RAPORT Expert Forum | Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă

Raportul analizează finanțarea partidelor politice în 2025, într-un context în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției. Deși 2025 nu a atins nivelul excepțional din 2024, când rambursările pentru campanii și subvențiile au depășit un miliard de lei, veniturile partidelor au rămas ridicate comparativ cu anii anteriori. Datele arată că anii electorali stimulează colectarea de fonduri, fie prin cotizații mai active, fie prin împrumuturi mai consistente. Raportul nu își propune să analizeze în detaliu contribuțiile pentru campanii electorale, acestea fiind tratate separat în rapoartele de monitorizare din timpul campaniilor, însă subliniază că finanțarea curentă și cea electorală nu pot fi complet separate, deoarece partidele folosesc o parte importantă din fondurile obținute pentru activitatea partidului pentru activități cu impact electoral.

Citiți raportul integral 

Venituri și cheltuieli

Un număr de 68 de partide din totalul de 270 au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial, ceea ce rămâne relativ constant comparativ cu anii anteriori. Un număr mic de partide a publicat informațiile după termenul legal, de 30 aprilie – – termenul de depunere nu expirase la momentul realizării analizei.

În ultimii 7 ani partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut venituri, respectiv cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei.

Potrivit datelor colectate, în 2025, 92 de partide politice și organizații ale minorităților naționale pentru care existau declarații fiscale publicate până la 14 mai au avut venituri totale de aproximativ 705 milioane de lei. Din această sumă, partidele politice au declarat venituri de aproximativ 323 de milioane de lei, restul fiind aferent organizațiilor minorităților naționale. Sumele sunt mai mici decât în 2024 (venituri total de 1,5 miliarde de lei), dar comparabile cu ani electorali anteriori, precum 2020.

Cheltuielile totale identificate au fost de 731 de milioane de lei, dintre care 402 milioane de lei raportate de partidele politice. În 2025, veniturile declarate contabil ale celor mai mari partide au scăzut semnificativ față de vârful din 2024: AUR a ajuns la aproximativ 90,8 milioane de lei, PSD la 79 de milioane, PNL la 69 de milioane, iar USR la 65,7 milioane. Chiar și așa, nivelul finanțărilor rămâne consistent, iar dependența partidelor de fonduri publice și de împrumuturi ridică probleme importante de acces echitabil la resurse, transparență și control eficient.

• Veniturile private, din donații, cotizații și împrumuturi, reprezintă mai puțin de o treime din totalul finanțării partidelor.
• Cotizațiile au însumat 40,6 milioane de lei, însă doar o parte foarte mică a acestora a provenit de la cotizanți mari. Dacă ne uităm, de exemplu, la datele legate de cotizații, putem vedea că doar 2 și 20% din fonduri, depinzând de an, reprezintă cotizații în valoare de peste 10 SMB – în practică, despre restul cotizanților nu putem afla prea multe, mai ales dacă RVC-urile nu se publică integral. Considerăm că publicarea nu ar trebui să înceapă chiar de la cele mai mici cotizații, însă transparența finanțării trebuie asigurată atunci când sumele depășesc anumite valori.

• Mult mai importante sunt împrumuturile, care au ajuns la 112 milioane de lei. PSD a înregistrat cea mai mare valoare a împrumuturilor, 83 de milioane de lei, fiind urmat de AUR, cu 25,8 milioane, PUSL cu 1,9 milioane de lei, USR cu 970 mii de lei. PNL a luat doar 30.000 de lei împrumut (PNL Botoșani). Aceste date confirmă că împrumutul a devenit principalul instrument de finanțare privată, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campanii. Această dependență de împrumuturi creează riscuri. Împrumutul poate funcționa formal ca o finanțare temporară, dar poate deveni și un mecanism prin care se construiește influență politică. Termenul actual de returnare, de până la trei ani, este prea lung, mai ales în context electoral. În plus, legea permite transformarea împrumuturilor în donații, în anumite limite, ceea ce poate slăbi și mai mult controlul asupra provenienței și destinației banilor. Raportul recomandă scurtarea termenelor de returnare, delimitarea clară a împrumuturilor folosite pentru campanii, interzicerea transformării acestora în donații și reducerea limitelor maxime pentru donații și împrumuturi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. De asemenea, ar trebui introdusă o limită globală anuală per finanțator, nu doar limite separate pe partid și tip de contribuție.

