Având în vedere gravitatea problemelor și impactului pe care îl are asupra sănătății și securității populației, senatorul USR Allen Coliban solicită Președintelui României punerea de urgență a poluării aerului în discuția CSAT și includerea acesteia pe lista amenințărilor la securitatea națională a României.
În România mor anual mai mulți oameni din cauza poluării decât din conflicte armate sau din accidente rutiere. Observatorul Român de Sănătate, citând un raport al Comisiei Europene din 2018 arată că „poluarea aerului omoară în fiecare an peste 23.000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică”, iar costurile anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea aerului se ridică la 1,12 miliarde Euro.
Senatorul USR Allen Coliban își fundamentează solicitarea pe argumente obiective și pe date științifice, prezentate în cele ce urmează.
Situația este una extrem de gravă, care amenință viața și sănătatea a zeci de mii de români din aglomerațiile urbane și afectează calitatea vieții locuitorilor marilor orașe. Nu în ultimul rând, poluarea are un impact economic uriaș prin costurile de sănătate dar și prin penalitățile pe care România va trebui să le plătească pentru nerespectarea prevederilor Directivei 2008/50/CE.
Conform datelor colectate de stațiile Ministerului Mediului, în București aerul este respirabil doar noaptea. Stația din centrul Bucureștiului arată într-o zi lucrătoare obișnuită că indicele de poluare cu PM10 depășește valoarea de 100 micrograme/metru cub, valoare mai mult decât dublă față de limita maxim admisă de lege, care ar trebui sa fie de 50 micrograme/metru cub.
Valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent în București, Brașov și Iași încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, motiv pentru care împotriva României a fost deschis un dosar de infringement.
În data de 17 mai 2018 Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul privind respectarea calității aerului, după un aviz motivat suplimentar adresat României în septembrie 2014, procedura de infringement fiind deschisă încă din 2009.
Astfel, se sancționează eșecurile repetate pentru „depășirea valorilor limită stabilite pentru calitatea aerului și nerespectarea obligației de a lua măsuri adecvate pentru a reduce cât mai mult posibil perioadele de depășire”. România a fost trimisă în fața Curții de Justiție din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10).
Valorile-limită, care sunt stabilite în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), ar fi trebuit atinse în 2010 și, respectiv, 2005. Potrivit Raportului de ţară – Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, realizat de către Comisia Europeană şi publicat în 5 aprilie 2019, România „are deficiențe grave la calitatea aerului şi grave şi structurale în datele măsurate privind calitatea aerului”.
Conform raportului, calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. În același timp, au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. Aceasta înseamnă că în realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.
În fapt, datele oficiale privind calitatea aerului sunt măsurate de stațiile instalate de către Ministerul Mediului, stații ce formează Rețeaua Națională de Măsurare a Calității Aerului (RNMCA).
Aceste date ar trebui să fie vizibile pe site-ul calitateaer.ro, iar relevanța cea mai mare în privința problemelor prezentate anterior o prezintă măsurătorile privind poluarea cu microparticule (PM10).
La ora la care vă scriu aceste rânduri, sistemul de verificare online a datelor măsurate nu funcționează. Monitorizarea pe care am realizat-o în ultimele luni arată că un număr foarte mare de stații (peste 70% dintre ele) nu furnizează date în privința parametrului PM10. În orașele cu cele mai mari probleme (București, Brașov și Iași) nu doar că majoritatea stațiilor nu furnizează date cu privire la PM10, dar chiar au fost operate mutări de stații din zonele aglomerate în zone aflate în proximitatea pădurii (ex: stația nr. 2 din Brașov, care a fost mutată fizic, dar pe site apare ca fiind încă amplasată în locația inițială).
Din dialogul pe care l-am avut cu Ministerul Mediului, am primit promisiuni în sensul alocării de fonduri pentru repararea, repunerea în funcțiune și extinderea rețelei de stații de măsurare a calității aerului, încă din anul 2017. Starea în care se găsesc aceste stații este, majoritar, una deplorabilă, având restanțe în înlocuirea filtrelor și în asigurarea mentenanței la nivelul corect. În contextul impactului foarte grav al problemelor cauzate de poluarea aerului asupra sănătății și siguranței populației, consider lipsa de acțiune a autorităților de mediu și ascunderea nivelului real al poluării drept un gest iresponsabil și un atac indirect la sănătatea și la bunăstarea populației.
În toate cazurile de depășire a valorilor-limită stabilite prin legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător și să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă posibil. Conform raportului Comisiei Europene, România este profund deficitară și la acest capitol.
În lumina argumentelor prezentate și a gravității impactului lor, vă solicit, Domnule Președinte, abordarea acestei teme în cadrul CSAT și implicarea directă în adoptarea unui plan de măsuri concrete, care să ducă la o îmbunătățire semnificativă a stării actuale.
Leave a Reply