Târgul de Crăciun, variațiuni pe aceeași temă, mercantilism și imagine. Târgul de Crăciun este exemplul perfect al „bătăliei” pentru turiști și al „bătăliei” pentru imagine.
Dar așa cum arată și anul acesta, Târgul de Crăciun este modelul perfect de cum aglomerezi spațiile urbane, respectiv Piața Sfatului și strada Republicii. Nu e nimic nou, lucrurile se desfășoară la fel de ani buni, chiar dacă de la an la an mai schimbăm un bec, numărul de becuri, un glob sau reașezăm căsuțele.
De ce spun că este un joc al imaginii? Iată ce spune primarul Allen Coliban într-o postare pe Facebook: „Cel mai frumos Brad de Crăciun din România este la Brașov, conform European Best Destination. Bradul nostru intră astfel într-un top select cu cei mai frumoși brazi din fiecare țară europeană. Trăiește Magia Iernii la Brașov!”
Dincolo de jocul imaginii, care e de înțeles la un moment dat, trebuie să ne uităm la organizare. newsbv.ro a scris că Târgul de Crăciun de anul acesta se desfășoară fără aviz ISU.
Primăria Brașov spune că „Târgul de Crăciun din Piața Sfatului are toate avizele necesare. În cazul avizului ISU, acesta nu este necesar pentru acest târg, deoarece suprafața târgului este sub cei 2.500 de metri, prevăzuți în Legea nr. 307/2006, actualizată, și HG 571/2016, de la care este necesară obținerea acordului pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Comercianților le-au fost eliberate acorduri de ocupare a domeniului public, în baza cărora își pot desfășura activitatea comercială în Piața Sfatului.” De altfel, Târgul de Crăciun s-a desfășurat fără aviz ISU și anii trecuți.
Poliția Locală Brașov spune că „s-au aplicat sancțiuni pentru următoarele fapte: comerț ambulant, acces interzis, desfășurarea de activități fără autorizație de funcționare, vânzarea de produse fără a deține calitatea de agent economic, lipsă permis de Liberă Trecere, apelare la mila publicului. Până în prezent (12 decembrie 2022 n.a.), în aria de desfășurare a Târgului de Crăciun și străzile adiacente, polițiștii locali au aplicat 68 de sancțiuni, în cuantum de 38.640 lei.”
Târgul de Crăciun a fost așezat în Piața Sfatului și în piațeta Sf. Ioan, fapt ce generează aglomerație. Primăria Brașov a publicat câteva imagini care lasă impresia de ceva spectaculos. În realitate, Piața Sfatului, Republicii și Mureșenilor sunt spații aglomerate.
Legea spune că nu este nevoie de aviz ISU la suprafețe până în 2.500 de metri pătrați, dar ca autoritate responsabilă nu te interesează dacă spațiul care nu are nevoie de aviz ISU va deveni supraîncărcat? Și că tu ca autoritate, prin organizarea evenimentului produci aglomerația? De altfel, și spațiile de trecere printre căsuțe sunt strâmte.
În timp ce aceste spații sunt aglomerate (luați în calcul dificultatea cu care se pot face intervenții în caz de urgență) altele stau nevalorificate, în care spiritul Magiei Iernii nu și-a găsit loc. De exemplu: Aleea de Sub Tâmpa, piațeta Enescu, piațeta Hirscher, piațeta Brassai și piața Star. Nici în Parcul Titulescu nu se întâmplă mare lucru.
Iar un alt spațiu urban stă sufocat de mașini, partea de jos a străzii După Ziduri.
Târgul de Crăciun a adus și două inițiative bune, Banca de cultură Apollonia și Magia la Cinema Astra. Singura obiecție este că organizarea celor două a fost dată fără transparență, fără apel deschis de participare, către Filarmonica Brașov și Asociația Culturală Fanzin.
De la o aglomerație la alta sau de la turism la metru pătrat la turism pe metru pătrat
Înaintea aglomerației cu Târgul de Crăciu era aglomerația cu terase. Nu cu mult timp în urmă, două restaurante din Piața Sfatului au organizat un protest după ce Primăria Brașov a interzis amplasarea teraselor pe domeniul public. Prin acel protest cereau Primăriei Brașov să permită instalarea de terase.
Deși nemulțumirea este extinsă printre cei care au avut terase până la 21 noiembrie 2022, doar două businessuri au protestat public, Cupt’or și Old Jack Burger. Bine, în cazul celor două se cunoaște apropierea de PNL Brașov.
