Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită partidelor din coaliția de guvernare să declare public dacă susțin sau nu învățământul românesc, având în vedere refuzul Prim-ministrului României, Nicolae Ionel Ciucă, de a semna un Acord cu federațiile sindicale din învățământ, deși în urmă cu două săptămâni a susținut un asemenea pact.
„Ca urmare a rezultatelor referendum-ului desfăşurat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – organizaţii reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, în data de 19.01.2021 a fost declanşată o grevă de avertisment.
În cursul zilei de 21 ianuarie 2022, a avut loc întâlnirea reprezentanților Guvernului (domnul Prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, domnul ministru al educației Sorin-Mihai Cîmpeanu, domnul secretar de stat Gigel Paraschiv (Ministerul Educației), domnul secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuş (Ministerul Finanțelor), secretar de stat Cristian Vasilcoiu (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale), domnul consilier de stat George Agafiţei (Cancelaria Prim-ministrului), domnul director general Mihai Păunică (Ministerul Educației), cu cei ai federațiilor sindicale reprezentative, ca urmare a grevei de avertisment.
Într-un comunicat, domnul Prim-ministru al României, a declarat că: „Dialogul este calea pentru a găsi măsuri echilibrate….. Consultările vor fi coordonate, la nivelul Guvernului, de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu participarea ministerelor Muncii și Finanțelor și vor avea în vedere identificarea de soluții și termene de aplicare ale acestora….. Termenul asumat pentru finalizarea negocierilor și asumarea de către Guvernul României pentru un acord cu reprezentanții federațiilor sindicatelor reprezentative din învățământ este 4 februarie 2022”.
Cu toate acestea, ieri, acordul nu a fost semnat. Mai mult, partea guvernamentală nu şi-a mai dorit o astfel de înţelegere. Ni s-a spus că cel mult putem semna un acord cu Ministrul Educaţiei.
Având în vedere cele de mai sus, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită partidelor din coaliția de guvernare să declare public dacă susțin sau nu învățământul românesc”, a precizat Radu Adrian, președinte Sindicatul „Spiru Haret” Braşov.
În continuare puteți citi adresa federaţiilor reprezentative către Guvernul României din data de 21.01.2022, cu problemele majore ale sistemului educaţional și revendicările:
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, învățământ superior și cercetare, supun atenției dumneavoastră problemele majore ale sistemului educațional, precum și măsurile ce se impun a fi adoptate, în regim de urgență.
Astfel:
I. PROBLEME:
1. SUBFINANȚAREA permanentă a sistemului de învățământ, în contradicție totală cu politica Uniunii Europene de a se investi masiv în educație și cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, modificată și completată (în condițiile în care, în ultimii ani, procentul din PIB alocat în România sistemului național educațional a fost în limita a 3% din PIB;
2. PROROGAREA, în ultimii doi ani, a acordării tranșelor de majorare a salariilor de bază pentru personalul din sistemul educațional (cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic), în vederea atingerii salariilor prevăzute pentru anul 2022 de anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
3. NEADOPTAREA unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor de salarizare ale personalului din sistemul educațional (cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic), în condițiile în care:
– salariații din învățământul preuniversitar și o parte considerabilă din salariații din învațământul universitar se regăsesc în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare, coeficienții prevăzuți în Anexa nr. I la lege fiind între 1,64 și 2,76, la preuniversitar și de la 1,65 până la 2,90 în sistemul universitar;
– salariul mediu în învățământ este cu 30% mai mic decât cel din administrația publică – situație unică în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, unde salariile din educație sunt mai bine poziționate;
– cuantumul sporurilor, indemnizațiilor etc., este limitat, fiind raportat la un alt salariu de bază („istoric”) decât cel efectiv în plată;
