Pe strada Castelului stă ascunsă privirilor Sinagoga Ortodoxă. Ea este cunoscută, mai ales în mediul online, prin câteva imagini ale fațadei. În acest moment nu poate fi vizitată deoarece este într-o stare avansată de degradare.
În acest articol amplu vă prezint Sinagoga Ortodoxă din Brașov urmărind următoarele elemente: Localizare și context actual; Importanță istorică și arhitecturală; Istoric succint; Probleme actuale; Patrimoniu și clasare; Reacții și promisiuni; Comparație cu Timișoara – Sinagoga din Fabric.
Sinagoga Ortodoxă este o clădire unică în peisajul arhitectural și patrimonial al Brașovului. În plus, are și un element unic chiar la nivel național: „cel mai impresionant aspect al sinagogii este frontispiciul, care este unic din câte știm noi și pentru sinagogi din România și sinagogi pe care le cunoaștem din zona aceasta. Este un frontispiciu de maiolica care reprezintă cei doi lei ai lui Yehuda sau doi grifoni sau doi lei herubi care stau de strajă asupra unei menore, asupra unui candelabru evreiesc”, după cum a menționat Roby Roth, președintele Comunității Evreiești din Brașov.
O imagine apropiată ca cea de pe frontispiciul Sinagogii Ortodoxe se găsește pe Școala Ahad Ha’am din Tel-Aviv. Construcția școlii a fost începută în 1924, același an în care se discuta construirea Sinagogii Ortodoxe în Brașov.
Scurtă istorie a Sinagogii Ortodoxe
Pentru a reda un timeline, am realizat un extras din volumul „Comunitatea evreilor din Brașov. Secolele XIX-XX”, autori Carmen Manațe, Sami Fiul, Viorica Oprea, 2007, Editura Transilvania Expres:
„Comunitatea evreilor ortodocși intenționa, în cursul anului 1913, să amenajeze o baie rituală în noile spații închiriate, de asemenea mărirea lăcașului de rugăciune. Cerințele desfășurării activității religioase, în condiții propice, va determina conducerea Comunității să hotărască la 28 iulie 1914 mutarea lăcașului de cult într-un alt spațiu, din strada Castelului.” pag. 44
„În anii ‘20 această Comunitate evreiască și-a orientat atenția și investițiile în scopul ridicării unui nou lăcaș de cult, care să corespundă unei Comunități dinamice cu înalte aspirații spirituale. Vechea sinagogă din strada Ciucaș (astăzi Apollonia Hirscher) devenise neîncăpătoare. Încă din noiembrie 1924, proiectul unei noi sinagogi se punea în discuțiile adunării comunitare, noul proiect însă, angaja eforturi financiare considerabile, în timpuri considerate încă „dificile” motiv pentru care conducerea Comunității ortodoxe va interveni pe lângă Biroul Central Ortodox de la Bistrița solicitând situația exactă a evreilor existenți la Brașov, sau neînregistrați la Comunitate și în consecință somați să se înscrie. În același timp se făceau apeluri către evreii brașoveni cu stare materială prosperă, comercianți, proprietari cu firme mari, fabricanți etc. să contribuie cu fonduri la construirea sinagogii sau, s-a apelat la împrumuturi, cum a fost cel făcut la „Creditul Funciar Urban” de unde s-a efectuat un împrumut în valoare de 1.700.000 de lei „valoare în hârtie”, cu termen de amortizare în 25 de ani.