• Donațiile au fost semnificativ mai mici: cele mai semnificative, colectate de la persoane fizice peste pragul de 10 salarii minime brute au însumat 6,6 milioane de lei, iar cele de la persoane juridice aproximativ 692.000 de lei. La persoanele fizice, cea mai mare parte din bani provine de la PNL – 3 milioane de lei, USR – 1,3 milioane de lei și PSD – 900 de mii de lei. La persoane juridice au declarat fonduri PNL – 419.600 lei, PUSL – 200.000 lei, USR – 55.892 lei și UDMR 17.000 lei.

• Limitele financiare anuale pentru fondurile plătite către un partid rămân foarte ridicate: echivalentul a 200 de salarii minime brute (SMB) pentru donații și împrumuturi de la persoane fizice, 500 SMB pentru donații și împrumuturi de la persoane juridice, 48 SMB pentru cotizații. În 2025, SMB a fost de 4.050 de lei, deci limitele sunt: 810.000 de lei, 2.025.000 de lei și 194.400 de lei. Aceleași limite se păstrează și pentru fiecare campanie electorală, indiferent de numărul acestora dintr-un an – cu excepția cotizațiilor, care se înregistrează doar la partide. Legea 334/2006 prevede limite pe partid și pe tip de contribuție financiară (donații/împrumuturi), dar nu impune o limită globală pe persoană.  

Subvenții

În 2025, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 232 de milioane de lei, astfel: PSD – 76,9  milioane de lei, AUR – 45,5 mil. lei, PNL 41,9 mil lei, USR 29,8 mil lei, SOS România 19,8 mil lei, POT 15,9 mil lei, PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei.

În 2025, partidele au cheltuit 244 de milioane de lei. Majoritatea banilor cheltuiți provin de la PSD – 97 de milioane de lei, AUR – 39,9 de milioane și PNL 41 de milioane de lei. USR a cheltuit 37,4 de milioane de lei. SOS România a cheltuit 16,8 milioane de lei, iar POT 8,5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 de milioane de lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții in bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%). Pentru organizarea de activități cu caracter politic s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.

PSD, USR (câte 126%) și PMP (135%) au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit. Reamintim că partidele pot economisi banii de la un an la altul, întrucât nu sunt obligate să returneze fonduri, cum fac de regulă instituțiile publice din România. POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar SOS România 85%.

Am identificat venituri în avans de 57 de milioane de lei la partidele parlamentare care primesc subvenții, care cel mai probabil reprezintă economii provenite din astfel de fonduri.

Dacă ne uităm la raportul veniturilor din subvenții versus venituri totale anuale declarate la ANAF, situația este relativ diversă și poate varia de la 50% până la 80% în ultimii 2 ani. În anii neelectorali, procentul de subvenții din total e mai mare.

 Subvențiile sunt prea mari, mecanismul de stabilire a bugetului anual este insuficient justificat, iar fondurile necheltuite pot fi păstrate de partide, ceea ce permite acumularea de resurse și poate crea dezechilibre între competitori.

Rambursările pentru alegeri

Pentru alegerile din ultimii 2 ani AEP a rambursat 888 de milioane de lei – 232.8 pentru parlamentare, 104 mil lei pentru europarlamentare, 219 milioane de lei pentru locale, 210 milioane de lei pentru prezidențialele din 2025 și 123 milioane de lei pentru alegerile prezidențiale din 2024. Rambursările semnificative și politica statului român de a acoperi aproape toate cheltuielile partidelor din bani publici sunt păguboase și încurajează o dependență nesănătoasă de stat. 

Legislația este neclară cu privire la tipurile de fonduri care se rambursează, fapt care poate conduce la situația în care sunt rambursate inclusiv donațiile. Conform Codului civil, donația reprezintă un contract prin care donatorul transmite, cu intenția de a gratifica și fără contraprestație, un bun sau un drept în patrimoniul donatarului. Caracterul său esențial este gratuitatea, iar efectul juridic constă în diminuarea patrimoniului donatorului și majorarea corespunzătoare a patrimoniului donatarului. Cu alte cuvinte, donația nu ar trebui să poată fi rambursată.

Organizațiile minorităților naționale

Unui număr de 20 de organizații de minorităților naționale li s-au alocat la începutul anului 2025 în total 296 de milioane de lei din bani publici, iar în 2026 au primit 266 de milioane. Conform datelor declarate la ANAF în 2025, am identificat venituri de 381 de milioane de lei înregistrate de aceste organizații, totaluri care includ și alte surse de finanțare.

UDMR nu primește bani din subvenții (deși avea dreptul), întrucât a optat să primească fonduri pentru activitatea organizațiilor minorităților naționale. Trebuie menționat totuși că sursele de finanțare ale acestor organizații pot fi diferite față de ale partidelor politice și implică, printre altele, alocări din partea Secretariatului General al Guvernului pentru funcționare și activități specifice.

