„Kollar e un peisagist, iar acuarela sa deși nu neglijează satisfacțiile retinei, e mai puțin o artă de senzație cât una de sentiment: priveliști luminoase, limpezi, pline de culoare locală, în care omul stăpânit de bucuriile lăuntrice ale întâlnirii cu natura se regăsește în visare și calm. Sunt imagini de o surprinzătoare prospețime și simplicitate, în care, urma lăsată de penelul artistului e dezinvoltă și generoasă, cu gradații de ton juste și subtile adesea de o poetică sugestivitate. În general viziunea pictorului se desfășoară în planuri largi, sintetic închegate, fără imixtiuni inutile de amănunt”, a spus Radu Bogdan cu ocazia expoziției retrospective Gustav Kollar (1879-1970) din 2015 la Muzeul de Artă Brașov.
Am ales să deschid cu acest citat pentru ideea de peisaj care, așa cum reiese din citat, duce spre imaginea naturii. Dar artistul Gustav Kollar ne arată că peisajul este ceva mai mult, nu doar natură, ci și îmbinarea dintre natură și mediul construit.
Lucrarea sa, intitulată După Ziduri (ulei pe pânză, 1930) și expusă la Muzeul de Artă Brașov ne confirmă acest tip de peisaj.
Și exact acest tip de peisaj vreau să-l aduc în discuție, unul care lipsește Brașovului în deciziile sale urbanistice și de patrimoniu.
Această discuție este necesară în contextul abuzurilor la canalul Graft făcute chiar de Primăria Brașov. Acest tip de peisaj ar trebui inclus în regulamentele de urrbansim pentru zonele istorice protejate. Acest tip de peisaj, așa cum am arătat și în cazul Aleeii de Sub Tâmpa, este fereastra către istorie, iar astfel de lucrări de artă sunt relevante pentru restaurarea patrimoniului construit. Aceste lucrări sunt dovezile și memoria locului. Mai ales în contextul în care „Zona Canalului Graft este clasată ca monument istoric, fiind înscris în Lista Monumentelor Istorice din 2015, publicată în Monitorul Oficial nr.113 din 2016, în capitolul pentru județul Brașov, la nr. 120 cu codul LMI BV-II-m-A-11294.02, „Latura nord-vestică a cetății: Bastionul Măcelarilor, Turnul Studenților, Turnul Mănușarilor, Bastionul Graft, Turnul Procuratorilor, Turnul Tipografilor, curtine, Zwingerul Măcelarilor, Zwingerul Mănușarilor, Zwingerul Procuratorilor, canalul Graft și arcul de sprijin”. De asemenea acesta este înscris și la nr.124 “Centrul istoric – Cetatea Brașovului” cod BV-II-s-A-11295 ca parte a ansamblului.”
Nu sunt primul care vorbește de acest tip de peisaj la Brașov, au făcut-o și alții. Ar fi necesar ca acesta să fie preluat de breasla arhitecților și de alți specialiști în patrimoniul construit și introdus în legislația aferentă.
Despre artistul Gustav Kollar și expoziția retrospectivă Gustav Kollar (1879-1970) de la Muzeul de Artă Brașov organizată în perioada 18 septembrie – 8 noiembrie 2015 și curatoriată de Radu Popica găsiți detalii la acest link – https://www.muzeulartabv.ro/ro/activitati-muzeu/expozitii-temporare/20019-2017/expozitia-retrospectiva-gustav-kollar-1879-1970.html
Leave a Reply