Publicul brașovean este invitat joi, 12 noiembrie 2026, ora 18:00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, la evenimentul de lansare al cărții „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)”, semnată de arhitecta Irina Neacșu și publicată de Editura Muzeului Național de Artă al României.
La eveniment vor participa Frank Ziegler – istoric de artă la Biserica Neagră, Radu Popica – istoric la Muzeul de Artă Brașov și autoarea cărții, iar discuția va fi moderată de Adrian Lăcătuș – conferențiar doctor la Universitatea Transilvania Brașov.
Volumul reunește rezultatele cercetării autoarei, fiind cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), cu sprijinul Fundației Bonte.
Această carte reunește rezultate derivate din studiul doctoral al autoarei, în cadrul Universității Naționale de Arte din București, susținut printr-o bursă Fulbright la departamentul de Istoria Artei al Universității Yale, precum și prin Bursa Fundației Bonte acordată de MNAR. Artist botanic și cercetător în istoria artei și arhitecturii, Irina Neacșu a câștigat cea de-a treia ediție a Bursei Bonte cu proiectul „Estetică ecologică și investigații botanice de inspirație romantică în desenul românesc din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României”.
Cartea investighează reprezentarea arborilor în desenul românesc ca formă de construcție culturală a peisajului și a imaginarului identitar. Între 1850 și 1920, într-un context marcat de transformări politice și sociale, peisajul devine un instrument estetic de definire a teritoriului și patrimoniului. Cercetarea urmărește desenul pe hârtie ca mediu de observație, documentare și reflecție artistică, de la pedagogia transilvăneană a familiei Neuhauser și desenul documentar al lui Trenk până la explorările lui Andreescu și viziunile moderne ale Rodicăi Maniu. Bazată pe arhive și colecții muzeale, lucrarea propune o istorie vizuală a peisajului silvestru de pe teritoriul actual al României, revizuită în cheia contemporană a preocupărilor ecologice.
„Un desen de peisaj este, fără să fi fost creat neapărat cu această intenție, și documentul unui mediu trecut. În el putem observa nu numai o convenție artistică, ci și densitatea unei păduri, forma unei coroane, raportul dintre vegetație și așezare, dintre drum și teren, dintre spațiul cultivat și cel sălbatic. Uneori, schimbarea sensibilității artistice poate fi pusă în relație chiar cu transformarea materială a pădurii și cu apariția unor peisaje deja modificate prin exploatare și regenerare. Arhiva artistică devine astfel, fără să își piardă specificitatea, și o arhivă a mediului. […] Desenul istoric devine astfel mai mult decât reprezentarea unei naturi trecute. Devine urma unei întâlniri cu o natură trecută. Această observație ne conduce către una dintre temele profunde ale volumului: memoria. Arborele este el însuși una dintre figurile privilegiate ale timpului. Crește într-o temporalitate care depășește adesea timpul individual uman. Păstrează urmele anotimpurilor, ale intervențiilor și accidentelor. Un arbore bătrân face perceptibilă durata. Desenarea lui introduce însă această durată într-un alt sistem temporal: cel al imaginii. […] Arborele devine astfel mai mult decât subiectul unei istorii a artei. Devine martorul ei. Iar desenul, mai mult decât tehnica prin care acest martor a fost reprezentat, devine locul în care întâlnirea dintre om și natură a lăsat o urmă. Meritul cărții Irinei Neacșu este de a ne face să privim această urmă cu atenție. Nu pentru a proiecta asupra secolului al XIX-lea neliniștile prezentului, ci pentru a înțelege că istoria imaginilor este și istoria felurilor în care oamenii și-au construit relația cu lumea din jurul lor” – a precizat în prefața cărții prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu.
Apariția cărții este dublată de o expoziție care poartă titlul cărții și care a fost vernisată în data de 5 noiembrie, la Muzeul Național de Artă al României. Curatoriată de Irina Neacșu, expoziția include un ansamblu reprezentativ de portrete de arbori realizate de unii dintre cei mai importanți artiști din patrimoniul muzeului: Carol Popp de Szathmáry, Henric Trenk, Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, alături de lucrări ale lui Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, reprezentative pentru perioada anterioară autonomizării peisajului ca gen artistic, precum și de creații ale generației de la începutul secolului al XX-lea, incluzându-i pe Ștefan Popescu, Iosif Iser, Ștefan Dimitrescu și Nicolae Dărăscu.
Expoziția va fi deschisă publicului până în 14 martie 2027.
Cartea se poate achiziționa pe site-ul autoarei, în rețeaua de librării Cărturești și la Libris Brașov (inclusiv pe site-urile celor doi parteneri).
Activitatea Irinei Neacșu poate fi urmărită pe site-ul irinaneacsu.com, pe Facebook și Instagram.
*****
Parteneri: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Cartea a apărut cu sprijinul Fundației Bonte și a fost susținută de biroul de avocatură Mihai & Co.
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Leave a Reply