Între 1925 – 1929 se vor finaliza lucrările la sinagoga care, de acum înainte, va intra în conștiința evreilor brașoveni sub numele de Sinagoga Albastră din strada Castelului.” pag. 45
„În septembrie 1944, Comunitatea ortodoxă urmărea restaurarea sinagogii din strada Castelului, a băii rituale și acordarea de ajutoare pentru copiii deportați, orfani.” pag. 63
„Perioada postbelică va însemna pentru evreii brașoveni intensificarea emigrării în Palestina.” pag. 64
„În anul 1960, în strada Pavlov (Castelului), la nr. 62 se afla complexul sinagogal al secției ortodoxe a Comunității, unde exista un imobil care avea la subsol 1 cameră, la parter 12 încăperi, unde locuiau 6 chiriași, 1 abator pentru tăiatul ritual al păsărilor, o magazie, 1 local pentru baia rituală a Comunității; la etaj existau 5 chiriași și 17 încăperi. Imobilul avea o curte și o grădină care dădea spre Tâmpa.” pag. 70
„În decursul timpului sinagoga din strada Castelului a suferit repetate deteriorări provocate de vandalismele legionarilor din 16 noiembrie 1940, dar mai ales de cutremurele din 1940, 1977 și 1986. Unificarea celor două comunități – ortodoxă și neologă – și scăderea numărului de enoriași au făcut ca această sinagogă să-și înceteze activitatea în anul 1970.
Închisă, degradată fizic și aproape uitată, clădirea va reintra în atenția comunității locale, care în anul 2003, a elaborat în colaborare cu Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov un amplu proiect de reabilitare, care urmărește realizarea aici a unui centru multicultural.” pag. 137
La acest timeline istoric mai adaug cinci planuri vechi, copii după planșe aflate la Arhivele Naționale din Brașov. Acestea au fost descoperite de Julie Dawson, cu precizarea dânsei că „aceste planuri (vezi fotografii) nu corespund exact sinagogii situate astăzi acolo, dar există asemănări”.
Julie Dawson este doctorandă la Institutul de Istorie Contemporană al Universității din Viena. A condus studiul arhivistic asupra Transilvaniei și Bucovinei la Institutul Leo Baeck în perioada 2010 – 2019, înainte de care a lucrat în România și Germania timp de nouă ani. Deține un master în studii iudaice și un certificat în studii est central-europene de la Universitatea Columbia. Vorbește germană, română, idiș și citește noțiuni de bază de maghiară și ebraică.
Cote Arhive:
Pentru Mikveh: Fond Primăria Brașov: Actele Magistrate; II-1913/781; Document Nr. 14155
Pentru Sinagogă: Fond Primăria Brașov: Actele Magistrate; II-1920/504; Document Nr. 10233, 14080, 13897
Planșele au fost publicate inițial aici – https://jewish-transylvania-bukovina.tumblr.com/post/88458061466/100-posts-and-brasovs-orthodox-synagogue-in-the
*Notă: Mulțumesc pe această cale pentru planurile și cotele puse la dispoziție.
Aș mai adăuga mărturia unuia dintre locatarii unui apartament din ansamblul Sinagogii care spunea că după cutremurul din 1986 a avut loc o intervenție prin care s-a turnat o centură de beton și s-au montat stâlpi de lemn la interiorul Sinagogii pentru a combate efectele cutremurului.
Din acel moment Sinagoga nu a mai putut fi utilizată, ea nemaifiind sigură. Din cauza stării problematice a Sinagogii au fost evacuate și două apartamente care sunt amplasate la parterul acesteia, chiar dacă ele au acces direct din curte.
Practic, așa cum spun autorii cărții „Comunitatea evreilor din Brașov. Secolele XIX-XX”, Sinagoga Ortodoxă stă nefolosită de la începutul anilor 1970.
Silvia Demeter, arhitectă și expertă în restaurare, spune că degradarea puternică a apărut în ultimii 10 ani, în momentul în care a apărut prima gaură în Sinagogă, în peretele dinspre Tâmpa. De asemenea, mai atrage atenția și asupra unei ciuperci care a apărut în unele spații, inclusiv în cele două apartamentele evacuate.
Cu toate acestea, Sinagoga poate fi salvată, dar e vital ca restaurarea să fie făcută corect, după cum spune Silvia Demeter.
