În 9 decembrie 2019, am cerut un punct de vedere Direcției Județene de Cultură cu privire la clasarea potecilor ca situri arheologice și la proiectul de drum forestier de pe dealul Gorița, pe care l-am primit ieri, în 25 februarie. Țin să amintesc faptul că, în 19 decembrie anul trecut, Uniunea Salvați România, Brașovul Pedalează și Asociația România Civică au obținut o victorie împotriva Primăriei Municipiului Brașov, a cărui primar, George Scripcaru, declarase verbal suspendarea proiectului, fără a supune dezbaterii publice, dumnealui ori unul din membrii Consiliului Local, un act normativ în acest sens. Între timp, Primăria a formulat un recurs la decizia instanției, dorind revocarea suspendării proiectului, următorul apel având loc în 12 martie. Cel de-al doilea demers al Uniunii Salvați România, de anulare a hotărârilor de Consiliu Local care au aprobat proiectul de drum forestier, nu a primit încă termen.
Trecând peste contextul juridic delicat al situației dealului Gorița, Direcția Județeană de Cultură consideră că o clasare a potecilor reprezintă o posibilitate ce merită explorată și ar trebui inclusă în programul de cercetare al Institutul Național al Patrimoniului, pentru că depășește posibilitățile Direcției. De asemenea, trebuie întocmită o documentație consistentă, cu planuri de situație, releveu, fotografii ale împrejurimilor și ale sitului, date referitoare la folosință, un studiu istoric întocmit de un specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul monumentelor istorice și o documentație juridică (copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ori acte emise de autoritățile administrației publice locale competente teritorial certificând situația proprietății ș.a.). Totodată, deși Direcția consideră că o asemenea clasare este fără precedent în România, Repertoriul Arheologic Național cuprinde 19 drumuri clasate ca situri arheologice ce beneficiază de protecție conform legii, din care două sunt de pământ: „Drumul de pământ de la Neudorf – Valea Sinicotului” și „Drumul de pământ de la Lipova”, ambele din județul Arad.
Dacă unele din aspectele menționate sunt lămurite și cunoscute, dealul Gorița fiind accesibil, iar potecile, în stare destul de bună, rămân totuși, multe de investigat, iar Direcția avertizează că este nevoie de o susținere financiară importantă pentru întocmirea tuturor acestor documentații științifice. Ori, un asemenea demers ar putea fi susținut în primul rând, de administrația locală, care ar trebui să renunțe complet la proiectul de drum forestier, mai ales că se prezintă ca fiind nerentabil, potențial ilegal, lipsit de orice dezbatere publică și mai degrabă distructiv, necesitatea acestuia fiind profund contestată. Clasarea potecilor ar rămâne relevantă în contextul conservării patrimoniului verde și a sporirii celui istoric, pentru că acestea par a fi liantul între diferitele situri aflate pe culmea Păticel, muntele Tâmpa, Șcheii Brașovului și cândva, Valea Cetății. Deja vorbim de o viziune adaptată la nevoile actuale ale comunității, anume de spații verzi, zone de recreere și bineînțeles, de conservarea și întărirea identițății locale. Și chiar de am vorbi de un cost mare pentru clasarea potecilor, prețul plătit pentru o asemenea viziune mereu va fi mai mic decât cel lipsei vreuneia.
Puteți citi mai jos răspunsul Direcției Județene de Cultură:
Leave a Reply