Alegerile locale din 27 septembrie arată o mică minune făcută de oamenii normali din Brașov și marchează în timp bătălia dintre România educată (modernă, urbană, civilizată, occidentală, meritocrată, competentă) și România retrogradă (conservatoare, iubitoare de tătuci și stăpâni, cu o colaborare mare între mafia politică și religie). Consider că acestea sunt două aspecte importante pe care le rețin după discuția avută cu Doru Șupeală la scurt timp după aflarea rezultatelor alegerilor locale.
Pe Doru Șupeală l-am invitat la un punct de vedere cu privire la alegerile locale din acest an, iar discuția a pornit de la patru întrebări:
- Cum s-a desfășurat campania electorală? Aici intră prestațiile candidaților și ale partidelor.
- Cum vi se pare rezultatul alegerilor? Aici intră și prezența la vot.
- Ce credeți că urmează? La ce să ne așteptăm?
- Ce ar trebui să învățăm noi, alegătorii și ce ar trebui să învețe politicienii după aceste alegeri?
De ce cu Doru Șupeală? Pentru că este o persoană care cunoaște evoluția alegerilor locale din 2020, cunoaște candidați, poate exprima ceva coerent și care ne face să ne ridicăm întrebări la rândul nostru în privința evoluției politicii brașovene.
Așadar, „o mică minune făcută de oamenii normali din oraș”. Aici, Doru Șupeală recunoaște importanța societății civile din Brașov, care a crescut în ultimii ani și care a putut să dea câțiva oameni care au ajuns vectori ai societății civile. Iar unii dintre aceștia au și făcut pasul în politică.
Așa cum pe noul primar se așează o responsabilitate imensă, cea a schimbării, atât în politică, cât și în actul administrativ, așa se așează o responsabilitate imensă pe mica societate civilă pentru a crește, a veghea și a trage la răspundere politicianul care nu se ridică la aștepările acesteia. Este foarte important ca această societate civilă să nu doarmă în anii următori și să fie proactivă, astfel încât victoria României educate de la Brașov să devină normalitatea în fața României retrograde. Balanța dintre cele două Românii poate în orice moment să fie redirecționată spre retrograd.
Ca să înțelegem ce este România retrogradă, vin cu exemplele lui Doru Șupeală din politica românească:
- Comuna Șotrile: Bogdan Davidescu, primarul condamnat pentru pornografie infantilă, reales;
- Comuna Mogoșești-Siret: Damian Butnariu, primarul care a abuzat sexual în primărie două minore traficate, reales;
- Orașul Sângeorz Băi: Traian Ogâgău, primarul care și-a umilit fetița și a filmat-o, reales.
Și orice altă localitate în care primarul ”a furat, dar a și făcut”, unde primarul este considerat tătucul localității, este acceptat ca mic dictator local care folosește resursele comunității spre propria prosperitate, dar mai aruncă firimituri și mulțimii flămânde. România retrogradă este cea în care primarul este șeful localității și stăpânul oamenilor, pe când România educată este cea în care primarul este angajatul comunității, supravegheat îndeaproape de cetățenii activi, ca să producă rezultate.
Sunt exemple din politică, la care vă aduc și eu un exemplu din zona electoratului. O doamnă din Brașov care filma noaptea la Spitalul Județean Brașov, purtând o mască cu găuri spunea că nu există covid, că spitalul e gol și că doctorii joacă table. Persoana se identifică pe profilul de Facebook ca fiind „naționalist conservator suveranistă, ortodoxă”.
În această evoluție, PNL și PSD vor deveni în viitorul apropiat tabăra conservatoare. PNL prin preluarea de acum câțiva ani a PDL și preluări recente masive de oameni din PSD, oameni cu atitudini de baroni locali. PNL-ul de azi va deveni de mâine noul PSD. De fapt, PNL este deja noul PSD, dar încă ține la eticheta pro-europeană. Din acest PNL se va rupe la un moment dat o aripă reformatoare, decentă, aflată acum în minoritate și care nu se regăsește nici azi în discursul uzual al partidului (Adriana Săftoiu, Ciprian Ciucu, Raețchi, încă niște nume mai puțin cunoscute). PNL-ul va mai înghiți foarte probabil și rămășițele PMP și ALDE. Pe termen lung se va produce coagularea forței conservatoare, paternalistă, tradiționalistă, bine conectată cu sistemul religios, cu baroni locali, cu sisteme de putere bazate pe relații de familie, de clan.
Forțele conservatoare se vor manifesta mai puternic în rural și urbanul mic (Baia Mare, Craiova, Giurgiu, Buzău, Botoșani, Vaslui, orașe izolate cultural, cu universități de proastă calitate, cu intelectualitate falsă realizată la fabrici de diplome și fără investiții străine care să producă elită profesională). În aceste zone, societatea civilă este inexistentă sau insignifiantă, are inițiative puține și curaj scăzut în a vorbi despre problemele orașului.
