Brașovul ar putea avea trei parcuri noi, IUS, Bartolomeu-Avantgarden și Municipal. Realizarea lor ține de decizia politică

Pe fondul problemelor legate de poluarea aerului și a disensiunilor legate de suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor, în spațiul public au fost înaintate trei propuneri de parcuri. Toate trei vin pe ideea de a avea niște zone în oraș, ușor accesibile pentru orice categorie de locuitori (inclusiv persoane cu dizabilități).

Le prezint în ordinea inversă în care au apărut în spațiul public.

Prima propunere de parc este în Bartolomeu-Avantgarden, propunere avansată de către Mihai Codruț Nanu.

Dimensiunea parcului este „în jur de 12 ha, bani sunt, exproprieri pot fi făcute ca la Cluj. În latura din stânga se dezvoltă acum Avantgarden 3 faza 4 acum – corespunzător străzii Lebedei, pe latura sudica Avantgarden 2 – strada Graurului, latura dinspre Spicului se continuă cu malul Canalului Timiș, mult mai lat decât pe Castanilor”, spune Mihai Codruț Nanu.

O promenadă pe malul Canalului Timiș s-ar preta mult mai bine aici, la realizarea parcului, decât ce este propus pentru strada Castanilor.

Și pentru că un parc se poate realiza de administrație printr-o decizie la nivel politic, Mihai Codruț Nanu a lansat și o petiție prin care cere administrației Scripcaru realizarea acestui parc. Petiția este deschisă și poate fi semnată.

Conform Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, la spații verzi publice cu acces nelimitat intră parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate.

Două lucruri trebuie înțelese foarte clar când vorbim de spații verzi: ele trebuie să fie în intravilanul localității și să aibă acces nelimitat.

Ce înseamnă parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate ne spune tot Legea 24/2007 la articolul 4:
a) parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație;
b) scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații;
c) grădină – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului;
d) fâșie plantată – plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă.

Definițiile acestea spun și ce rol au aceste spații verzi. Până la urmă, ne interesează mai puțin ciferele de pe hârtie. Important este dacă oamenii au acces nelimitat și neîngrădit la cele patru tipuri de spații verzi și dacă nu au, atunci este sarcina administrației s-o facă, fără alte scuze și fără a băga cimitire la spații verzi.

Trecem la a doua propunere de parc, la Municipal. Ideea a fost avansată de Gruia Hilohi, cel care a atras atenția de la bun început că Sala Polivalentă este greșit amplasată pe un teren care, în mod natural, este o zonă mlăștinoasă, ceea ce face ca locul să fie o alegere greșită a primarului George Scripcaru pentru Sala Polivalentă. Acest lucru înseamnă un buget mult mai mare pentru realizarea Sălii, o sală fără locuri de parcare, tocmai datorită configurației terenului.

Dan Ionescu, conferențiar universitar la Departamentul de Silvicultură din cadrul Facultății de Silvicultură și exploatări forestiere, spune despre acest teren: „După dărâmarea stadionului Municipal, au apărut / reapărut mlaștini, bălți, unele cu adâncime de peste 80 cm. S-au populat natural cu tot felul de plante și animale. Unele specii sunt de interes comunitar, fiind protejate la nivel UE – tritonul cu creastă, izvorașul cu burta galbenă. Din păcate, s-au astupat în câteva zile, acum câțiva ani. Eu, ca și cadru didactic universitar la Facultatea de Silvicultură, am încercat să propun un fel de parc tematic, unde copiii, elevii și chiar adulții să învețe direct din natură. Ar fi fost ceva unic în România. Construirea sălii polivalente probabil va fi facută cu mare greutate și cu bani mulți. Geologi renumiți au atras atenția Primăriei să nu construiască pe acel teren.”

Este cel mai clar exemplu prin care vedem că administrația Scripcaru nu ține cont de părerea specialiștilor.

Și ajungem la a treia propunere de parc, pe terenul fostelor IUS-Lubrifin-Lemexim.

Parcul IUS a fost propus din 2019 de către Nelu Corbu și are un amplasament foarte bun pentru ca brașovenii să aibă acces la un parc așa cum nu există în acest moment în oraș.

În luna martie 2019 a avut loc și o dezbatere publică despre Parcul IUS, la care reprezentanții administrației locale nu au participat. Propunerea pentru parcul IUS vine pe trei loturi de teren, cumulate ajungând la o suprafață totală de 193.548 mp. Dacă scădem terenul cumpărat de Kaufland, 12.713 mp, rămân disponibili 180.835 mp.

În final, reamintesc că autoritățile locale, în cazul Brașovului, Primăria Brașov condusă de George Scripcaru, avea obligația prin lege să asigure din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Conform OUG nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, la art. II avem:

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei prevăzute la alin. (1), cu indicarea termenelor intermediare propuse.