Un material scris de Daria Bratu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Daria Bratu este doctorandă la Facultatea de Geografie, Universitatea din București și masterandă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Pasionată de studiul schimbărilor climatice și de jurnalismul de mediu, cu accent pe prevenirea și promovarea practicilor ecologice.
* Studiul a fost realizat de Daria Bratu în luna martie, pe un eșantion de 1.020 persoane cu domiciliul în București printr-un chestionar aplicat la punctele de colectare SGR din fiecare sector. Dintre respondenți, 313 au avut peste 60 de ani, în timp ce 301 între 31 și 45 de ani. În plus, 234 de persoane au avut între 46 și 60 de ani, iar 171 de persoane între 18 și 30 de ani. 573 de persoane au fost de sex feminin și 446 de sex masculin.
Peste 55% dintre bucureșteni au aderat la Sistemul de Garanție–Returnare (SGR) și peste 60% dintre ei au declarat că sunt familiarizați cu acesta, arată un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de consumatori*. Dintre aceștia, mai mult de 35% returnează constant ambalajele SGR la punctele special amenajate, 57% au făcut asta de cel puțin trei ori până în prezent.
În continuare, însă, 30% dintre locuitorii din București întâmpină dificultăți când încearcă să returneze un ambalaj, lucru care a făcut ca încrederea în program să scadă. Atât la nivel local, cât și național, există o acceptare generală a SGR, însă și o nevoie de o abordare mai atentă și personalizată în gestionarea și îmbunătățirea sistemului, astfel încât să inspire încredere și participare constantă în rândul tuturor consumatorilor din România.
Familiarizarea bucureștenilor cu Sistemul de Gararanție – Returnare (SGR)
57.8% dintre locuitorii Capitalei au aderat la Sistemul de Garanție – Returnare, arătând o acceptare semnificativă a programului. În contrast, aproximativ 42% au optat să nu participe la acesta, evidențiind o diversitate de poziții în rândul comunității bucureștene.
Majoritatea consumatorilor bucureșteni sunt familiarizați cu SGR. Datele arată că nivelul de notorietate al acestui sistem în rândul populației din Capitală este destul de ridicat – peste 64% dintre bucureșteni îl cunosc în prezent, în timp ce doar 35.4% nu sunt familiarizați cu el.
Dintre participanți la acest studiu, aproximativ 36.5% adoptă o practică constantă și responsabilă de reciclare, implicându-se activ în procesul de reintroducere a materialelor reciclabile în fluxul economic și ecologic. În contrast, majoritatea – 63.5% din acest eșantion, nu adoptă aceeași abordare, indicând o absență sau o participare sporadică în eforturile de reciclare. Această discrepanță în comportamentul de reciclare reflectă diferențe semnificative în gradul de conștientizare și de angajamentul față de practici sustenabile. Asta sugerează nevoia unei și mai mari educații și implicări sociale în promovarea și facilitarea unei culturi a reciclării mai extinse și mai integrate.
Totuși, lucrurile stau mai bine în privința reciclării sporadice. Mai mult de jumătate, adică 57.8%, dintre locuitorii Capitalei au declarat că au reciclat ambalajele de cel puțin trei ori de la implementarea programului. În același timp, aproximativ 42.2% nu au raportat o astfel de activitate.
În procesul de reciclare, adesea problemele devin evidente. 30% dintre bucureșteni au întâmpinat dificultăți în timpul utilizării Sistemului de Garanție – Returnare, în timp ce peste 60% au avut noroc să nu se confrunte cu astfel de inconveniențe. Printre plângerile exprimate se numără imposibilitatea reciclării unui număr considerabil de ambalaje și insuficienta instruire a personalului. Numeroși locuitori au spus că în timpul interacțiunilor cu vânzătorii, aceștia nu au putut oferi explicații satisfăcătoare pentru defecțiunile echipamentelor sau au afirmat că nu dispun de spațiu suficient de depozitare.
Legat de încrederea în SGR, sentimentele sunt împărțite în rândul locuitorilor din Capitală. Conform sondajului, aproape 36% au exprimat foarte puțină încredere, în timp ce peste 35% au afirmat că au mare încredere în acest sistem. În același timp, aproximativ 15% au menționat că au o încredere mică, iar peste 14% au declarat că au foarte mare încredere în acest sistem.
Aceste cifre dezvăluie o perspectivă complexă asupra modului în care cetățenii percep eficacitatea și fiabilitatea Sistemului de Garanție – Returnare. În lumina plângerilor legate de lipsa spațiului de depozitare și lipsa instruirii personalului, este evident că există o legătură între aceste dificultăți și nivelurile variate de încredere în sistem.
SGR: Cum arată implicarea la nivel național și în București
Atunci când comparăm datele între nivelul de țară și nivelul specific Bucureștiului, observăm unele diferențe și similarități în ceea ce privește aderarea și percepția față de SGR.
La nivel de țară, conform unui studiu Kantar, peste 50% dintre consumatorii români au aderat până în prezent la SGR. Acest lucru indică o acceptare semnificativă a programului la nivel național. Totuși, în București, procentul este mai ridicat, unde peste 55% dintre locuitori au aderat la SGR, indicând o implicare puternică în cadrul Capitalei.
În ceea ce privește frecvența returnării ambalajelor SGR, la nivel de țară, aproximativ 25% returnează constant ambalajele, iar 58% au returnat ambalaje de cel puțin trei ori până în prezent. În București, aproximativ 35% returnează constant ambalajele la punctele de colectare, iar 57.8% au înapoiat containere SGR de cel puțin trei ori.