Profilul finanțatorilor

• În ansamblu, finanțarea prin împrumuturi pare mult mai importantă decât finanțarea prin donații sau cotizații, mai ales pentru PSD și AUR.
• Am identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri de finanțatori pentru care donațiile sau împrumuturile nu se corelează neapărat prin raportare la datele din declarațiile de avere sau la informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor. Raportul marchează explicit mai multe astfel de cazuri cu semne de întrebare, mai ales la împrumuturi mari acordate de persoane fizice sau firme cu activitate economică redusă, pierderi, datorii mari ori înființare foarte recentă.
• Partidele au utilizat într-o măsură mult mai mare pentru campanie finanțările private decât subvențiile, la fel ca în 2024. Scopul pare să fie obținerea de rambursări din bani publici, în paralel cu folosirea subvențiilor pentru activitatea partidului.
• Spre deosebire de 2024, nu am identificat cazuri în care același finanțator să fi transferat bani către două sau mai multe partide. Totuși, este important de remarcat existența unor donatori care și-au schimbat partidul beneficiar. Cele mai frecvente situații sunt cele în care persoane care au donat către PSD au contribuit în 2025 către AUR. De asemenea, am observat cazuri în care membri ai PNL au acordat împrumuturi către PSD. Această observație este relevantă, deoarece indică faptul că nu există întotdeauna o fidelitate politică clară, iar în unele cazuri interesul financiar pare să prevaleze
• Pentru câteva persoane, nu am găsit niciun fel de informație publică despre finanțatori. Majoritatea acestora se regăseau și pe lista din 2024.

Analiza profilului finanțatorilor arată diferențe majore între partide.

• PSD este caracterizat prin finanțări consistente de la persoane și firme conectate la mediul economic, administrație, contracte publice sau sectoare dependente de decizii publice, precum construcții, imobiliare, energie, sănătate, servicii ori salubritate.
• AUR se remarcă printr-o pondere ridicată a împrumuturilor de la persoane fizice, inclusiv aleși, candidați, antreprenori sau persoane apropiate partidului, dar și prin cazuri în care capacitatea financiară vizibilă public nu pare să explice integral sumele acordate. Unii din donatorii AUR din 2025 au donat în trecut la PSD.
• PNL are un profil mai instituționalizat, legat de candidați, aleși locali, parlamentari sau lideri de organizații, iar o parte importantă a sumelor raportate pare să provină din contribuții de campanie. PSD a primit bani de la mai mulți aleși locali/foști donatori ai PNL.
• USR are un volum mai redus al finanțărilor mari, provenite mai ales de la profesioniști și antreprenori din zona tehnologiei sau educației.
• PUSL pare susținut de un cerc restrâns de finanțatori conectați la Dan Voiculescu, familia acestuia sau firme din portofoliul său. UDMR are venituri private limitate, majoritatea fondurilor provenind din bani publici.

Raportare și transparență

O problemă majoră este transparența insuficientă a raportărilor, dublată de documente publicate pe formate diferite, care nu permit realizarea unei comparații solide, pe baza acelorași indicatori. Raportările publicate în Monitorul Oficial și pe pagina web AEP nu sunt uniforme, detaliate sau ușor de analizat. Rapoartele de venituri și cheltuieli sunt publicate în formate diferite, iar unele partide oferă doar variante foarte sintetice. Formatul confuzant și structura diferită a raportărilor limitează posibilitatea unor analize comparative solide.

Structura rapoartelor nu facilitează detalierea veniturilor și cheltuielilor pentru partid versus campanie.

Pragurile actuale pentru publicarea nominală a donatorilor sunt ridicate, ceea ce limitează accesul publicului la informații relevante. Numele donatorilor sau cotizanților se publică de la echivalentul a 10 salarii minime (aproape 8000 de eur), iar împrumuturile de la 100 de salarii, ceea ce înseamnă peste 80,000 eur.

În campanie, competitorii declară veniturile și cheltuielile fără detalii despre sursa reală a finanțatorilor. Nici AEP nu are acces la aceste informații în timpul campaniei și primește date doar odată cu raportul final. Varianta publică a raportului finalul nu include date despre finanțatorii competitorului, ceea ce înseamnă că, de fapt, nu aflăm cine a finanțat partidul sau candidatul.

AEP nu are o obligație legală de a publica veniturile și cheltuielile din timpul campaniei, ceea ce poate permite întârzieri sau decizii arbitrare.

Raportul recomandă un sistem electronic eficient de colectare și publicare a datelor, raportări lunare detaliate privind subvențiile, publicarea beneficiarilor finali ai fondurilor și includerea identității finanțatorilor în rapoartele finale de campanie.

