Consorțiul Cultural Corona a publicat un apel către Primăria Brașov și Consiliul Județean Brașov pentru a relua finanțările dedicate proiectelor culturale prin ghidul cultural. De amintit că Primăria Brașov este la al doilea an în care nu a mai alocat bani pentru ghidul cultural, iar CJ Brașov este la primul an în care taie această finanțare.
În 2025, Primăria Brașov spunea că are de „recuperat” suma de 478.572 lei de la 19 proiecte culturale din 2024. Nu era altceva decât o „sancționare” a actorilor culturali independenți, aceștia fiind asociați de administrația Scripcaru ca prieteni ai administrației „Coliban”, în contextul în care în timpul mandatului de primar al lui Allen Coliban, finanțarea prin ghidul cultural crescuse de la două la șase milioane de lei.
Aceste tăieri de la cultură sunt justificate de cele două administrații prin situația dificilă prin care trecem. În realitate este doar un argument în spatele căruia se ascunde „curatorierea culturii independente”, pentru că aceasta este compusă din oameni cu spirit civic și critic la adresa administrației Scripcaru.
Pentru cultură strângem cureaua, dar la gospodărire aruncăm generos 263 de milioane de lei doar în 2026.
Față de aceste tăreri, Consorțiul Cultural Corona solicită:
● relansarea de urgență a Ghidului cultural al Municipiului Brașov, cu un buget minim de 3 milioane lei
● includerea programului de finanțare pentru ONG-uri culturale în prima rectificare bugetară a CJ Brașov, la un nivel de 1 milion lei, ca prag minim de urgență
● stabilirea unui calendar predictibil și coordonat între cele două instituții
● organizarea de consultări publice înainte de suspendarea sau modificarea programelor
„Eliminarea simultană a ambelor surse de finanțare publică locală creează un blocaj fără precedent pentru sectorul cultural independent din Brașov. Vorbim despre zeci de organizații și proiecte care contribuie direct la atractivitatea și economia locală și care nu pot funcționa în absența unui minim sprijin public predictibil”, a declarat Valer Rus, președintele Consorțiului.
Brașovul este în situația în care politicul pune întotdeauna la colț cultura independentă pentru că oamenii politici sunt complet lipsiți de cultură. Cât de des i-ați văzut mergând la evenimente culturale? Și nu mă refer când urcă pe scena de la Zilele Brașovului sau când se trag în poze la Juni. Nici când sunt invitați la Gala Premiilor Culturale să se pozeze pe scenă în timp ce dau premii celor pe care îi cenzurează.
La nivelul acesta este Brașovul, la nivel de gospodar, la dat cu mătura, la cosit centimetri de iarbă și la întors asfaltul pe toate părțile.
Am scris mai sus solicitările Consorțiului Cultural Corona. Pentru că nu cred că discuția ar trebui dusă doar pe dimensiunea sumei alocate, am stat de vorbă cu Valer Rus, unul dintre cei care cunosc cel mai bine mediul cultural local, dar și național. Ca să înțelegeți de ce am avut o discuție cu el, trebuie să menționez că Valer Rus are mai multe roluri: președinte al Consorțiului Cultural Corona (aș spune că este cel mai important corp cultural din județul Brașov prin prezența a 20 de instituții publice și organizații private), manager al Muzeului Casa Mureșenilor Brașov, cât și evaluator de proiecte culturale.
Discuția a vizat și cum ar trebui făcută alocarea finanțării către cultură. Și sunt câteva elemente pe care le-am adus în dialog, la care vă rog să veniți cu completări, dacă credeți că lipsesc anumite lucruri.
Existența unui ghid care să desfacă bugetul total pe categorii. De exemplu: o separare între proiecte mari și proiecte mici, o separare între instituții publice și organizații private, plus introducerea finanțărilor pentru artiști – persoane fizice.
O simplificare a procedurii și a cererii de finanțare. Arta nu e asistență socială și nici insituție de învățământ pentru a justifica o nevoie socială. Arta ține de cel care o face.
Introducerea plății echipei de proiect. Arta este muncă, iar un proiect nu se face în două ore de voluntariat, ci în multe luni de muncă.
În cadrul ghidului poate fi inclusă și prioritizarea unor domenii artistice, de exemplu dansul, mai ales cel contemporan, care este foarte slab reprezentat în Brașov. Astfel că municipiul își poate alege, dar doar în baza unei largi consultări cu mediul cultural, direcții artistice care să primească mai mulți bani față de altele. Asta trebuie să răspundă la întrebarea în ce direcții artistice vrea Brașovul să se dezvolte și să se așeze pe harta națională și europeană.
Un alt aspect, la fel de important, este cel al spațiilor culturale. Brașovul are un deficit imens de spații pentru manifestările artistice și pentru producție. Și nu cred că Polivalenta este potrivită pentru manifestări artistice. Acolo se vor potrivi divertismentele de tip massif și untold.
Și pentru că am vorbit de spații, trebuie să punem și degetul pe rană, Centru Cultural Apollonia, un eșec din fașă, atât ca amenajare a spațiului interior, dar mai ales ca tip de amplasament, anume „așezământ cultural”. Acest eșec se împarte la doi. Dacă George Scripcaru l-a amenajat ca pentru spații de birouri, Allen Coliban l-a transformat în instituție publică organizatoare de evenimente. Brașovul avea nevoie de un Centru precum au Timișoara, Cluj-Napoca și București, respectiv Centru de Proiecte Timișoara, Centru Cultural Clujean și ARCUB.
Este o schimbare de paradigmă, deoarece aceste centre organizează ghidul, administrează bugetul pentru ghid și foarte important, asigură predictibilitate prin finanțare multianuală.
Închei prin a spune că ghidurile existente până acum doi ani la Primărie și un an la județ nu au făcut decât să țină mediul cultural privat într-o stare de dependență, care oferă foarte mici posibilități ca organizațiile să devină autosustenabile.
Foto: Street Delivery Brașov
Leave a Reply