Un material scris de Teodora Maria Rusu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Teodora Maria Rusu este doctorandă în cadrul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca și cercetează modul în care companiile din România își raportează performanțele legate de mediu. În timpul studiilor de master în domeniul Dreptului Internațional specializat pe Schimbări Climatice și Corporații de la Universitatea Vrije din Amsterdam a făcut un internship la Greenpeace International. E pasionată de sustenabilitate și schimbări climatice, iar munca ei se centrează pe ghidarea companiilor și instituțiilor spre reducerea impactului pe care îl au asupra mediului. Speră și își dorește să contribuie la o societate și economie responsabilă din punct de vedere ecologic și social.
Apa deține un rol extrem de important pentru existența și susținerea vieții pe Pământ, fiind și o componentă a ecosistemului global. Aceasta este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susținând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism. Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă.
Din cauza numeroaselor presiuni asupra resurselor de apă, precum cele exercitate de utilizarea terenurilor, captarea apei și diverse activități industriale, acestea au suferit modificări drastice. Deficitul de apă devine o problemă din ce în ce mai critică la nivel global, jucând un rol foarte important în accentuarea schimbărilor climatice, a problemelor din sistemul de sănătate și din agricultură. Organizația Mondială a Sănătății estimează că jumătate din populația lumii va locui în zone cu stres hidric până în anul 2025. De asemenea, conform estimărilor ONU, în 2025, 1,8 miliarde de oameni vor trăi în țări sau regiuni cu un deficit absolut de apă și aproape două treimi din populația lumii ar putea să nu beneficieze de rezerve zilnice suficiente de apă.
Unde merg resursele de apă?
Conform Ambasadorului Ertharin Cousin, fondator și CEO al Food Systems for the Future: ,,70% din apa dulce de pe Pământ este folosită în sistemele de agricultură și în prelucrarea alimentelor de consum”. Așadar, alimentele pe care le consumăm zi de zi pun o presiune semnificativă asupra resurselor disponibile de apă. De asemenea, la masa rotundă convocată în noiembrie 2021, cu ocazia întrunirii marilor lideri internaționali în Glasgow în timpul COP26, s-a conștientizat nevoia de a integra mai mult subiectul gestiunii corespunzătoare a resurselor de apă în discursul global în vederea combaterii eficiente a crizei mondiale cu privire la stresul hidric. Jim Andrew, Director General de Sustenabilitate la compania PepsiCo a semnalat faptul că pe lângă conștientizare și integrarea problemei deficitului de apă în discursul public, la fel de important este și accesul și disponibilitatea datelor legate de volumele de apă consumate și poluate, pentru a nu exista întârzieri și neclarități din cauza datelor insuficiente.
Ce este amprenta de apă?
Conceptul de amprentă a apei a fost introdus de profesorul de management al apelor de la Universitatea din Twente, Arjen Hoekstra, în anul 2002 ca mijloc de măsurare a volumelor de apă consumate și poluate în timpul producției de bunuri și servicii.
Dacă ne referim la produse agricole, amprenta de apă reprezintă volumul total de apă dulce utilizată pentru a produce produsul, însumat în diferitele etape ale lanțului de producție. Spre exemplu, pentru amprenta de apă a cărnii de vită se va lua în considerare cantitatea de apă necesară în toate procesele producerii și prelucrării ei (creșterea și îngrijirea vitelor, apa de irigații utilizată în producerea grânelor consumate de ele, apa din abatoare necesară prelucrării produselor și așa mai departe). Practic, ne referim aici la toată apa necesară pentru producția unui kilogram de carne de vită în drumul ei de la animal la farfurie.
Apoi, această amprentă este formată din trei componente principale:
- Amprenta de apă albastră: volumul de apă provenit din ape de suprafață și subterane necesare în procesul de producție. De cele mai multe ori, în această categorie intră apa utilizată pentru irigații și apa necesară consumului industrial.
- Amprenta de apă verde: volumul de apă provenită din precipitații și care este încorporată în cultura recoltată sau în produsul agricol respectiv și apoi eliminată prin evapotranspirație.
- Amprenta de apă gri/cenușie: volumul de apă poluat – volumul necesar pentru a dilua poluanții proveniți din procesul de producție astfel încât calitatea apei să respecte standardele de calitate convenite (deversări industriale, scurgeri din iazurile de decantare de la operațiunile miniere, apele uzate municipale netratate).
Care sunt cei mai mari consumatori de apă?
Diferite produse agricole au nevoie de cantități diferite de apă. Aceleași produse agricole vor consuma, de asemenea, cantități diferite de resurse de apă din cauza diferențelor regionale în condițiile climatice, tehnologia de producție și caracteristicile solului.
În prezent, cea mai cuprinzătoare și detaliată cercetare asupra amprentei de apă a produselor agricole este regăsită în rapoartele nr. 47 și 48 ale Institutului Națiunilor Unite pentru Educația Apei publicate de Mekonnen și Hoekstra, care au studiat amprenta de apă a diferitelor produse agricole din diferite țări și regiuni administrative din întreaga lume (inclusiv România!). Am profitat de această oportunitate și am folosit pentru această cercetare datele relevante pentru România.