Finanțarea partidelor politice din România rămâne dominată de subvenții (inclusiv rambursări masive pentru campanii) și împrumuturi private. Limitele dintre finanțarea partidului și cea a campaniilor electorale sunt neclare. Unele dintre principalele probleme rămân nivelul ridicat al subvențiilor și mecanismele neclare de alocare a fondurilor, lipsa unor limite clare și globale pentru finanțatori, opacitatea sursei fondurilor în campanii sau raportările neuniforme.

Lipsa de resurse la nivelul AEP limitează capacitatea de control. Capacitatea redusă a autorităților de a verifica în mod eficient proveniența banilor, inclusiv prin colaborare interinstituțională, limitează transparența procesului. De asemenea, rămâne redusă colaborarea cu instituții precum CNA, care ar putea oferi o imagine mai solidă cu privire la modul în care se cheltuiesc banii pentru presă și propagandă. O eventuală reformă ar trebui să elimine deciziile politice și să consolideze independența acțiunilor de control. Sancțiunile rămân reduse și nu sunt disuasive.

Reforma anunțată de AEP ar trebui să reducă riscurile de cumpărare a influenței politice, să limiteze concentrarea resurselor în jurul unor rețele restrânse și să asigure un echilibru mai bun între finanțarea publică, competiția politică reală și transparența față de alegători. Trebuie menționat că după anularea alegerilor din 2024 decidenții nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea politică, care să limiteze pe viitor apariția unor riscuri majore pentru integritatea procesului electoral.

Recomandări

Venituri 

• Limitele maxime pentru donații și împrumuturi la persoane fizice și juridice trebuie reduse. Donațiile și împrumuturile ar putea fi reduse la cel mult 75 de SMB pentru persoane fizice și 150 de SMB pentru cele juridice.
• Pentru a limita capacitatea de influență politică, legea ar trebui să impună limite maxime anuale pentru donații și împrumuturi pentru o persoană fizică și/sau juridică. O posibilă soluție ar fi impunerea unei limite maxime de 1,5-2 ori pentru anii electorali față de limitele uzuale pentru finanțarea activității curente a partidelor.
• Legea ar trebui să oblige donatorii și cotizanții să facă plăți în valoare de peste un SMB exclusiv prin cont bancar.
• Termenul de returnare a împrumuturilor ar trebui scurtat, iar pentru împrumuturile obținute pentru finanțarea campaniei, acesta ar trebui să fie cât mai apropiat de termenul raportărilor post-electorale. Legea ar trebui să prevadă că împrumuturile obținute pentru finanțarea campaniei trebuie clar delimitate față de fondurile folosite pentru campanie.   
• Legea trebuie clarificată pentru a stabili că returnarea se face într-o perioadă care se raportează la data obținerii împrumutului.
• Legea trebuie să interzică transformarea împrumuturilor în donații.
• Legea ar trebui să interzică finanțarea partidului politic sau a campaniei electorale cu criptomonede.
• Legea ar trebui să extindă această restricție și asupra finanțării partidelor, mai ales în contextul în care fondurile partidelor sunt ulterior transferate în campanii electorale.

Terți 

• Pentru a crește transparența și pentru a reduce campaniile paralele ilegale, legea trebuie să reglementeze în ce condiții terții pot contribui la campania unui competitor și cum pot declara aceste contribuții.
• Activitatea fundațiilor politice ar trebui reglementată, pentru a clarifica dacă acestea pot contribui la desfășurarea campaniilor electorale.