Pentru comparație, puteți vedea imaginile următoare în care încă se mai putea vedea zidul Sinagogii dinspre Tâmpa. Anul, aproximativ 2012.
credit foto: roundimage@gmail.com
Orice pierdere a unei clădiri de patrimoniu înseamnă o pierdere pentru Brașov, o pierdere a istoriei și multiculturalității cu care municipiul se mândrește. Față de comunitatea evreiască din Brașov poate însemna o neglijare sau o recunoaștere, depinde ce face Brașovul și administrația sa.
Ce este evident până acum este faptul că, cu cât trec anii, Sinagoga se degradează tot mai mult, până la punctul în care nu mai poate fi făcut nimic…
Discuții, interese și promisiuni
Despre Sinagoga Ortodoxă au știut ambii primari, George Scripcaru și Allen Coliban. În afara lor au știut și alte instituții, precum Direcția Județeană pentru Cultură Brașov sau Biblioteca Județeană George Barițiu din Brașov, care a și avut o propunere pentru amenajarea Sinagogii ca spațiu pentru Bibliotecă. Această propunere nu s-a concretizat, dar e de la sine înțeles că ar fi trebuit implicat și Consiliul Județean Brașov, Biblioteca neavând resursele financiare necesare pentru o astfel de intervenție.
Public, oficial, s-a vorbit foarte puțin despre situația Sinagogii. Am găsit o declarație de susținere din partea primarului George Scripcaru, deși anul acesta, Primăria Brașov se face că nu știe nimic.
În 2020, primarul George Scripcaru anunța că Primăria Brașov se implică în salvarea Sinagogii Ortodoxe: „Astăzi am discutat împreună să găsim o modalitate prin care Sinagoga de pe Castelului 64, o clădire cu o valoare istorică foarte mare, să fie pusă în siguranță – deoarece astăzi se află într-o stare foarte avansată de degradare, iar după aceea să propunem Consiliului Local un parteneriat prin care acest obiectiv să treacă în proprietatea Municipiului Brașov, pentru a putea fi inclus pe lista de investiții a municipalității pentru reabilitare și punere în funcțiune, ca să fie utilizată și de comunitatea evreiască, dar să fie și un punct de interes și de vizitare pe harta turistică a Brașovului pentru turiștii care ne vizitează. Este o zonă istorică, se învecinează cu zidul cetății, cred că acest lucru trebuie avut în vedere. Mă bucur că am creionat pașii principali pe care îi avem de făcut și cât de curând, poate în următoarea ședință de Consiliu Local, vom propune un proiect de hotărâre în acest sens, care să fie aprobat și să trecem la treabă”.
La începutul lunii februarie 2025, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, spunea, răspunzând la o solicitare în care ceream informații despre discuțiile avute și despre propunerile înaintate de Primărie, că la acel moment nu erau prevăzute proiecte de investiții pentru Sinagoga Ortodoxă și că „nu deținem alte informații față de cele comunicate”.
Așa cum spuneam, există un mare risc ca Sinagoga să se prăbușească. Comunitatea brașoveană, prin Primărie și Consiliul Local poate interveni și poate oferi sprijinul de care are nevoie Sinagoga. Nu trebuie exclus nici Consiliul Județean Brașov din această discuție.
Comunitatea evreiască, prin vocea președintelui Roby Roth, își dorește ca Sinagoga Ortodoxă să nu fie pierdută. Numai că aceasta a rămas una mică după abuzurile la care a fost supusă în trecut, în timpul regimurilor fascist și comunist din România. Vă dau două cifre care cred că exprimă cel mai bine situația: în 1945 comunitatea evreiască din Brașov avea 3.494 de membri (date conform volumului „Comunitatea evreilor din Brașov. Secolele XIX-XX, autori Carmen Manațe, Sami Fiul, Viorica Oprea, 2007, Editura Transilvania Expres), iar în prezent numărul acestora ajunge la aproximativ 250.
Deși nici Primăria Brașov și nici Consiliul Local Brașov nu au istoric credibil în restaurarea și salvarea patrimoniului, ci din contră, cred că aceste două instituții sunt cheia salvării Sinagogii Ortodoxe.
