În ședința ordinară din 27 august 2025, Consiliul Local Brașov a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „RESTAURAREA CURȚII BISERICII NEGRE”. A urmat anunțul Primăriei Brașov din 3 septembrie 2025 cu privire la obținerea finanțării din surse nerambursabile pentru proiectul de restaurare.
Proiectul ,,Restaurarea Curții Bisericii Negre” este finanțat prin programul ,,Regiunea Centru” 2021-2027, apelul de proiecte PRC/168/PRC_P8/OP5/RSO5.1/PRC_A44 – Acțiunea 8.1 Dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din municipiile Regiunii Centru.
Valoarea totală proiect: 25.775.951, 23 de lei;
Valoare eligibilă proiect: 24.078.245,11 lei;
Valoare nerambursabilă: 23.596.680,2 de lei;
Contribuția proprie (2% din valoarea eligibilă): 481.564,91 lei; Valoarea neeligibilă: 1.697.706,12 lei.
Despre ce urmează să se întâmple, am stat de vorbă cu arhitectul Johannes Bertleff, în calitatea sa de proiectant, care a detaliat ce intervenții vor avea loc și care va fi rezultatul. Urmăriți interviul și un colaj video al Curții Bisericii Negre care prezintă situația existentă la data de 3 septembrie 2025 și la final o zonă de test.
00:00 Intro
00:12 Arhitect Johannes Bertleff
13:50 Colaj video Curtea Bisericii Negre situația existentă
17:40 Zona de test
18:08 Reprezentare vizuală proiect
Conform studiului „Redescoperirea trecutului medieval al Brașovului: curtea Bisericii Negre”, 2015, coordonat de Daniela Marcu Istrate, „Curtea Honterus de astăzi reprezintă cea mai veche zonă construită din cetatea Brașovului, unde cercetătorii consideră că a fi ințat mănăstirea premonstratensă menționată în Catalogus Ninivensis, de care este legată prima atestare documentară a așezării, sub numele de corona, în 1235.
În secolul al Xiv-lea, după ce Brașovul devine capitala Districtului din punct de vedere administrativ (1377) și religios (1379), biserica Sfânta Maria aflată în construcție (1383) și cimitirul din jurul ei erau înconjurate de mai multe clădiri: casa parohială, capela cisterciană Sfânta Ecaterina și școala (1388), urmate în secolele următoare de sediul Capitlului Țării Bârsei (1479) și de capelele Sfântul Laurențiu (1464), Corpus Christi (1466) și Tuturor Sfinților (1512), cea din urmă ființând in cimiterio parohialis ecclesiae, după cum arată un document din anul 1532.
După adoptarea Reformei la Brașov în 1542, cu implicarea directă a lui Johannes Honterus (1498-1549), construcţiile medievale sunt demolate, pentru a se construi în locul lor mai multe edificii noi, care corespundeau valorilor umanismului: Studium Coronense – clădirile școlare, pe sud și Libraria – biblioteca, pe vest. Vechile clădiri nu au fost însă înlăturate complet, vestigiile lor fiind păstrate și refolosite în cadrul noilor structuri. Sunt de amintit, în primul rând, fundațiile capelei Sfânta Ecaterina, păstrate ca atare în pivnițele „școlii mici” și ansamblul Casei Parohiale cu sediul Capitlului și Capela Corpus Christi.
Aspectul prezent al curții Bisericii Negre este datorat reconstrucției clădirilor distruse de incendiul din 1689 sau de alte calamități, după cum este gimnaziul ridicat pe locul „școlii mari” a lui Honterus, afectat de cutremurul din 1738 și construit din nou, un veac
mai târziu. În secolul al Xviii-lea se ridică pe vest Casa Rectorilor (1772, pe locul ruinelor bibliotecii) și casa paraclisierului,
iar pe sud se reconstruiește unitar casa parohială, incluzând Camera Capitlului (1776). Casa Predicatorilor (1786-1793, supraetajată în 1855), păstrează la subsol fundaţiile capelei cisterciene Sfânta Ecaterina și, în elevaţie, parte din zidurile clădirilor școlare din 1559. În aceeași perioadă se reedifică clădirile care închid curtea pe est, având fațada principală spre Piața Sfatului: Casa Cziegler, extinsă în 1781 pe locul primei farmacii a orașului și casa Filstich-Plecker, dezvoltată în 1827-1828, pe locul Capelei Sfântul
Laurențiu. În partea de sud a curții, lângă Casa Parohială, se ridică Școala de băieți între 1822 și 1823, iar Gimnaziul primește
forma actuală în anii 1834-1835.Legătura între Curtea Honterus, numită în evul mediu cimiterium (1494) sau Kirghoff (1529) și piața principală a orașului avea loc prin pasajul existent și astăzi, între Șirul Scurt (pe sud) și Șirul Dogarilor (pe vest), care era obturat de un zid, încă existent în 1781. perimetrul numit de către români în secolul al XIX-lea „Cartierului Latin”, avea să fie sistematizat și denumit la sfârșitul aceluiași veac Curtea Honterus – Honterushof.”
Leave a Reply