Brașovul are Parc Dendrologic, dar primarul George Scripcaru nu a vrut să-l redea brașovenilor și acum construiește unul nou

După ce a refuzat să cumpere Parcul Dendrologic și Palatul Știrbey, ambele clasate ca monumente istorice, primarul George Scripcaru a dat temă de lucru către RPLP Kronstadt pentru a face un nou parc dendrologic.

Noul parc se va face în cartierul Noua (str. Plopilor n.n.) în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea și Facultatea de Silvicultură Exploatări Forestiere Brașov și va avea o suprafață de 25,2 hectare, din care aproximativ 3,9 hectare sunt dedicate lucrărilor de cercetare cu caracter experimental-demonstrativ, derulate împreună cu Facultatea de Silvicultură și Liceul Silvic. Pe cele 25 de hectare vor fi păstrați sau plantați aproximativ 1.300 de arbori, din 280 de specii, autohtone și exotice.

Primarul George Scripcaru a refuzat să cumpere domeniul Știrbey de pe strada Cloșca, care include Palatul și Parcul Dendrologic, ultima dată în decembrie 2018, chiar dacă brașovenii au cerut Primăriei să-l cumpere.

Primăria a refuzat să participe la licitația pentru cumpărarea domeniului Știrbey, palatul și parcul dendrologic. Reaminitesc că domeniul, palatul și parcul dendrologic sunt monumente de categoria A, iar parcul dendrologic s-a făcut cu zeci de ani de muncă și bani publici, iar de un bun public beneficiază un privat.

Ministerul Culturii, CJ Brașov și Primăria Brașov au fost solicitate în decembrie 2018 să-și exprime dreptul de preemțiune și toate trei au înțeles să nu-și exprime acest drept și nici să nu participe la licitație.

Practic, domeniul Știrbey a rămas în familia operatorilor de servicii de la Brașov, familia Butuza. Domeniul era deținut de Vectra Service SRL, asfaltatorul Brașovului, iar după licitație este deținut de Comprest SA, unul din cei doi operatori de salubritate ai Brașovului. Mai ales că singurul participant la licitație a fost Comprest SA.

Licitația pentru domeniul Știrbey vine în contextul în care Vectra Service SRL se află în reorganizare judiciară. Planul de reorganizare a fost aprobat de către creditorii societății Vectra Service SRL și confirmat cu aproximativ un an în urmă de către un judecător sindic (judecător cu atribuţii speciale în cadrul procedurilor de faliment şi insolvenţă), 6 decembrie 2017.

Valorificarea proprietății imobiliare a fost stabilită prin planul de reorganizare aprobat de creditori și confirmat de către judecătorul sindic, în urma unui Raport de evaluare. Astfel, licitația a fost organizată de administratorul judiciar în baza acestor documente, cu respectarea și aplicarea prevederilor Legii 85/2006.

Fiindcă domeniul Știrbey, în întregime, Palatul și Parcul Dendrologic sunt monumente de categoria A, administratorii judiciari au notificat Ministerul Culturii, Consiliul Județean Brașov și Primăria Brașov cu privire la desfășurarea licitației și pentru a da un răspuns față de dreptul de preemțiune. Pe rând, cele trei entități publice au înțeles să nu-și exercite dreptul de preemțiune.

Ce înseamnă acest drept de preemțiune? Odată notificate, instituțiile publice au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima punctul de vedere, fără a avea obligația de a o face. Și sunt două variante:

Varianta în care, să spunem, una din cele trei instituții ar fi înțeles să-și exercite dreptul de preemțiune. Acest lucru ar fi presupus înscrierea la licitație cu toate procedurile aferente: plătirea caietului de sarcini și depunerea unei garanții stabilită prin regulamentul de vânzare a bunului (regulament ce a fost prezentat și aprobat de creditorii din procedura Vectra Service SRL). În virtutea dreptului de preemțiune, instituția participantă avea posibilitatea de a deveni proprietar al bunului în condițiile oferirii unei sume cel puțin egale cu cea mai mare sumă oferită (preemțiunea conferă prioritate la dobândire, însă la preț egal).

Varianta în care nicio instituție nu ar fi dat răspuns sau nu și-ar fi exercitat dreptul de preemțiune. În acest caz, instituțiile publice ar fi putut participa la licitație, iar statutul ar fi fost la fel ca al oricărui participant. Pentru a câștiga ar fi trebuit să ofere cel puțin un pas de licitație mai mult – cuantumul pasului de licitație fiind stabilit prin regulamentul de valorificare ca fiind 5% din valoarea bunului.

În cazul domeniului Știrbey, cele trei entități publice nu și-au exercitat dreptul de preemțiune și nici nu au participat la licitație. Suma plătită de câștigător va fi utilizată pentru acoperire datoriilor debitoarei.

„Prin aprobarea planului de reorganizare, adunarea creditorilor a aprobat și valorificarea proprietății imobiliare. În aceste condiții, în ipoteza în care planul nu ar fi fost acceptat de creditori, conform legii, societatea debitoare ar fi intrat în faliment, întregul activ al Vectra Service SRL urmând a fi lichidat pentru acoperirea datoriilor. Preluarea de către creditori a activelor în contul datoriei se poate realiza cu acordul celorlalți creditori în orice moment al procedurii.

Datoriile societății debitoare sunt cele prevăzute prin programul de plată a creanțelor, parte integrantă din planul de reorganizare confirmat, respectiv către creditorii garantați, bugetari și salariați din procedură.

Câștigătorul licitației este Comprest SA pentru suma de 14.350.679 lei fără TVA, plata realizându-se prin compensare cu creanța deținută de acesta în procedura Vectra Service SRL, în calitatea sa de creditor garantat. Obligațiile pe care le are câștigătorul licitației față de domeniul Știrbey sunt cele care revin oricărui cumpărător de imobile, la care se adaugă obligațiile ce decurg din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.”, au menționat  reprezentanții CITR Brașov, administrator judiciar.

Primăria Brașov a raportat excedent bugetar în ultimii ani, iar banii necesari achiziției puteau fi prevăzuți pentru bugetul din 2019. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, domeniul Știrbey a rămas la vechiul proprietar, care doar a făcut o manevră de casă, schimbând firma care deține proprietatea.

La noul parc, în cazul speciilor exotice s-a încercat identificarea unui număr cât mai reprezentativ pentru pădurile de pe toate continentele. Au fost alese 265 de specii, care vor fi plantate și aclimatizate în parcul dendrologic.

Sursa foto: Primăria Brașov

Leave a Reply

Your email address will not be published.