– există o diferențiere discriminatorie între personalul didactic ce beneficiază de calculul corect al drepturilor salariale suplimentare prevăzute de Legea nr. 153/2017 în baza hotărârilor judecătorești definitive, începând cu 01.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv, începând cu 01.01.2019/data stabilită prin hotărâre (în cazul majorărilor/creșterilor salariale prevăzute la art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” la aceasta) și restul personalului didactic;
– nu se acordă sporurile pentru condiții de muncă, prevăzute de Regulamentele emise în baza Legii-cadru nr. 153/2017, aprobate prin hotărâri de Guvern (H.G. nr. 34/2018 – pentru personalul didactic; H.G. nr. 569/2017 – pentru personalul nedidactic din învățământul preuniversitar; H.G. nr. 917/2017 – pentru personalului nedidactic din instituţiile și unitățile care funcţionează în subordinea directă a Ministerului Educaţiei); practic, personalul din învățământ este singura categorie de salariați din sectorul bugetar care nu beneficiază de plata sporurilor pentru condiții de muncă;
4. NEAPLICAREA în integralitate a Legii nr. 109/2020, în temeiul căreia Ministerul Educației trebuie să asigure, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă – cu conexiune la internet (mijloace absolut necesare, pentru ca, în această perioadă pandemică, procesul instructiv-educativ să poată continua și în mediul on-line);
5. NEPLATA orelor suplimentare pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normal de muncă [în condițiile în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător este imposibilă și, în majoritatea unităților de învățământ, volumul de muncă – în special al personalului nedidactic – este cu mult peste cel reglementat de lege din cauza deficitului de personal];
6. NEASIGURAREA numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice necesare pentru ca unitățile de învățământ să își desfășoare activitatea în condiții cât mai bune, mai ales în contextul epidemiologic actual.
II. SOLUȚII/REVENDICĂRI:
1. ACORDAREA, încă de la începutul anului 2022, a salariilor de bază prevăzute de anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din învățământ (cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic);
2. CREŞTEREA SUBSTANȚIALĂ A COEFICIENŢILOR din grila de salarizare a personalului didactic de predare;
3. ALOCAREA procentului de 6% din P.I.B. pentru finanțarea educației;
4. ADOPTAREA UNEI MĂSURI LEGISLATIVE DE NATURĂ REPARATORIE (printr-o ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ), astfel încât întregul personal didactic să beneficieze de calculul și plata corecte ale drepturilor salariale cuvenite conform tranșelor de vechime în învățământ (de la data de 01.09.2017), respectiv ale drepturilor reglementate ca majorări/creșteri salariale (începând cu 01.01.2019), potrivit Legii-cadru nr. 153/2017;
5. REGLEMENTAREA SALARIILOR DE BAZĂ ALE PERSONALULUI NEDIDACTIC din învățământ în Anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu în Anexa nr. 8 [este firesc ca întregul personal din învățământ să fie cuprins în aceeași anexă a legii-cadru privind salarizarea];
6. ACORDAREA SPORURILOR PENTRU CONDIȚII DE MUNCĂ prevăzute de Regulamentele emise în baza Legii-cadru nr. 153/2017;
7. PLATA ORELOR SUPLIMENTARE pentru munca prestată de personalul didactic auxiliar și nedidactic peste timpul normal de muncă;
8. SUPLIMENTAREA NUMĂRULUI DE POSTURI DIDACTICE AUXILIARE ȘI NEDIDACTICE necesare pentru ca unitățile de învățământ să își desfășoare activitatea în condiții normale;
9. ALTE MĂSURI:
– plata integrală și la termen a tranșelor din diferențele salariale stabilite prin hotărâri judecătorești în favoarea salariaților din învățământ, conform prevederilor legale aplicabile în materie – în acest sens se impune alocarea fondurilor pentru plata atât a tranșelor restante, cât și a celor aferente anului 2022;
– finalizarea punerii în aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011;
– decontarea integrală a cheltuielilor de navetă pentru personalul din învățământ, potrivit legislației în vigoare;
– calcularea costurilor reale per student echivalent și creșterea graduală a finanțării învățământului superior pe baza acestui criteriu, astfel încât, până în anul 2024, să fie atins acest obiectiv; în acest sens, se impune creșterea cu 20% a costului per student echivalent în anul 2022 față de anul 2021;
– creşterea finanţării de bază a universităţilor şi a subvenţiilor pentru cămine/cantine, în vederea acoperirii costurilor la utilităţi;
– creşterea finanţării cercetării ştiinţifice şi deschiderea unor competiţii de proiecte concentrate pe necesităţile mediului socio-economic.
Leave a Reply