Subvenții 

• Mecanismul de stabilire a bugetului anual trebuie modificat pentru a include criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea ar putea să stabilească fie un prag superior mai jos – de exemplu, 0,2% din bugetul național -, fie un cost per vot indexat anual, dublat de o limită maximă anuală. De asemenea, ar putea fi adoptată și o caracteristică a legislației germane, și anume că după un anumit număr de voturi suma primită per vot se reduce, pentru a favoriza partidele mici, care obțin mai puține voturi comparativ cu partidele mari.
•  Procesul prin care se pregătește și aprobă bugetul anual trebuie să includă o fundamentare mult mai clară a nevoilor pe care le au partidele politice.
• Procentul de alocare pentru partide care obțin rezultate la alegerile locale ar trebui să crească la 40%. Legea ar trebui să reducă limita pentru obținerea de subvenții pentru rezultatele la alegerile locale la un număr mai rezonabil de aleși locali și să țină cont și de rezultatele de la alegerile pentru primari sau consilieri locali.
• Partidele ar trebui să returneze la finalul anului banii pe care nu îi cheltuiesc.
• Legislația ar trebui să clarifice și să explice tipurile de cheltuieli permise, în cadrul fiecărei categorii mari descrise de Legea 334/2006. De exemplu, ar putea fi clarificat ce înseamnă cheltuielile cu propaganda sau ce înseamnă cheltuielile cu protocolul.
• Legea ar trebui să impună anumite limite procentuale pentru cheltuielile din subvenții, mai ales când vine vorba de linia bugetară presă și propagandă. Partidele nu ar trebui să poată folosi mai mult de 30% din subvenții pentru contracte cu destinația presă și propagandă. Legea ar trebui să impună o limită procentuală (de exemplu, 30%) pentru fonduri publice folosite pentru finanțarea campaniei.
• Legislația ar trebui să prevadă faptul că un partid nu poate acorda contracte din fonduri publice unor furnizori deținuți de persoane apropiate de decidenții partidului respectiv – de exemplu, rude sau afini până la gradul III-IV.  
• Raportarea lunară legată de subvenții trebuie să fie obligatorie și să fie mai detaliată. Veniturile și cheltuielile din subvenții trebuie marcate clar în raportul de venituri și cheltuieli. Legislația ar trebui să prevadă mecanisme suplimentare de control al subvențiilor pentru AEP.
• Legea trebuie să prevadă obligativitatea unor raportări detaliate, regulate, cel puțin lunare, cu privire la beneficiarii finali ai fondurilor.
• Legea trebuie să stabilească o procedură de recalculare a subvențiilor în cazul în care un partid suferă modificări importante la nivel de reprezentare parlamentară și deci nu mai reflectă numărul de voturi obținute la ultimele alegeri.

Rambursări 

• Politica generală de rambursări ar trebui reconsiderată, pentru a nu fi finanțate partidele politice aproape integral din bugetul public și pentru a susține partidele cu capacitate financiară mai redusă. Legislația ar trebui să prevadă clar care sunt tipurile de fonduri care pot fi rambursate, astfel încât să țină cont de reglementările generale legate de donații. De asemenea, donațiile nu ar trebui să poată fi supuse rambursării.

Date și raportări  

Sistemul informatic de colectare a datelor privind finanțarea politică ar trebui finalizat, pentru a permite strângerea și publicarea de date în mod eficient și structurat. Acesta ar trebui să integreze date și despre înregistrarea și funcționarea partidelor politice.

>> finanțarea partidului

• Pentru a asigura transparența finanțării, rapoartele de venituri și cheltuieli ar trebui publicate într-o formă mai detaliată și uniformă.
• Pentru a asigura un echilibru între protecția datelor personale și transparența procesului, ar putea fi publicate numele donatorilor peste 1 SMB.
• Legislația trebuie să specifice clar ce informații se publică cu privire la donatorii peste anumite limite, precum și ce tipuri de venituri se raportează sub fiecare categorie ce trebuie raportată, pentru a asigura o raportare uniformă.
• Identitatea persoanelor care finanțează un partid cu o valoare de peste 30 SMB ar trebui făcută publică pe parcursul anului, prin publicare pe site-ul AEP.
• Formatul RVC are trebuie să evidențieze mai clar cheltuielile pentru finanțarea partidului, respectiv cele pentru finanțarea campaniei electorale.

>> finanțarea campaniei

• Legea trebuie să impună publicarea obligatorie a raportărilor veniturilor și cheltuielilor competitorilor electorali de către AEP în mod regulat, în timpul campaniei. Competitorii electorali ar trebui să declare informații legate de sursa fondurilor (nu doar tipul de venit) și în cadrul raportărilor intermediare.
• Forma publică a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei trebuie să includă identitatea finanțatorilor campaniei electorale.

Date și raportări  

• Limitele pentru cheltuieli, în special la prezidențiale și europarlamentare, ar trebui reduse. La prezidențiale propunem 10.000 SMB, iar la europarlamentare 450 SMB.

Controlul fondurilor

• Controlul pentru partidele neparlamentare, care nu primesc subvenții și care nu au activitate sau buget, ar putea fi realizat la 2 ani.
• Verificarea fondurilor care sunt transferate partidelor politice sau în campanie ar trebui consolidată, inclusiv prin colaborare interinstituțională. Atribuțiile AEP cu privire la inițierea unor astfel de investigații ar trebui extinse. Capacitatea financiară și cea legată de resursele umane ale AEP, precum și mecanismele de asigurare a independenței instituționale ar trebui consolidate.

Declarațiile de avere și interese

• Parlamentul ar trebui să reglementeze procedura de publicare a declarațiilor de avere și interese.