În acest articol abordez un subiect mai puțin tratat în spațiul public, purtătorii de cuvânt din instituțiile publice. Aceștia sunt comunicatori angajați cu această titulatură. Unele instituții au angajați purtători de cuvânt, în timp ce altele au angajați care se ocupă și de comunicarea instituției cu presa, pe lângă atribuțiile postului pe care sunt încadrați.
La nivelul instituțiilor publice găsim trei categorii de comunicatori:
- La instituții precum ISU, IPJ, Parchete, Judecătorie. Acestea au comunicatori/purtători de cuvânt din interiorul sistemelor proprii. Sunt oameni cu grade și funcții, pregătiți în interiorul sistemului, care fac comunicarea instituției cu presa. Aceștia au un limbaj de lemn, care utilizează termeni din interiorul sistemului, dar care au și multă neclaritate în comunicare. Dinspre aceștia, informațiile comunicate sunt minimale, iar în situații delicate aceste instituții decid să nu comunice. Exemplu: cazul doamnei Ileana Negru care și-a dat foc pe Drumul Vechi de Ziua Eroilor, 25 mai 2023.
- Instituții publice care dau sarcini de comunicare unor angajați. Este vorba de oameni care nu au nicio pregătire pe partea de comunicare și care o fac pe lângă încadrarea pe care o au în instituție. Sunt comunicatorii cei mai lipsiți de profesionalism, iar comunicarea pare o corvoadă pentru ei. Exemple de instituții la această categorie: ITM, APM, Garda de Mediu, Garda Forestieră, Spitalele, DAS, DGASPC, Statistică (o paranteză aici, este instituția cea mai ok de la această categorie și cea care răspunde în termenele legii 544), AMB, Muzeele, Poșta (comunicarea este făcută chiar de directorul filialei, Bogdan Năstase – membru PNL Brașov), Teatrul Dramatic, Teatrul Arlechino, Centrul Cultural Apollonia, Opera.
- Instituții publice cu purtători de cuvânt angajați. Această categorie este cea mai interesantă prin prisma faptului că posturile sunt populate de foști jurnaliști și PR-iști.
Trebuie să fac precizarea că nimic din comunicarea pe care o face oricare din cele trei categorii nu se face fără aprobarea șefului instituției. Și rareori apar în comunicări angajați ai instituțiilor.
Am să încerc să dezvolt categoria a treia, inclusiv cu exemple.
Trebuie menționat de la bun început, postul de purtător de cuvânt este unul politic, indiferent de background-ul persoanei care ocupă postul. Alegerea persoanei nu se face prin concurs, ci de șeful instituției în baza unei relații personale pe care acesta o are cu persoana pe care o angajează. Sau dacă există concurs, acesta nu poate fi decât o bifă pe procedură.
Să nu credeți că spun că jurnaliștii și PR-iștii nu au ce căuta pe posturi de comunicatori la instituții publice. Din contră, cred că sunt competențele potrivite, iar jurnaliștii ar trebui să fie cei mai potriviți (mai ales cei care au lucrat pe subiecte de administrație publică). Eu critic modul în care oamenii sunt aleși și angajați, dar mai ales modul prin care înțeleg să se supună șefului instituției.
Exemple de instituții: Primăria Brașov, Consiliul Județean Brașov, Instituția Prefectului, RATBV, UNITBV, Compania Apa, Centrul Cultural Reduta, DRDP Brașov, Clubul Corona Brașov, Poliția Locală Brașov, Filarmonica Brașov, Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov și Primăria Făgăraș, la care adaug partidele PNL Brașov, PSD Brașov și S.O.S Brașov.
Lista instituțiilor care au jurnaliști și PR-iști în poziții de purtător de cuvânt este făcută luând în calcul perioada noiembrie 2018 – până la data acestui articol.
Deschid lista cu o excepție, și anume Primăria Brașov: purtător de cuvânt Sorin Toarcea, care nu este nici jurnalist, nici PR-ist, ci absolvent al unei facultăți de administrație publică. Dar găsim la Primăria Brașov un fost jurnalist în departamentul condus de purtătorul de cuvânt, Andrei Paul. În cazul Primăriei Brașov trebuie menționat că mai există o persoană care face comunicare politică exclusiv în interesul politicianului Allen Coliban, Albert Mihail Cosmin, plătit din bani publici, dar neîncadrat în compartimentul condus de purtătorul de cuvânt al Primăriei. El are un statut special pe care primarul Allen Coliban nu l-a explicat niciodată.
Jurnaliști:
Consiliul Județean Brașov: Mihaela Chicomban
Instituția Prefectului Județul Brașov: Alexandru Ganea
RATBV: Silviu Ștefan
UNITBV: Mirela Cornea și Camelia Ungureanu
DRDP Brașov: Robert Elekes
La PNL Brașov și la Clubul Corona pentru o perioadă a fost jurnalista Melania Gavrilă. În prezent, purtătorul de cuvânt al PNL Brașov este Ciprian Sterpu (vicepreședinte CJ Bv din partea PNL), dar care se folosește de serviciile unor angajați de la Brașov TV (postul TV deținut de Andrei Kadas, fost consilier județean PNL, cel implicat într-un dosar de atribuire frauduloasă de către conducerea Spitalului de Boli Infecțioase Brașov). E vorba de Bogdan Diaconu, cameraman și Cristina Cristea, reporter.
