Două victorii politice pentru PNL și PSD sunt două înfrângeri pentru Brașov. Regulamentul pentru construcții în pantă și aria protejată Brassovia au fost respinse din nou de consilierii locali PNL și PSD

viceprimar Flavia Boghiu:

„Regulamentul Construcțiilor în Pantă” a fost respins de către Consilierii Locali PNL și PSD, distrugerea dealurilor Brașovului poate continua în viziunea lor!

viceprimar Sebastian Rusu:

„Dragi brașoveni, primarul „progresist” și conducerea USR-istă a Primăriei Brașov demonstrează, încă o dată, că nu sunt și legaliști. Adevărat a grăit unul dintre ei, într-o ședință a Consiliului director al Primăriei: „domn’ primar, pe noi ne încurcă legea!”.

PNL Municipiul Brașov înțelege doleanțele brașovenilor din Schei și pe această cale îi asigurăm că suntem interesați de găsirea unor soluții la problemele expuse de dumnealor, soluții care sa nu vină în conflict cu legea. Pentru zona istorică a Brașovului vom gândi un plan de măsuri legale, inclusiv de refacere și modernizare a sistemului de canalizări și vom avea întâlniri cu toți cei afectați din acele zone.

Dezbaterile din ultima ședință de Consiliul Local asupra inițiativei de reglementare a Dealurilor brașovene au revelat adevăratele probleme ale actualului executiv:

1. Nu toți din executiv au fost de acord cu ce reprezintă acest regulament, deși întrebările au fost foarte clare. Astfel am aflat că ar fi un ghid de bune practici, un rezumat legislativ, un document care va modifica pe viitor cerințele urbanistice, dar și un regulament care nu este neapărat necesar, conform precizarilor reprezentantului Ordinului Arhitecților!
2. Dacă legislația este foarte clară în domeniul urbanismului și avem la dispoziție actualele PUD, PUG și PUZ-uri, am constatat în ședința de ieri că problema principală o reprezintă, de fapt, PUG-ul care mai poate fi schimbat, conform legislației, abia în 2025. Ceea ce îl încurcă foarte tare pe domnul primar, pentru că atunci nu va mai fi în funcție”
3. Despre situația avizelor emise și controalelor neexecutate de Primărie, domnul primar și „șefa” de la Urbanism au tăcut mâlc, vorbind efectiv doar despre ce i-a interesat. Acesta este adevăratul program politic al USR, în care se vorbește doar pe lecția învățată. Dar noi acum avem deja tristele experiențe Amural, P&P, FC Brașov, Rial etc.

Legat de Regulamentul de construire în pantă ce ni s-a propus spre aprobare, am constatat încălcări grave ale legislației în vigoare și a PUG (Planul Urbanistic General) al municipiului Brașov.

1. Potrivit art. 155 alin. (5) lit. f) din Codul Administrativ, primarul poate supune spre aprobare prin HCL „planuri de urbanism prevăzute de lege”, nu orice „reglementări” în domeniul urbanismului, pe care inițiatorul le califică ca nefiind „planuri de urbanism”, cum este și cazul Regulamentului în discuție. Conform art. 129 alin. (6) lit. d) din Codul Administrativ, aprobat prin OUG nr. 57/2019, cu modificări și completări, Consiliul Local are dreptul „să avizeze și să aprobe, în condiţiile legii, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor”.

De asemenea, art. 39 și art. 45 din Legea nr. 350/2001 a urbanismului califică, în mod exclusiv,  Planul Urbanistic General (PUG), Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) ca fiind „documentații de urbanism”, enumerarea din legea specială fiind limitativă, de strictă interpretare și aplicare.

În concluzie cu privire la acest aspect, instrumentul prin care se încearcă completarea și modificarea reglementărilor de urbanism aplicabile terenurilor în pantă si nu numai este unul nereglementat, care nu poate fi legal aprobat prin HCL.

