Cum ne afectează schimbările climatice trecutul

Un material scris de Vlad Radu Zamfira pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.

Vlad Radu Zamfira – Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

  • Fenomenele precum secete, furtuni extreme, creșterea nivelului apelor cauzate de schimbările climatice afectează monumentele istorice și pot duce la dispariția acestora.
  • În România, cele mai afectate zone sunt Dobrogea, Oltenia, Bărăgan și zonele de coastă la Marea Neagră.
  • Printre monumentele care pot fi direct afectate de schimbările climatice se numără situl arheologic de la Tuzla, situl arheologic subacvatic de la Constanța.

Dincolo de impactul asupra prezentului și viitorului nostru, schimbările climatice pot avea un efect nefast și asupra trecutului nostru. În dependență de locația acestora, monumentele istorice, arheologice și de patrimoniu cultural pot fi amenințate de efectele distructive ale schimbărilor climatice precum creșterea nivelului apei, furtuni extreme, secetă sau furtuni de nisip.

Pericolul adus de schimbările climatice a fost recunoscut și de UNESCO care a creat în 2007  Documentul Politicilor cu privire la Impactul Schimbărilor Climatice asupra Siturilor de Patrimoniu Mondial. Tot atunci a fost creat și State of Conservation System (SOC) o bază de date cu starea conservării monumentelor din patrimoniu UNESCO datând din 1979. Este evident că schimbările climatice vor afecta monumentele istorice, este incert însă cât de mult vor fi acestea afectate, în dependență de răspunsul nostru la schimbările climatice și eventualul scenariu pe care vom reuși să ne încadrăm în următorii 100 de ani.

Siturile Istorice din Dobrogea expuse schimbărilor climatice.

Situația în România la prima vedere nu ar fi atât de gravă precum în țări cu foarte multe zone costale cum ar fi spre exemplu Marea Britanie și Irlanda, sau regiuni precum Alaska sau Groenlanda ce se confruntă cu topiri rapide ale ghețarilor coroborate cu ridicarea nivelurilor mărilor și oceanelor.

Dacă ne uităm însă mai în detaliu la regiuni precum Oltenia, Dobrogea și Bărăgan observăm că efectele schimbărilor climatice precum secete, inundații și alte fenomene din ce în ce mai frecvente și extreme  din aceste regiuni ne dau suficiente motive de îngrijorare.

Coasta de est a Dobrogei reprezintă una din cele mai bogate zone din punct de vedere arheologic și al varietății monumentelor istorice și culturale. Conform listei din 2015, Constanța și Tulcea au combinat peste 1.100 de monumente istorice, o parte substanțială fiind situate în zona de coastă.

Hartă disponibilă pe Serverul Cartografic al patrimoniului Cultural Național (Roșu-Situri arheologice localizate exact, Verde- fără localizare exactă). Se poate observa de asemenea o concentrație semnificativă a siturilor de-a lungul brațului Sf. Gheorghe și a Dunării.

Totodată aceasta este și o zonă expusă direct efectelor schimbărilor climatice. Un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea Zonguldak Bülent Ecevit arată că zonele de coastă ale Mării Negre, mai ales în partea Dobrogei sunt predispuse eroziunii și intruziunii apei sărate. Astfel, de la începutul anilor 1860 nivelul Mării Negre ar fi crescut până în prezent cu aproximativ 20 cm. Același studiu a arătat o creștere anuală de 3.2 +/- 0.6 mm a nivelului Mării Negre în perioada 1993-2014. Inițial nu sună mult însă pe durata a jumătate de secol sau mai mult, aceste schimbări pot afecta și chiar distruge numeroase monumente din zona de coastă a Dobrogei.

INFOBOX

În România, conform Ministerului Culturii, monumentele sunt clasate din punct de vedere structural (arheologie, arhitectură, de for public, memoriale și funerare) și valoric (Grupa A– de evaluare națională sau universală și Grupa B – cu monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local)

Clima mai blândă din zona Dobrogei, accessul la Marea Neagră și la cele 3 brațe ale Dunării au făcut ca zona să fie propice dezvoltării de pe vremea grecilor antici care au fondat cetățile Histria, Tomis, Calatis,Argamum, Stratonis, apoi a romanilor până în prezent.