La PSD Brașov pentru o vreme a fost Daniel Giurma, în prezent postul e deținut de consiliera locală PSD Alexandra Crivineanu. În cazul PSD am găsit și relația dintre jurnalistul Dan Vâju și subprefectul PSD Lucian Pătrașcu. Vedeți în imaginea alăturată un comunicat de presă al domnului subprefect redactat de jurnalistul Dan Vâju.
La S.O.S Brașov este Camelia Chicomban.
La Poliția Locală Brașov a fost Anca Lăutaru. Poliția Locală Brașov are o altă persoană pe comunicare, Oana Ion, dar care nu prea mai comunică în ultima vreme.
La Primăria Făgăraș a fost Liviu Ardelean.
La Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov este Florentin Cozmolici, cu precizarea că acesta lucrează și în presă.
PR-iști:
Corona Brașov – Cătălina Zorojanu
Centrul Cultural Reduta – Antonela Sofia Barbu
Compania Apa – Alina Bălătescu
Filarmonica Brașov – Iosif Trif
Dacă mai cunoașteți și alte instituții puteți să le consemnați în comentarii. Și dacă sunt lucruri incorect menționate m-aș bucura să mă atenționați pentru a le rectifica.
Se știe că în privat jurnalismul este prost plătit și lipsit de stabilitate, mai ales dacă ești angajat. Și atunci oamenii caută un loc mai stabil și poate și cu ceva bani mai buni decât la o publicație locală. Unii aleg să meargă la instituții publice. Desigur, în funcție de relațiile avute cu șefii de instituții. Alții au mers la postul public de radio, filiala locală, Radio România Brașov FM, care e chiar generos ca număr de angajați, și anume 25 de posturi cu echipa tehnică inclusă, plus alte patru de administrativ.
Acum, să ne uităm la DRDP Brașov, un exemplu prin care vedem foarte clar supunerea în fața șefului și de ce postul de comunicator al instituției cu presa este unul politic.
Pe 26 noiembrie 2023, purtătorul de cuvânt al DRDP Brașov, Robert Elekes, punea pe grupul de presă al DRDP Brașov imagini și informații cu privire la starea drumurilor și circulația în condiții de iarnă. Pe lângă informații și materialele foto-video, acesta a pus și link la canalul de TikTok al directorului DRDP Brașov Tudor Duțu.
Nu este prima dată când purtătorul de cuvânt promovează pe grupul de presă al instituției un canal personal de social media al directorului. Și de data aceasta a fost întrebat de jurnalistul Cristi Florea dacă „Iar promovati conturi personale pe acest grup?”.
Răspunsurile la această întrebare arată foarte clar supunerea purtătorului de cuvânt în fața șefului. Trebuie făcută precizarea că Robert Elekes nu a fost adus în instituție de Tudor Duțu. La momentul numirii directorului Duțu, purtătorul de cuvânt era angajat deja în instituție. Instituție care de ani buni este controlată de PSD. Reamintesc că înaintea lui Tudor Duțu, director general a fost Horia Stancu (care a murit în 2020 în urma unui atac cerebral). Fluxul de comunicare al DRDP Brașov este printre cele mai mari ca volum din toate instituțiile pe care le-am menționat în articol la această categorie, cu precizarea că cea mai mare parte este despre starea drumurilor. Despre costuri, contracte, proiecte informațiile sunt minimale.
Și acum vă redau răspunsurile purtătorului de cuvânt la întrebarea „Iar promovati conturi personale pe acest grup?”.
Observați argumentarea și cum în cadrul ei este introdusă și o minciună: „Foarte multi dintre voi au si conturi oficiale pe facebook de pilda pe care promovati materialele voastre. Din pacate pe tiktok nu exista aceasta posibilitate asa ca mergem pe aceasta formula.”
Minciuna este marcată cu bold. Practic, purtătorul de cuvânt spune că nu este posibil să faci pe TikTok un canal al instituției. Cât se poate de neadevărat. Exemple de primării care au canale de TikTok: Brașov, Oradea, București. Vă las și canalul de TikTok Litera 9, pe care l-am făcut fără nicio dificultate.
Purtătorul de cuvânt face și o comparație nepotrivită, un cont personal al unui jurnalist care lucrează în mediul privat, cu unul al unui politician care este director la o instituție publică și promovat de un angajat al instituției publice unde este șef politicianul.
În sprijinul purtătorului de cuvânt vine și un angajat al Primăriei Sf. Gheorghe, și el fost jurnalist, pentru care vă atașez două intervenții ale acestuia. Cei doi angajați pe bani publici spun că un cont oficial al unei persoane nu este cont personal.
Și nu, nu cred că cei doi nu înțeleg derapajul pe care îl fac, acela de a promova pe bani publici imaginea unui politician, șef de instituție publică, ci au această poziționare pentru că postul pe care-l ocupă este unul politic, de supunere. Altfel, cum se vorbea cândva prin resurse umane, „sunt mulți care așteaptă la ușă”.
