom vedea că București stă cel mai prost la acest capitol, urmat de Cluj-Napoca și Iași. Similar cu rezultatele de la senzorii montați la locație fixă și măsurătorile efectuate cu senzorii mobili au arătat același rezultat – și anume că București este fruntaș la poluarea din aer.

Bucuresti : PM2.5 – 15.5 PM10 – 12.2 (Aerlive)

Bucuresti : PM2.5 – 17.37 PM10 – 20.32 (Urad)

Cluj-Napoca: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Aerlive)

Cluj-Napoca: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Strop de aer)

Iasi: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Strop de aer)

Iasi: PM2.5 – 13.01 PM10 – 14.34 (Urad)

Măsuratorile au fost făcute în trafic, în gări și autogări, stații de autobus sau piețe publice. De departe, poluarea măsurată în Gara de Nord pe peron și de la metrou este cea mai mare și poate pune în pericol iminent cetățenii ce se expun pentru mult timp în zonele afectate, întrucât au existat depășiri de până la 17 ori pentru concentrația pulberilor in suspensie PM2.5, față de limita propusă de OMS.

Principalele surse de poluare:

Pe baza analizei datelor de la rețelele private s-au identificat principalele surse de poluare (specifice fiecărui oraș sau zona în parte):

Principalele surse de poluare din marile orase sunt traficul auto, santierele si activitatile de constructii si incalzirea locuntelor.

Impactul traficului auto asupra poluării

Emisiile de poluanți:

Traficul auto este una dintre principalele surse de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv particule PM2.5 și PM10, oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi volatile (HC) și compuși organici volatili (COV). Mașinile diesel, în special, sunt cunoscute pentru emisiile lor ridicate de particule fine și NOx.

Concentrația poluanților:

În zonele cu trafic intens, concentrațiile de poluanți atmosferici sunt adesea semnificativ mai ridicate decât în alte zone ale orașului. Acest lucru se datorează emisiilor directe provenite de la vehicule, precum și formării de poluanți secundari în atmosferă, ca urmare a reacțiilor chimice între emisiile de vehicule și alte compuși atmosferici.

Impactul asupra sănătății umane:

Expozitia la poluanții atmosferici emiși de traficul auto poate avea efecte grave asupra sănătății umane, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii, cardiovasculare și canceroase. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale poluării traficului auto.

Impactul activităților de construcție asupra calității aerului

Emisiile de praf și particule:

Activitățile de construcție, cum ar fi excavarea, demolarea și manipularea materialelor de construcție, pot genera cantități semnificative de praf și particule fine în atmosferă. Aceste particule pot fi inhalate de către oameni și pot afecta sănătatea sistemului respirator.

Emisiile de substanțe chimice:

Procesele de construcție implică adesea utilizarea unor substanțe chimice nocive, precum vopsele, solvenți și adezivi. Emisiile acestor substanțe în atmosferă pot contribui la poluarea aerului și pot avea efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.

Transportul de materiale și echipamente:

Transportul de materiale de construcție și echipamente către și de la șantierele de construcție poate genera emisii suplimentare de poluanți atmosferici, precum dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx) și particule. Traficul asociat poate agrava congestionarea și poluarea aerului în zonele urbane.

Zgomotul și vibrațiile:

În plus față de poluarea aerului, activitățile de construcție pot genera și poluare fonică și vibrații, care pot deranja locuitorii din vecinătate și pot afecta calitatea vieții.

Impactul încălzirii locuințelor asupra poluării

Emisiile de particule și substanțe toxice:

Utilizarea combustibililor solizi în sistemele de încălzire, cum ar fi sobele și șemineele, poate genera emisii semnificative de particule fine, precum și de substanțe toxice, cum ar fi monoxidul de carbon (CO), hidrocarburile aromatice policiclice (HAP-uri) și alte compuși organici volatili (COV-uri).

Concentrația de poluanți în aerul interior și exterior:

Arderile ineficiente și necontrolate ale combustibililor solizi pot duce la acumularea de poluanți în aerul interior al locuințelor, expunând locuitorii la riscuri pentru sănătate. În plus, emisiile generate pot contribui și la poluarea aerului în exterior, în special în zonele urbane și dens populate.