Spre exemplu situl arheologic de la Tuzla se află în zona de faleză și conține urme din epoca greacă și romană. Situl arheologic subacvatic de la Constanţa conține vestigii arheologice subacvatice din perioada greacă, romană și bizantină. Principalele probleme ale acestui tip de sit sunt legate de costuri ridicate de întreținere, necesitatea de echipament suplimentar și starea mai mult sau mai puțin precară a artefactelor. 

Unul din cele mai importante situri arheologice din Dobrogea este Histria (sau Istros poza 1) ce conține ruinele unei basilici, termele 1 și 2 precum și artefacte numismatice (poza 2).

Creșterea nivelurilor mării reprezintă un pericol pe termen lung pentru acest sit. Pe termen scurt și mediu însă furtunile pot reprezenta o amenințare pentru integritatea și conservarea acestui tip de sit, mai ales dacă efectele sunt coroborate cu temperaturi din ce în ce mai ridicate vara și scăzute iarna.

În alte părți ale țării multe monumente istorice sunt situate în zone cu risc de inundații mediu- ridicat, mai precis în zona multor râuri și a văilor acestora. Spre exemplu râul Olt are numeroase situri arheologice precum cel de la Dumitreşti – Muchia Bojilor ce conține artefacte din Epoca Bronzului timpuriu. Un efect notabil al schimbărilor climatice sesizat în ultimele 2 decenii în România a fost creșterea în frecvența și intensitate a furtunilor ce au adus și inundații puternice.

Deșertificarea – o altă amenințare trecută cu vederea

Un articol arată o potențială extindere a deșertificării ce ar putea afecta chiar și zona Bucureștiului. Greenpeace România de asemenea au adus în discuție impactul sever al deșertificării în Dobrogea.

Deșertificarea are mai multe cauze precum defrișări excesive, agricultură nesustenabilă focusată pe monoculturi, drenarea surselor de apă, creșterea temperaturilor și a frecvenței secetelor. La rândul lor, procesele de deșertificare pot degrada sau chiar distruge un monument sau sit arheologic prin expunerea acestuia la eroziuni intense sau furtuni de nisip ce devin tot mai frecvente.

Cum riscăm să pierdem artefacte, monumente și comunități

Un efect extrem de puternic al schimbărilor climatice va fi încălzirea apelor oceanelor și topirea calotelor glaciare ce ar rezulta în creșterea nivelului oceanelor în cele mai sumbre scenarii cu peste 2 metri . În primul rând aceste modificări ar afecta și chiar distruge arheologia, artefacte și monumente în regiuni precum Alaska, Groenlanda, Nordul Finlandei și Siberia. Zone unde topirea ghețarilor practic periclitează posibilitatea de excavare a unor artefacte cu un remarcabil grad de prezervare.

Un caz notabil este cel din Quinhagak Alaska, unde Dr. Rick Knecht de la Universitatea din Aberdeen în Scoția, a încercat să salveze cât mai mult material cultural arheologic într-o cursă împotriva timpului și a schimbărilor climatice ce au dus la topirea parțială a permafrostului și erodarea accentuată a tundrei în Marea Beringului în Alaska de Vest.

Într-un articol publicat de Seattle Times Dr. Knecht declara că “sunt multe consecințe nefaste ale încălzirii globale iar cele mai îngrijorătoare sunt legate de pierderea moștenirilor culturale din zonă”. În ultimii 5 ani peste 10 metri ai sitului arheologic supervizat de Dr. Knecht au fost cuprinși de ape. Dacă lucrările nu ar fi pornit în 2009, mii de artefacte ar fi fost pierdute.

Paradoxal în urmă cu sute de ani nativii Yupik nu ar fi permis excavarea artefactelor de către coloniști și cercetători străini. Acum datorită schimbărilor climatice cercetători, mulți cu legături strânse în Alaska precum Dr. Knecht, sunt invitați pentru a ajuta la conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu cultural și religios. În mod remarcabil departamentul de arheologie al Universității din Aberdeen a reușit să conserve și să dea înapoi peste 50,000 de artefacte ale comunității Nunalleq, din zona de Sud Vest din Alaska. Este probabil una din cele mai largi colecții recuperate, întreținute și retrimise din Alaska și zona arctică (sursa).