Acum, la început de ianuarie 2023, putem vedea că luna decembrie a avut vreme bună, în care terasele ar fi avut clientelă. Numai că decizia Primăriei Brașov pentru scoaterea teraselor urmărea eliberarea Pieței Sfatului și Republicii, știind că Târgul organizat va genera aglomerație în cele două spații. Și ca să nu fie acuzați de discriminare au ales să interzică toate terasele pe domeniul public.
În materie de numere, conform Primăriei Brașov, în luna septembrie 2022, în evidența Serviciului Amenajare Patrimoniu și Urbanism Comercial, figurau cu acord/abonament de ocupare a domeniului public 130 de terase amenajate pe domeniul public. Terasele ocupă suprafețe cuprinse între 4 și 150 metri pătrați.
Și pentru că am vorbit de aglomerație și în cazul teraselor, iată ce trebuie respectat la amplasarea acestora: „terasele se vor amplasa cu respectarea unui culoar de trecere între ele pentru pietoni de minimum 1,2 m, iar pentru accesul mașinilor de intervenție (pompieri, ambulanță, salubritate, poliție) se va păstra un spațiu de trecere de minimum 3,5 m.”
Aș spune că dimensiunile luate în calcul nu țin cont de afluxul de oameni. Dar chiar și așa, să ne uităm la câteva imagini, de vara trecută, pentru a vedea câteva gâtuiri la amplasarea unor terase.
Mai este de precizat că pe măsură ce terasele se ocupă cu clienți, ele încep să se expandeze. Și aici trebuie discutat modul în care se aprobă și se tarifează terasele. În acest moment, prin regulamentul local, se calculează dimensiunea și tariful la metru pătrat. Asta înseamnă că se aprobă o suprafață, de exemplu 12 metri pătrați, cât are o umbrelă, suprafață în care operatorul terasei poate așeza două, trei sau patru mese, cu un număr la fel de variabil de scaune.
Pentru exemplul de mai sus, de la două mese cu opt scaune se poate ajunge la patru mese cu 16 scaune, teoretic în 12 metri pătrați. Doar că în realitate nu încap 16 oameni și patru mese în 12 mp, iar cei doi 12 mp vor deveni mai mulți. Apoi, mai depinde și de dimensiunile scaunelor și ale meselor.
Brașovul are și terase cu avertismente, „atenție cad țigle” sau „atenție cad cărămizi”.
Sistemul de terase pe bază de metri pătrați lasă loc de interpretări și face actul de control să se desfășoare mai greu, deși Poliția Locală Brașov spune că a sancționat depășirea suprafeței amplasamentului.
Poate ar trebui analizat un sistem care reglementează dimensiunea și tarifează la număr de scaune, în sensul în care ai un tarif per scaun și, în funcție de zonă, autoritatea stabilește un număr maxim de scaune pentru terasă.
În final, să ne uităm pe veniturile din terase și Târg, dar și pe amenzile date de Poliția Locală Brașov.
Amenzile:
În aria de desfășurare a Târgului de Crăciun și străzile adiacente, polițiștii locali au aplicat 68 de sancțiuni, în cuantum de 38.640 lei, în prima săptămână de Târg.
În cazul teraselor avem perioada 2016 – august 2022, după cum urmează:
2016 – 68 de sancțiuni în cuantum de 36.300 lei
2017 – 48 de sancțiuni în cuantum de 23.400 lei
2018 – 68 de sancțiuni în cuantum de 30.100 lei
2019 – 83 de sancțiuni în cuantum de 60.000 lei
2020 – 29 de sancțiuni în cuantum de 14.300 lei
2021 – 49 de sancțiuni în cuantum de 32.500 lei
2022 – 54 de sancțiuni în cuantum de 42.500 lei
Veniturile:
Târgul de Crăciun ține 30 de zile și are 60 de căsuțe. Tarifele pentru căsuțe au variat destul de mult, căsuțele fiind atribuite prin licitație. Un exemplu este la 1.104 lei/zi, ceea ce înseamnă un cost total pentru căsuța respectivă de 33.120 lei. Pentru cele 60 de căsuțe nu am toate valorile licitate.
În cazul teraselor, veniturile încasate în perioada 2016 – 25.08.2022 sunt:
2016 – 656.588 lei
2017 – 854,792 lei
2018 – 861.826 lei
2019 – 951.775 lei
2020 – 595.478 lei
2021 – 1.089.265 lei
2022 – 791.477 lei
Leave a Reply