Impactul asupra sănătății umane:

Expoziția la poluanții emiși de arderea combustibililor solizi poate avea efecte grave asupra sănătății umane, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii, cardiovasculare și canceroase, precum și exacerbarea afecțiunilor preexistente, cum ar fi astmul și bronșita.

Măsuri pentru combaterea poluării

Impactului traficului asupra poluării

Promovarea transportului public și alternativ:

Investițiile în infrastructura de transport public și dezvoltarea rețelelor de transport alternativ, precum bicicletele și trotinetele electrice, pot reduce numărul de mașini pe șosele și, implicit, emisiile de poluanți.

Implementarea zonelor cu emisii reduse:

Introducerea zonelor cu emisii reduse sau a zonelor de acces restricționat pentru mașinile cu motoare diesel sau cu emisii ridicate poate ajuta la reducerea nivelurilor de poluare în zonele centrale ale orașelor.

Promovarea vehiculelor mai puțin poluante:

Subvențiile sși deducerile fiscale pentru achiziționarea de vehicule electrice sau hibride pot încuraja trecerea la tehnologii mai curate și la vehicule cu emisii reduse.

Optimizarea traficului:

Măsurile de îmbunătățire a fluidității traficului și de reducere a congestionării pot contribui la scăderea emisiilor de poluanți generate în trafic.

Traficul auto este o sursă majoră de poluare atmosferică, cu impacte semnificative asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, în special în zonele urbane dense. Reducerea impactului traficului asupra poluării necesită un efort coordonat între autorități, comunitate și industrie pentru a promova alternativele de transport durabile și a îmbunătăți calitatea aerului în orașele noastre.

Reducerea impactului activităților de construcție

Utilizarea tehnologiilor de control al prafului:

Adoptarea tehnologiilor moderne de control al prafului, cum ar fi irigarea drumurilor, utilizarea acoperirilor anti-praf și utilizarea echipamentelor de aspirare a prafului, poate reduce emisiile de particule în aer.

2Utilizarea materialelor și echipamentelor mai puțin poluante:

Promovarea utilizării materialelor de construcție ecologice și a echipamentelor mai puțin poluante poate reduce impactul activităților de construcție asupra calității aerului.

Planificarea și gestionarea traficului și a transportului de materiale:

O planificare adecvată a rutelor de transport și a gestionării traficului asociate cu activitățile de construcție poate minimiza emisiile de poluanți generate de transportul de materiale și echipamente.

Monitorizarea și respectarea reglementărilor:

Implementarea și respectarea reglementărilor și standardelor privind calitatea aerului și mediul înconjurător în cadrul activităților de construcție sunt esențiale pentru a minimiza impactul acestora asupra sănătății umane și a mediului.

Activitățile de construcție și șantierele reprezintă o sursă semnificativă de poluare a aerului în orașele noastre. Prin adoptarea practicilor și tehnologiilor durabile și prin respectarea reglementărilor și standardelor privind protecția mediului, putem minimiza impactul acestor activități asupra calității aerului și putem contribui la menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru comunitățile noastre.

Măsuri pentru reducerea impactului încălzirii locuințelor

Promovarea tehnologiilor mai curate de încălzire:

Incentivarea utilizării sistemelor de încălzire mai eficiente și mai curate, cum ar fi pompele de căldură, centralele termice pe gaz natural sau sistemele de încălzire solară, poate reduce dependența de combustibilii solizi și emisiile asociate.

Utilizarea combustibililor mai curați și mai eficienți:

Promovarea utilizării combustibililor mai curați și mai eficienți, precum lemnul uscat și combustibilii din biomasa certificată, poate reduce emisiile de poluanți și poate îmbunătăți calitatea aerului în jurul locuințelor.

