Sâmbătă, 4 februarie 2023, Colegiul Național Johannes Honterus a găzduit atelierul SEISMO-LAB. Atelierul a avut loc prin grija directorului colegiului, profesorul Radu Chivărean, și i-a adus la Brașov pe cercetătorii Dragoș Tătaru de la Institutul Național de Fizica Pământului (INFP) și Bogdan Popovici de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară. La deschiderea atelierelor au participat și prefectul Mihai Cătălin Văsii și comandantul ISU Brașov, col. Lucian Marciu.
Atelierul a fost dedicat profesorilor de gimnaziu și de liceu, profesori interesați să-și îmbunătățească actul educațional, aceștia având posibilitatea de a lucra în cadrul atelierelor cu un seismograf educațional, special realizat de Institutul Național de Fizica Pământului pentru astfel de ateliere.
La ateliere au participat 31 de profesori din județul Brașov și alte județe, care au putut vedea cum se realizează un seismograf educațional și cum se lucrează cu acesta.
Foto: Seismograful educațional realizat și folosit de Institutul Național pentru Fizica Pământului.
În imaginile următoare puteți vedea înregistrări realizate de INFP, prin rețeaua de seismografe profesionale instalate în diferite locuri în România. Începând cu data de 3 februarie 2023, un astfel de seismograf a fost instalat în beciul Colegiului Național Johannes Honterus și va funcționa pe o perioadă nedeterminată, fiind folosit înclusiv în actul educațional. Cu alte cuvinte, elevii Honterus, în cadrul lecțiilor de fizică, vor putea vedea condițiile de amplasare a unui astfel de seismograf și cum funcționează acesta.
Seismograful înregistrează frecvența vibrațiilor sau, cu alte cuvinte înregistrează zgomotele. Practic, cu ajutorul seismografului se pot înregistra frecvențele zgomotelor produse în mediul urban, ca unealtă pentru a stabili poluarea fonică.
De ce a fost montat un seismograf la Colegiul Național Johannes Honterus?
Din prezentările și discuțiile din cadrul atelierelor de sâmbătă, se poate observa că Brașovul este într-o zonă cu activitate seismică, deși opinia publică spune că Brașovul este ferit.
Directorul CN Honterus, Radu Chivărean, a făcut o prezentare a cutremurelor mari care au afectat Brașovul, ele având ca sursă Vrancea. Pe o perioadă de 550 de ani, Brașovul a fost afectat de 13 mari cutremure, iar Centrul Istoric a fost afectat puternic și pentru că el se află pe o zonă de rocă, prin care undele seismice se transmit cu ușurință.
Primul cutremur înregistrat de cronici a fost în 1471, la 7,4 grade, în urma căruia s-a renunțat la construirea celui de-al doilea turn al Bisericii Negre. Au urmat două cutremure de aproximativ 7 grade, în 1516 și 1605 (ultimul afectând Poarta Vămii). A urmat cutremurul de 7,2 grade din 1620, care a afectat Biserica Sf. Nicolae. La cutremurul din 1662 se prăbușește turnul casei Sfatului, fapt ce a determinat reconstruirea la o înălțime mai redusă.
În 1681, un alt cutremur afectează Biserica Neagră, de data aceasta apărând o fisură la una din bolțile bisericii. Au urmat două cutremure, unul în 1701 și altul în 1738. Zidurile cetății și unele case sunt afectate, iar la cel din 1738 clădirea gimnaziului Honterus a fost afectată grav, fapt ce a condus la demolarea și reconstruirea acesteia.
La cutremurul din 1790 se prăbușește biserica din Bod. În 1802, un cutermur de aproximativ 7,9 grade afectează mai multe case și ziduri, dar și turnul Bisericii Bartolomeu. În 1838 este afectată biserica fortificată din Prejmer, iar la cutremurul din 1940, de 7,4 grade, este afectat turnul Catedralei Ortodoxe din Piața Sfatului, turn care este reconstruit ulterior.
Ultimul mare cutremur înregistrat la Brașov, care a afectat puternic orașul, fiind înregistrați doi morți și mai mulți răniți, a fost cel din 1977. După acesta au mai fost înregistrate cutremure, dar mai mici și nu cu urmări majore.
În final, situația seismică la Brașov ar trebui luată în serios, existând aceste exemple istorice. Directorul CN Honterus spune că Centrul Istoric al Brașovului, trecut prin toate aceste cutremure, a fost afectat la un nivel la care nu se știe pericolul, clădirile nefiind expertizate seismic. CN Honterus are o singură clădire expertizată cu risc de grad doi. Practic, este o discuție care ar trebui să aibă loc în cadrul urbanismului.
Leave a Reply