România educată trebuie să vină cu o reformă administrativă, în care numărul de UAT-uri să fie maximum 1.500, iar din 41 de județe să rămână opt regiuni administrative. În cazul Brașovului, Codlea și Săcele, dar și Hărman și Sânpetru ar fi părți ale unei metropole. În mediul rural, creșterea dimensiunilor unei localități de la câteva sute de oameni spre un ordin de mărime de 10.000 – 15.000 locuitori va crește competiția electorală și calitatea candidaților și va bloca cumpărarea de voturi practicată azi prin aducerera de flotanți. Baronașii locali nu vor mai avea puterea financiară atât de mare să influențeze alegerile în noile localități. Discuțiile legate de acestă reformă administrativă ar trebui deschisă de USR în cel mai scurt timp, consideră Doru Șupeală. La acest lucru trebuie adăugat și reintroducerea votului în două tururi.
România educată se manifestă, acolo unde guvernarea locală este conservatoare și aparține baronilor, prin revolte pe teme locale. Cel mai bun exemplu la Brașov este Gorița, care a generat nu doar construirea unei comunități active public, interesate de problemele orașului, ci și educarea publicului. Brașovul avea acum un an o stare în care simțea că se întâmplă ceva rău, dar nu știa ce.
Rezultatul din 27 septembrie aduce niște orașe noi în care administrațiile pot deveni modele: București, Brașov, Timișoara, Bacău, care se vor alătura exemplului deja celebru, Oradea. Administrații moderne, digitale, orientate către cetățean, cu mentalitatea că primarul este în slujba cetățeanului, nu invers. Clujul liberal care era văzut ca model până azi este așa datorită presiunii societății civile și mediului privat, dar în spatele administrației din Cluj stă o mafie imobiliară uriașă. Cumva similar cu Brașovul. Acum, noile administrații pot oferi alt model de guvernare locală și pot pune astfel presiune inclusiv pe e orașele-model anterioare, precum Cluj, Sibiu sau Oradea, pentru o reformă și mai accentuată, dar vor folosi ca modele de organizare și comportament și pentru locuitorii altor orașe, care vor cere și ei să înceapă schimbarea.
Pe ideea de model, programul de administrare a Timișoarei prezentat de Dominic Fritz poate fi unul de studiat într-o școală de administrație publică. Iar USR poate să facă pregătirea pentru proprii primari și candidații viitori printr-o astfel de școală, programul construit la Timișoara fiind un exemplu de strategie clară, realistă, corect articulată, care acoperă integral domeniile esențiale ale unei administrații locale moderne.
Doru Șupeală trage și un semnal de alarmă pentu USR, în care vede că este posibilă o ruptură, la fel ca cea dintre România educată și cea retrogradă. În unele locuri din țară calitatea echipei USR este foarte slabă, nu există program, nu există viziune și nici leadership, de exemplu Maramureș, Cluj și Iași, dar și celelalte județe unde rezultatele se lasă așteptate, precum cele din Muntenia și Moldova. La Cluj rezultatul la locale a fost unul foarte slab, tocmai datorită faptului că pe lângă Emanuel Ungureanu și Mihai Goțiu nu a crescut niciun lider politic local și resursele de notorietate și credibilitate ale celor doi parlamentari nu au generat filiale solide și programe locale consistente. USR va trebui să-și pregătească deja oamenii pentru următoare rundă electorală de peste patru ani.
USR mai are o problemă. Pe liste au scăpat, inlcusiv în județele câștigătoare, inclusiv la Brașov, oameni care nu ar fi trebuit să fie acolo, oameni abonați la bani publici, care au dat din coate, au ajuns pe liste și care au ajuns consilieri locali sau județeni. Curățenia ar trebui făcută rapid, până la validarea mandatelor. Riscul asociat nerezolvării problemei este pierderea credibilității. Obligația USR este de a face totul public, de a fi transparenți.
USR are și o oportunitate, aceea a promovării femeii în politică și poate investi în schimbarea de mentalitate, astfel încât societatea românească să nu rămână în mentalitatea prin care rolul femeii este să stea la cratiță și doar bărbații să conducă. Brașovul are un exemplu deja, în persoana Flaviei Boghiu sau, la Timișoara doamnele din echipa lui Dominic Fritz. Aș adăuga eu, la cele spuse de Doru Șupeală legat de promovarea femeii adevărat competente în rol de leadership, Flavia Boghiu poate fi unul din cei doi viceprimari ai Brașovului în acest mandat.
USR mai are o obligație importantă, „să-i trimită rapid în justiție pe primarii dinaintea lor care au furat”. Și nu e o chestiune de răzbunare, ci de model de educație civică. Dacă nu se întâmplă acest lucru, peste patru ani riscăm o întoarcere la vechiul model. Trebuie creat un context în care să existe obișnuința trasparenței complete a achizițiilor publice și deciziilor urbanistice și frica de furt, astfel încât cei care mai funcționează pe modelul vechi de mentalitate să se gândească înainte dacă mai vor poziții publice, fiindcă va fi mult mai greu să fure. Prin puterea exemplului dat de Brașov, Timișoara și București, primarii de pe modelul vechi de mentalitate, realeși acum, se vor gândi atent ce se poate întâmpla dacă vine cineva cu alte valori peste patru ani și le ia locul. Este o responsabilitate a celor care au adunat masa critică și au reușit acum să schimbe paradigma și să producă reforma și în alte părți.