Pe partea de interes al celor două autorități locale, este suficient să ne uităm la patrimoniul istoric construit, la monumente și imobile parte din ansamblul istoric, unde vedem că obiectivele majore din patrimoniul municipiului sunt închise și în stare de degradare. Și dacă ne uităm la situația patrimoniului administrat până de curând de RIAL, vedem o diminuare puternică a patrimoniului, în acest moment municipiul mai are aproximativ 1400 de imobile.
Dar primarul George Scripcaru cerea în 2020 ca Sinagoga ortodoxă „să treacă în proprietatea Municipiului Brașov”.
Dosarul de clasare
În partea de documentare pentru acest material am încercat să aflu și dacă Sinagoga Ortodoxă este monument istoric. Deși face parte din ansamblul istoric Cetate, în cazul ei există doar un demers de clasare ca monument despre care Direcția Județeană pentru Cultură a făcut următoarele precizări:
„1. Procedura de clasare a fost deschisă în data de 16.12.2021.
2. Până în prezent:
- au fost informați solicitantul şi proprietarul asupra documentelor necesare întocmirii dosarului de clasare;
- aceste documente nu au fost depuse până la această dată la DJC Braşov;
- imobilul a beneficiat, conform legii, de statutul de monument istoric timp de 12 luni, respectiv până în data de 16.12.2022;
- imobilul face parte în continuare din Ansamblul urban „Centrul istoric Cetatea Braşovului”, înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul Bv-ll-s-A-11295. Deşi imobilul nu este nominalizat cu poziție individuală în Lista Monumentelor Istorice, art. 24 alin. 1 din Legea-cadru 422/2001 instituie obligația obținerii avizului/acordului Ministerului Culturii pentru orice intervenţii asupra clădirii, având în vedere încadrarea sa în ansamblul urban conform prevederilor art. 3 din aceeaşi lege, precum şi a regimului de zone de protecție a monumentului istoric sau zone construite protejate.
Paşii necesari de urmat în continuare:
- completarea documentelor solicitate de DJC Braşov;
- finalizarea dosarului de clasare;
- transmiterea dosarului de clasare comisiei de evidență din cadrul Ministerului Culturii.
3. Întocmirea studiului istoric a fost solicitată Primăriei Braşov în data de 16.12.2021.
4. Până la data curentă nu s-a înregistrat niciun răspuns al Primăriei Braşov în legătură cu studiul istoric pentru imobilul menționat.”
Conform Legii 422/2001, obligația întocmirii dosarului de clasare revine Direcției Județene pentru Cultură Brașov, care nu a reușit finalizarea acestuia de la începerea procedurii, din decembrie 2021 până în prezent.
Și așa cum reiese din răspunsul DJC Brașov de mai sus, nici administrația care trebuia să salveze Brașovul nu pare să fi fost interesată de salvarea Sinagogii Ortodoxe.
Soluția găsită de Timișoara, Sinagoga din Fabric
Nu, nu este nevoie ca Sinagoga Ortodoxă să treacă în proprietatea municipiului. La Timișoara s-a găsit o soluție pentru Sinagoga din Fabric.
foto: Primăria Timișoara
În prezent, Sinagoga din Fabric este supusă unui proces de punere în siguranță în regim de urgență. Concomitent, prin memorandumul de înțelegere dintre World Monuments Fund și Municipiul Timișoara, are loc fundamentarea temei de proiectare ce va sta la baza achiziției publice a serviciilor de proiectare DALI și PT pentru restaurarea și refuncționalizarea obiectivului.
Fundamentarea temei de proiectare are loc prin intermediul unui proces participativ amplu, care a debutat prin Watch Day Sinagoga din Fabric – Perspective ale schimbării, în data de 18 octombrie 2024, și va continua în primul semestru al anului 2025.
Ulterior, în primul semestru al anului 2026, în baza temei de proiectare rezultate, va avea loc achiziția publică a serviciilor de proiectare pentru restaurarea și refuncționalizarea Sinagogii din Fabric, fazele DALI și PT.