Concluzii

Îmbunătățirea calității aerului în marile orașe este un obiectiv crucial pentru sănătatea umană și pentru protejarea mediului înconjurător. După cum se poate vedea în graficul de mai jos, concentrația particulelor de PM10 și PM 2.5 este crescută înt oate cele trei orașe, dar în special în București. Este evident că această provocare nu poate fi abordată cu succes decât printr-o abordare cuprinzătoare și colaborativă, implicând atât autoritățile, cât și cetățenii. Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri imediate și eficiente pentru a reduce emisiile poluante și pentru a promova un mediu urban mai curat și mai sănătos.

Concentrația pentru Iași: PM2.5 – 13.01 (ug/m3) PM10 – 14.34 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)

Concentrația pentru Cluj-Napoca: PM2.5 – 14.5 (ug/m3) PM10 – 17.24 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)

Concentrația pentru București : PM2.5 – 17.37 (ug/m3) PM10 – 20.32 (ug/m3) (sursa : Uradmonitor)

Prin implementarea politicii și reglementărilor mai stricte, investiții în infrastructura verde și transportul sustenabil și promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice, autoritățile pot juca un rol esențial în abordarea problemei poluării aerului. În același timp, cetățenii trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul propriilor acțiuni asupra mediului și să participe activ la eforturile de combatere a poluării aerului.

Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de modul în care alegerile lor zilnice, cum ar fi modalitățile de transport, consumul de energie și gestionarea deșeurilor, pot influența calitatea aerului și să adopte practici mai sustenabile în viața de zi cu zi. Prin implicare în programe de conștientizare și educație și prin participarea la acțiuni civice și comunitare, cetățenii pot juca un rol activ în eforturile de protejare a mediului și îmbunătățire a calității aerului.

O serie de factori trebuie acceptați ca atare, pentru că nu îi putem controla — precum poziția geografică sau condițiile meteo, dar sunt mulți alții care depind de noi ca societate. Putem schimba calitatea aerului schimbându-ne modul de viață personal (transport in comun, grija de natura, alegem alternative verzi) sau dacă vorbim de autorități, acestea pot impune reguli, politici și direcții verzi sau pot implementa proiecte care să ajute sau sa ghideze spre o lume mai sigură cu un aer mai curat.

Putem extrage două seturi de acțiuni principale:

Apel la acțiune pentru autorități

1.Implementarea politicii și reglementărilor mai stricte

Este necesară adoptarea unor politici și reglementări mai stricte pentru reducerea emisiilor de poluanți provenite de la sursele majore, cum ar fi traficul auto, industriile și activitățile comerciale.

Autoritățile trebuie să monitorizeze și să reglementeze în mod eficient emisiile poluante, impunând limite mai stricte și aplicând sancțiuni adecvate pentru încălcările normelor de mediu.

2. Investiții în infrastructură verde și transport sustenabil

Promovarea și finanțarea infrastructurii verzi, a transportului public și a modalităților alternative de transport, cum ar fi ciclismul și mersul pe jos, pentru a reduce dependența de autovehiculele cu motor și pentru a diminua emisiile de poluare generate de traficul auto.

3. Promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice

Investiții în surse de energie regenerabilă și în tehnologii de eficiență energetică pentru a reduce emisiile provenite de la sursele de încălzire și producție de energie, contribuind astfel la îmbunătățirea calității aerului și la combaterea schimbărilor climatice.

Apel la acțiune pentru cetățeni

1.Adoptarea unui stil de viață mai sustenabil

Cetățenii ar trebui să își reducă propria amprentă de carbon prin adoptarea unui stil de viață mai sustenabil, cum ar fi utilizarea transportului public sau bicicletei în locul autovehiculelor personale, reducerea consumului de energie și apă și reciclarea deșeurilor.

2. Participarea la acțiuni de conștientizare și educație

Implicarea în programe de conștientizare și educație cu privire la impactul poluării asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, precum și la măsurile individuale pe care le pot lua pentru a contribui la îmbunătățirea calității aerului.

3. Implicarea în procesul decizional

Cetățenii ar trebui să se implice în procesul decizional și să își exprime preocupările legate de poluarea aerului către autorități și instituții relevante, cerând măsuri concrete și soluții pentru reducerea poluării și protejarea mediului înconjurător.

Studiu: Starea poluării aerului în Cluj-Napoca, București și Iași