Cu toate astea, încrederea în SGR pare să fie variabilă. La nivel național, peste 70% dintre respondenți îl consideră cea mai bună soluție pentru colectare și reciclare, în timp ce în București, 35% au foarte puțină încredere în program, iar doar 14% au foarte mare încredere. Această discrepanță arată că există încă provocări legate de imaginea programului și de încerederea pe care cetățenii – atât din țară cât și din Capitală – o au în SGR.
Pe de altă parte, nivelul de notorietate al SGR în rândul populației este ridicat atât la nivel de țară, cât și în București. La nivel național, 96% dintre români cunosc sistemul în prezent, iar în București, 64.6% sunt familiarizați cu acesta.
Prin urmare, deși există o acceptare generală a SGR la nivel național și local, există și o nevoie de o abordare mai atentă și personalizată în gestionarea și îmbunătățirea acestui sistem, astfel încât să inspire încredere și participare constantă în rândul tuturor consumatorilor din România.
Sursa: RetuRO
De la vorbe la fapte: Câte ambalaje au fost colectate de la începutul anului 2024 în București? Dar la nivelul țării?
Bucureștiul și-a consolidat poziția ca lider în colectarea de ambalaje în primele trei luni din 2024. Luna ianuarie a fost un început promițător, iar februarie și martie au adus salturi impresionante în eforturile de reciclare.
În ianuarie, Bucureștiul a colectat un total de 433.627 de ambalaje, inclusiv ambalaje de plastic, metal și sticlă. Asta reprezintă aproximativ 23.4% din totalul ambalajelor colectate la nivel național în aceeași perioadă. Februarie a adus un avans semnificativ, cu Bucureștiul contribuind cu aproximativ 24.5% din totalul ambalajelor colectate în țară, iar în martie, orașul a contribuit cu aproximativ 23.4%.
Cifrele detaliate pentru ambalajele SGR colectate în București între ianuarie–martie
- În ianuarie, la nivelul municipiului București au fost colectate aproape 10.900 kg de plastic din ambalaje SGR, 911 kg din ambalaje de metal, peste 9.300 kg din sticlă. Asta dintr-un total pe țară de 55.787 kg de plastic colectat, 4.214 kg din metal și 27.179 din sticlă, conform RetuRO.
- În februarie, în București au fost colectate aproape 130.000 kg de plastic, aproape 12.500 kg de metal și peste 194.000 kg de sticlă, dintr-un total pe țară de 507.735 kg de plastic, 46.805 kg de metal și peste 512.000 kg de sticlă.
- În martie, la nivelul municipiului București au fost colectate aproape 398.000 kg de plastic, 50.710 kg de metal și aproape 742.000 kg de sticlă, dintr-un total pe țară de 1.696.457 kg de plastic, 225.572 kg de metal și peste 2.494.000 kg de sticlă, conform echipei SGR.
SGR, de aici, încotro?
Bonus: exemple de bune practici din alte țări
Scopul SGR este de a recicla în fiecare an, aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi. La nivel declarativ, în iunie 2023, când sistemul nu era pus în funcțiune, 6 din 10 români se arătau dornici să-și recupereze, odată cu returnarea ambalajului, garanția plătită odată cu fiecare băutură achiziționată.
În lumina datelor care evidențiază atât succesele, cât și provocările Sistemului de Garanție –Returnare (SGR) în România, este esențial să ne uităm la exemplele altor țări pentru a găsi soluții viabile și inspirație pentru îmbunătățirea acestui program.
Un exemplu notabil este cel al Suediei, unde Sistemul de Depozit și Returnare este extins la o varietate mai largă de produse, inclusiv conserve. Prin oferirea unor sume mici de rambursare pentru fiecare ambalaj returnat, acest sistem a generat o cultură puternică a reciclării și a contribuit la menținerea unui mediu mai curat.
În Danemarca, un alt exemplu de succes este implementarea unui sistem de returnare a ambalajelor cu depozit, care a reușit să atingă rate ridicate de colectare și reciclare a sticlelor și cutiilor. Prin facilitarea accesului la puncte de colectare și oferirea unei rambursări a depozitului, acest program a stimulat participarea activă a consumatorilor și a redus impactul asupra mediului.
Pot fi luate în considerare măsuri pentru extinderea SGR către un spectru mai larg de produse, asemănător modelului suedez, care acoperă o varietate mai largă de ambalaje. Prin includerea altor tipuri de ambalaje în sistemul de depozit și returnare, se poate încuraja o reciclare și o gestionare mai eficientă a deșeurilor la nivel național.
De asemenea, se poate lua în considerare extinderea rețelei de puncte de colectare și facilitarea accesului la acestea, asemenea practicii din Danemarca, pentru a face procesul de returnare mai convenabil și accesibil pentru toți consumatorii.
În plus, o mai mare transparență și comunicare din partea autorităților și a companiilor implicate în SGR ar putea îmbunătăți înțelegerea și încrederea consumatorilor în acest sistem, similar cu ceea ce se întâmplă în unele țări europene unde comunicarea eficientă și educația continuă a publicului sunt prioritare.
Prin adoptarea și adaptarea unor astfel de practici și măsuri, România ar putea să-și consolideze și să-și îmbunătățească Sistemul de Garanție – Returnare, asigurându-se că acesta contribuie la promovarea unei economii circulare și la protejarea mediului înconjurător într-o manieră eficientă și sustenabilă.
Leave a Reply