Sinagoga din Fabric a fost preluată în administrare pe o perioadă de 49 de ani, în baza HCL 465/17 octombrie 2023.
Trebuie precizat că Sinagoga este clasată în lista de protecție națională ca monument istoric sub codul de clasare TM-II-m-B-06128 și face parte dintr-o zonă dens construită, ale cărui calități urbanistico-arhitecturale i-au adus statutul de de zonă de protecție istorică, sub numele de Ansamblu urban „Fabric” (II).
Pentru anul 2024, Consiliul Local Timișoara a alocat suma de 1.374.000 lei pentru Sinagogă, iar pentru 2025 nu era aprobat bugetul municipiului la data primirii informațiilor de la Primăria Timișoara.
Conform Memorandumului de Înțelegere semnat de Primăria Timișoara cu World Monuments Fund (WMF) din New York, SUA, cele două entități colaborează în scopul elaborării unui plan adaptativ și integrat de reutilizare a sinagogii din Fabric.
Scopul memorandumului este ca WMF să livreze Municipiului Timișoara următoarele:
• temă de proiectare și caiet de sarcini, în conformitate cu HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;
• posibilă strategie de reutilizare și administrare pe termen mediu (cel puțin 5 ani) începând de la terminarea lucrărilor de restaurare și refuncționalizare a sinagogii din Fabric, Timișoara, România, având la bază studii de caz privind situații similare din țară și/sau străinătate, precum și procesul de mapare a nevoilor comunității locale și a nevoilor și oportunităților administrației locale.
Vedeți Memorandumul pentru toate detaliile.
În 22.10.2024, Primăria Timișoara a semnat cu ART HISTORY CONSTRUCT SRL un contract de execuție lucrări în valoare de 811.398,48 lei fără TVA, care prevede punere în siguranță și conservare (intervenții de urgență), lucrări care să asigure monumentul împotriva oricărui risc.
Vedeți Contractul pentru toate detaliile.
Contractul a fost semnat în urma desfășurării unei proceduri de achiziții publice – https://www.primariatm.ro/transparenta/achizitii-publice/cumparari-directe/2024/ADV1442517
Pe partea de funcțiuni, conform contractului de administrare, destinația spațiului este:
1. Bunurile care fac obiectul contractului se transmit în administrarea Municipiului Timișoara, pentru desfășurarea activităților/evenimentelor social-culturale, galerii de artă, spații expoziționale etc.
2. Activitățile care se vor desfășura în imobilul care face obiectul contractului, au la bază acordul Federației Comunităților Evreiești din România, referitoare la excluderea oricăror acțiuni, care pot fi interpretate ca profanare a unui lăcaș de cult sfințit conform religiei iudaice.
3. În vederea creşterii atractivității imobilului, precum și a obținerii de fonduri structurale în vederea promovării ca obiectiv turistic, administratorul va putea lua măsuri pentru exploatarea economică a bunului imobil, direct sau prin parteneriate sau asocieri cu alte persoane juridice, pe durata valabilităţii contractului.
În cazul Sinagogii Ortodoxe din Brașov nu se mai pune problema serviciului religios în contextul diminuării comunității evreiești din Brașov și a existenței Sinagogii Neologe din strada Poarta Șchei.
Pentru Sinagoga Ortodoxă din Brașov au fost înaintate mai multe variante: cumpărarea spațiului de un privat, demolarea și donarea frontispiciului către Muzeul Diasporei Evreiești din Tel Aviv, secție a Bibliotecii Județene George Barițiu Brașov și centru cultural.
Pe partea de acces a fost avansată ideea de a sparge o poartă în zidul cetății dinspre Aleea de Sub Tâmpa, dar așa cum spune arhitecta Silvia Demeter, aceasta nu este o variantă realistă.
În final, decizia destinației nu trebuie luată în acest moment, ci poate să fie rezultatul unui concurs de soluții și, desigur, cu acordul comunității evreiești.
Leave a Reply