Vă mai dau două exemple ca să vedeți cum își fac treaba purtătorii de cuvânt, unul de la CJ Brașov și unul de la RATBV.
La CJ Brașov, Mihaela Chicomban, fostă jurnalistă așa cum spuneam mai sus, pe 27 noimebrie 2023 a trimis un comunicat de presă despre drumul Valea Doftanei, comunicat în care era menționat faptul că trebuie actualizate avizele de mediu în urma faptului că suprafaţa necesară a fi scoasă din fondul forestier este mai mare decât cea prevăzută iniţial în studiul de fezabilitate. Desigur, în comunicat nu erau precizate suprafețele care trebuie expropriate. Pe 28 noiembrie 2023 i-am cerut pe email „Ce suprafață de pădure era prinsă în SF pentru scoaterea din fondul forestier și care este noua suprafață necesară pentru scoaterea din fondul forestier?” și dacă „Primăria Săcele a emis avizul comisiei tehnice de circulație?”. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru la CJ Brașov. Aceeași situație o întâlnesc de multe ori și la Primăria Brașov, unde purtătorul de cuvânt Sorin Toarcea „uită” să revină cu răspuns sau cu documentele solicitate.
Și să trecem la exemplul de la RATBV. Reamintesc că purtătorul de cuvânt este Silviu Ștefan. Fac o paranteză înainte de a prezenta exemplul, că mi se pare relevantă observația că sunt câțiva purtători de cuvânt care au rezistant în timp și la șefi diferiți (RATBV, DRDP, Primăria Brașov, CJ Brașov). Asta arată capacitatea acestor purtători de a se „adapta”, de a se supune la noul șef.
Nici RATBV nu este o instituție transparentă. Reamintesc cazurile cu incendiile la bateriile autobuzelor electrice, unde „au evitat” să dea informații. Un alt caz în care „evitau” punerea la dispoziție a informațiilor a fost cel cu organizarea transportului public pe perioada Festivalului Masiff, unde am fost nevoit să depun plângere administrativă și unde în final s-a putut observa că RATBV a avut pierderi de 22.216 lei.
Deja vedeți mai multe exemple de la RATBV, dar cel pe care vi-l prezint are legătură cu organizarea transportului public pe liniile 60 și 100.
Pe 28 noiembrie 2023, Primăria Brașov anunța deschiderea sezonului de schi. Pentru că RATBV nu menționase liniile 60 și 100, care deservesc Poiana Brașov, l-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al RATBV „de când se ia în calcul operaționalizarea liniilor 60 și 100? De la ce date?”. Am primit un răspuns sec în aceeași zi și anume că „vom anunța îndată ce stabilim”, motiv pentru care am depus o solicitare pe email, în baza legii 544, tot pe 28 noiembrie. Răspunsul de la RATBV a venit pe data de 4 decembrie 2024, deși RATBV transmite în acest interval un comunicat cu programul de circulație, anume pe 29 noiembrie, care conține și informații despre operaționalizarea liniei 60, iar cele două linii erau în circulație.
Observați că purtătorii de cuvânt se raportează la jurnaliști cum consideră ei de cuviință. Numai că toată comunicarea dintre comunicatorii instituțiilor publice și jurnaliști este de fapt o relație instituțională care desfășoară în baza Legii 544. Adică, orice întrebare, orice solicitare făcută de un jurnalist este guvernată de Legea 544. Numai că acest lucru nu este acceptat în mod voit de către comunicatori, fiind o portiță, prin interpretare, prin care aleg să nu răspundă în termenele Legii 544 sau să nu răspundă.
Cât câștigă (venit net) un comunicator angajat într-o instituție publică? Pentru a răspunde la această întrebare ne uităm pe declarațiile de avere, acolo unde sunt disponibile.
Primărie Brașov: Sorin Toarcea – 72.647 lei, șef birou
Primăria Brașov: Andrei Paul – 57.349 lei
Consiliul Județean Brașov: Mihaela Chicomban – 55.099 lei
Instituția Prefectului Județul Brașov: Alexandru Ganea – 53.657 lei
RATBV: Silviu Ștefan – lipsă informații *
UNITBV: Mirela Cornea – 76.840 lei, șef birou
UNITBV: Camelia Ungureanu – lipsă informații *
DRDP Brașov: Robert Elekes – lipsă informații *
Corona Brașov: Cătălina Zorojanu – lipsă informații *
Centrul Cultural Reduta: Antonela Sofia Barbu – lipsă informații *
Compania Apa: Alina Bălătescu – lipsă informații *
Filarmonica Brașov: Iosif Trif – lipsă informații *
Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov: Florentin Cozmolici – lipsă informații *
* lipsă informații – Conform LEGII nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
Articolul 1
(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligația declarării averii și a intereselor:
34. membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum și persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul regiilor autonome de interes național sau local, companiilor și societăților naționale sau, după caz, societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar sau semnificativ.
Foto: All-free-download.com
Leave a Reply