În cazul funcționarilor publici din primării și din instituțiile din subordine trebuie aplicată o analiză punctuală pentru a putea face diferența dintre oamenii competenți și onești și rudele sau relațiile de partid numite pe funcții. Un exemplu unde trebuie făcută curățenie este urbanismul din Primăria Brașov.
În ceea ce privește rezultatul de la Brașov, campania a fost câștigată pe rețelele de socializare și prin evenimente informale (ex. marșul pe biciclete). Au fost și mici evenimente sau inițiative, unele create de USR, altele de oameni care doreau schimbarea, care au mers din aproape în aproape și au generat opțiunea de vot.
Componența noului CL la Brașov este de 12 consilieri USRPLUS, 11 PNL și 4 PSD. Allen Coliban trebuie să aibă grijă la George Scripcaru care, în mandatul 2000-2004, din poziția de viceprimar, l-a blocat complet pe Ioan Ghișe. Iar acest blocaj îl poate face PNL împreună cu PSD, chiar dacă George Scripcaru nu va deține funcția de viceprimar după regula de integritate instituită în PNL de către Adrian Veștea. Allen Coliban își poate lua susținerea de la public, din societatea civilă, prin prezența în număr mare a oamenilor la ședințele CL.
Prezența la vot a fost una scăzută în municipiul Brașov, care se poate explica prin migrație către străinătate și către alte localități din țară și oameni care locuiesc în alte părți și nu și-au făcut mutarea în acte. Așa cum nici cei care s-au mutat în Brașov nu și-au oficializat statutul în acte. O parte din rezolvare trebuie să vină de la recensământul populației. Pe lângă cei care nu au putut vota sunt și cei care și-au pierdut încrederea, care nu mai ies la vot după ani de dezamăgiri din partea politicului, în special a primarului. Acest lucru vine pe fondul lipsei de viziune pentru localitatea condusă și a lipsei de înțelegere pentru rolul primarului.
În perspectiva alegerilor parlamentare, Doru Șupeală transmite un mesaj important electoratului. „În toți acești ani nu am știut să fim cetățeni.” Cetățenii nu sunt aceia care merg la vot o dată la patru ani, ci clienții care verifică zi de zi dacă angajatul lor din funcția publică le prestează serviciile promise, angajații fiind primarul, consilierii locali și parlamentarii. În această ecuație, mass-media este instrumentul cetățeanului, nu al politicianului. Realitatea este invers însă, deocamdată o bună parte din mass-media este instrumentul de propagandă al politicianului. Cetățeanul trebuie să învețe să plătească pentru informație corectă și pentru vehicule de informare, cărora să le ceară să investigheze.
Doru Șupeală propune un mecanism de presă comunitară de largă audiență și cu putere mare de emisie multimedia, finanțat din bani publici și supravegheat de societatea civilă, în care angajarea jurnaliștilor să se facă prin concurs, pe bază de competențe. Acest mecanism ar trebui să ofere informație validă și curată, dar și dezbatere amplă și transparentă, în care toată lumea să-și audă vocea.
Personal nu reușesc să vizualizez cum s-ar putea face acest mecanism și dacă va funcționa. Cred însă că publicul consumator de presă trebuie să fie atent și să sancționeze derapajele acesteia, la fel cum fac în cazul politicienilor Cititorii pot renunța la a consuma sau a se asocia cu presa pe care nu o mai apreciază. Desigur, responsabilitatea este a jurnaliștilor, de a oferi texte decente, cu informații reale, care să genereze dialog, nu doar click-uri și statistici pe site-uri.
Doru Șupeală este consultant de marketing și business, Managing Partner al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili și Head of Marketing al unei companii IT cu sedii în Londra și în Cluj. Este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai cu o teză despre managementul creativității și inovației și inițiatorul experimentelor de creativitate f(i) – Fabrica de Idei. Are un MBA la Hull University Business School în Marea Britanie, Licență și Master în Marketing la Facultatea de Științe Economice a Universității Babeș-Bolyai și a absolvit Facultatea de Filologie Română-Franceză la Universitatea Transilvania Brașov.
A fost director de marketing, comunicare sau procurement în mai multe companii locale sau multinaționale, între care Selgros, IKEA, Betfair, Onyx Beacon, Ramada Brașov sau InNuts Fund. Între 1993 și 2000 a fost jurnalist și manager în presă, radio și TV, la Brașov și în țară. A scris o carte de Marketing de proximitate și pregătește un manual de Employer Branding, bazat pe cercetările și cursurile susținute în ultimii trei ani. S-a născut la Brașov, locuiește și muncește în Cluj-Napoca și Maramureș, dar a rămas aproape de Brașov, unde locuiesc părinții și familia fratelui său.
Sursa foto: Doru Șupeală
Leave a Reply