Prin camuflarea într-un regulament de construire în pantă, primăria Brașov vrea să reglementeze și zone cu declivitate 0 și zone pe care ar dori să le controleze, spre exemplul strada Cezar Bolliac și Calea Făgărașului sunt străzi fără declivitate vizibilă.

2. Prin noul regulament de construcție în pantă se propune înjumătățirea indicatorilor urbanistici din PUG de la 35% POT la 18% POT indiferent dacă terenul are sau nu declivitate. Și modificarea nu este similară ca și procente POT și CUT în tot orasul. Respectiv, în aceeași zona putem să avem teren L2a cu POT de 35% (care nu e în zona „sensibilă”) și teren în L2a cu POT de 18% (care este în zona sensibilă). Aceste modificări se pot formula într-un nou PUG cu zonificări diferite, nu printr-un regulament.
3. Regulamentul de construire în pantă limitează toate zonele centrale și semicentrale ale Brașovului, loturi cu declivitate sau fără declivitate (de exemplu str. Cezar Bolliac), până la 6 unități locative, lucru care nu este menționat în PUG ca și densitate de locuințe ci doar ca și gabarit P+2.
4. Prin Regulamentul de contruirea în pantă se reglementează cercetarea unei zone mult mai mari față de cea prevazută de lege (terenuri cu sau fără declivitate, de exemplu Calea Făgărașului), ca fiind necesară la întocmirea PUD-ului.
5. La pagina 25 din Regulamentul propus, Primaria Brașov permite construirea unui volum de maxim 3.000 mc. Cât ar părea de mare acest volum, într-o zonificare gen L3a unde se permite P+4 construcție de 3.000 mc reprezintă o amprentă la sol de 200 mp, ceea ce face acesta zonificare neconstruibilă!

Acest volum nu este inclus în PUG sau în vreun PUZ și se dorește modificarea ilegală prin acest „regulament de construire în pantă”.

6. Conform legislației în vigoare, Regulamentul conține reglementări care se pot cuprinde EXCLUSIV în planuri de urbanism, însă nu îmbracă forma legală a unei documentații de urbanism și nu urmează procedura legală de avizare și aprobare.

Din definiția dată de legiuitor procedurii de „adoptare” (în Anexa nr. 2 a Legii urbanismului), prin aplicarea principiului simetriei actelor juridice și a prevederilor legislației speciale în acest domeniu (e.g. art. 46 alin (16) din Legea nr. 350/2001), rezultă că revizuirea/ completarea reglementărilor din planurile de urbanism adoptate, în scopul „aducerii acestora în acord cerințele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu”, se obține prin actualizarea/ înlocuirea respectivului plan de urbanism în condițiile legii, adică urmând procedura prealabilă de avizare (potrivit art. 56 și Anexei nr. 1 din Legea urbanismului) și pe cea de consultare și informare a populației (potrivit art. 57 din Legea urbanismului și Ordinul nr. 3701/2010).

Modificările indicatorilor urbanistici propuse pot fi realizate doar prin procedura specifică și nu printr-o hotărâre de Consiliu Local, fără nici o avizare a instituțiilor abilitate (Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării etc.).

Actul de reglementare afectat de vicii procedurale este, împreună cu actul său de aprobare, nul în întregime și inopozabil în justiție, sancțiuni ce rezultă și din prevederile legislative în vigoare (e.g. art. 65 alin (2)  și art. 49 alin (3) din Legea urbanismului).

Postacii de serviciu ai primarului nelegalist nu mai pot păcăli pe nimeni și se vor întâlni cu instanțele de judecată, pentru că legea nu este opțională nici pentru primar, nici pentru postacii săi!

Zgomotul de fond provocat de aceștia, precum și încercarea acoperirii unei ilegalități cu tot felul de argumente mincinoase este deja o tactică pe care toți brașovenii o cunosc și s-au săturat de ea.

Din păcate pentru întreaga comunitate brașoveană, mandatul domnului primar userist Coliban poate fi rezumat prin fraza ‘’mult zgomot pentru nimic.”