„Este foarte important ca poveștile si istoria lor [nativilor Yup’ik] să fie spuse și suntem încântați să lucrăm cu comunitatea Nunalleq pentru a asigura păstrarea acestor artefacte vitale în locurile lor de origine.” – Dr. Rick Knecht (Sursa foto: Universitatea din Aberdeen)

Schimbările climatice, inundațiile și cazul unei catedrale medievale din Anglia

Un scurt documentar al celor de la Channel 4 News prezintă situația catedralei Fountains Abbey, monument cu deosebită importanță din istoria Angliei care este parte a Trustului National și a Patrimoniului UNESCO. În ultimele două decenii inundațiile în imediata proximitate a catedralei au crescut în număr și intensitate, conform lui Justin Scully, manager general al Fountains Abbey. Inundații puternice precum cele din 2007 și 2020 sunt dăunătoare structurii exterioare a monumentului dar și pentru fundația și stabilitatea sa. De menționat este că și arheologia locală, ce include morminte ale călugărilor, artefacte încă neexcavate sunt la un risc foarte ridicat.

Într-un  comunicat de presă eliberat în martie 2021, Trustul Național sublinia gravitatea situației dacă nu se intervine decisiv până în 2060.

  • În 2020 numărul monumentelor istorice la risc mediu-ridicat datorită schimbărilor climatice era 20,457 (~ 30%). Fără intervenție numărul acestora s-ar ridica la 47,888 (peste 71% din totalul de 67,426 de zone de patrimoniu cultural)
  • Creșterea temperaturilor și a nivelului de umiditate mai ales în zona de Sud-Est a Angliei vor avea un puternic impact asupra structurilor antice și medievale din regiune. Zone masive urbane precum Londra vor avea și mai mult de suferit datorită efectului Urban Heat Island
  • Furtuni din ce în ce mai puternice, inundații și alunecări de teren reprezintă un pericol major mai ales în Țara Galilor și zona de Nord a Angliei
  • Eroziunea costală coroborată cu potențiala creștere a nivelului mărilor reprezintă un pericol major pentru arheologia și monumentele din Scoția, mai ales în zona de est și nord-est.
  • Potențiale soluții sunt plantarea planificată de copaci, restaurarea turbariilor pentru captarea carbonului (inițiativa discutată într-un articol din The Independent), reducerea debitului pentru râurile ale căror văi sunt predispuse și vulnerabile inundațiilor severe
  • Toate aceste puncte enumerate anterior vor fi aduse în discuție la COP26 ce va avea loc în Glasgow pe data de 26 Noiembrie 2021.

Timp puțin rămas pentru măsuri urgente

Schimbările climatice reprezintă un pericol real pentru monumente, obiecte de patrimoniu, situri arheologice. Fie că vorbim de incendii, secete, inundații, alunecări de teren sau creșterea nivelurilor mărilor și oceanelor, obiectele de patrimoniu cultural și monumentele sunt sub amenințarea acestor fenomene la nivel global. În  acest context respectarea cerințelor Tratatului Climatic de la Paris este vitală pentru a spera ca efectele pe termen lung ale acestor schimbări să fie reduse. În zone precum Alaska din păcate ritmul accelerat al eroziunii costale va duce la pierderea a mii de artefacte momentan înghețate  încă neexcavate. Ceea ce face excavarea, conservarea și restaurarea artefactelor din situri existente în timpul rămas din ce în ce mai urgentă.

În România este necesar un plan clar de intervenție cu implementarea perdelelor forestiere și o restructurare drastică a metodelor agricole existente, pentru a limita deșertificările în zone precum Dobrogea și Oltenia. Plantarea planificată și responsabilă a noi păduri ar limita de asemenea impactul distructiv al inundațiilor și alunecărilor de teren ce amenință situri arheologice, monumente și obiecte de patrimoniu. Cert este că trebuie la nivel local și global să planificăm și să prevenim efectele schimbărilor climatice inclusiv asupra monumentelor, istoriei și trecutului nostru.

*****

Veneția — O comoară amenințată de schimbările climatice

Leave a Reply

Your email address will not be published.