Mai jos puteți observa amprenta de apă pentru diferite produse agricole. De exemplu, pentru 1 kg de porumb, sunt necesari 1.222 litri de apă. Din amprenta totală de apă a unui kg de porumb, 77% este apa verde (adica din precipitații). Legumele, salata și cartofii necesită mult mai puțin volum de apă pentru cantitate produsă față de produse din lapte (1 kg cașcaval necesită 3.178 litri/kg) sau față de 1 kg de carne de vită pentru care este nevoie de 15.415 litri de apă. De aici izvorăsc desigur, întrebări de genul: cât este de responsabil să alegem la fiecare ieșire în oraș, burger-ul din meniul de fast food sau steak-ul de vită de la restaurant.
Sursă foto: Mekonnen și Hoekstra, 2010
Care este amprenta de apă a consumului de alimente în România?
Utilizarea practică a instrumentului de amprentă de apă a fost demonstrată în cadrul unei cercetări de evaluare a efectelor obiceiurilor alimentare ale rezidenților din România asupra amprentei de apă. S-au luat în considerare 15 categorii de produse alimentare din bilanțul alimentar al Institutului Național de Statistică (INS) din anul 2021 (pentru anul 2020), dintre care 8 de origine vegetală și 7 de origine animală. Ținând cont de obiceiurile alimentare identificate pentru cetățenii de rând din România, cercetarea arată nivelul de presiune pe care acestea le pun asupra resurselor de apă ale țării, dar și a altor țări cu care România desfășoară schimburi comerciale.
Câtă apă consumă în medie un român prin consumul alimentar?
Valoarea totală obținută a amprentei de apă pentru consumul alimentar al unui rezident din România este 1.597,27 m3/locuitor/an (în anul 2020). În comparație cu consumul mediu de apă pe cap de locuitor din alte state, amprenta de apă a consumului de alimente al rezidenților din România este relativ mică. Țările industrializate au amprente de apă în intervalul 1250-2850 m3/an/cap de locuitor, în timp ce țările în curs de dezvoltare prezintă o gamă mult mai mare de 550-3800 m3/an/cap de locuitor.
Rezultate Amprenta de apă pe cap de locuitor
Din volumul total de apă consumat în producția de alimente, 83,5% este reprezentat de apă verde (adică apa din precipitații). Fracțiunea mare de apă verde necesară producerii de alimente de consum confirmă importanța acesteia în producția națională de alimente. Fracțiunea de apă albastră este mai mică (9,04%), urmată de fracțiunea de apă gri (7,46%).
Structura amprentei de apă a consumului de alimente al rezidenților din România
Din perspectiva structurii consumului de alimente, consumul de carne și produse din carne și lapte au contribuit cel mai mult la amprenta de apă a consumului de alimente, reprezentând 27%, respectiv 24% la amprenta totală de apă a consumului de alimente. După acestea, au urmat cerealele și uleiurile vegetale rafinate.
Proporția amprentei de apă consumată de fiecare tip de aliment în România
Dintre tipurile de carne consumate de rezidenții din România, carnea de porcine a contribuit cel mai mult la amprenta totală de apă a consumului de carne, reprezentând 44% din total. Apoi, au urmat carnea de pasăre cu 26% și carnea de bovine cu 24%.
Amprenta de apă a fiecărui tip de carne în România
Concluzii: Unde este consumul cel mai mare de apă?
De departe, cea mai mare fracțiune din amprenta totală de apă în consumul alimentar o reprezintă componenta apei verzi – precipitațiile. Deși este o componentă foarte importantă, apa verde este adesea ignorată în procesul de gestiune a resurselor de apă, în mare parte din cauza dificultății de evaluare sau gestionare, precum și a costului său de oportunitate scăzut.
Însă, un grad mai ridicat de captare a apei verzi poate ajuta foarte mult în domeniul agricol – prin extinderea suprafețelor de teren agricol, pentru a mări suprafața de captare, conservarea apei din precipitatii și utilizarea ulterioară a acesteia pentru irigații sunt câteva modalități de îmbunătățire a gestiunii apei verzi.
Dintre toate alimentele studiate, categoria cea mai mare consumatoare de apă este de departe carnea și produsele din carne. Având în vedere că populația este în continuă creștere și dietele noastre se bazează mai mult pe alimente de origine animală decât în trecut, acest lucru duce inevitabil la creșterea utilizării globale a apei în agricultură. Din păcate, aceasta nu este o direcție bună ținând cont de starea actuală a planetei.
Cum să mâncăm mai sustenabil?
Cheia este reducerea consumului de carne și produse din carne. De asemenea, este foarte important să punem bazele unor obiceiuri de consum sustenabile și să consumăm conștient produsele mari consumatoare de apă. Multe studii deja demonstrează eficacitatea dietelor pe bază de plante în reducerea amprentei de apă.
Pe de altă parte, o mare problemă legată de consumul de alimente este risipa alimentară. O mare cantitate de alimente este pierdută sau risipită în procesul de producție și consum. Volumul total de apă folosit în fiecare an pentru a produce alimente care sunt pierdute sau irosite (250 km3) este echivalent cu debitul anual al râului Volga din Rusia, sau de trei ori volumul lacului Geneva. Prin urmare, pentru a reduce amprenta de apă, trebuie să acordăm atenție reducerii risipei alimentare.
Nu în ultimul rând, acest tip de cercetare ne confirmă încă o data faptul că originea produselor contează. Să încercăm să cumpărăm produse care sunt obținute prin modalități naturale și mai puțin invazive (agricultura ecologică – unde are loc controlul irigațiilor excesive – minimizând astfel și amprenta apei albastre).
În plus, studiile arată că și amprenta apei gri este mai mică în sistemele de agricultură biologică datorită naturii și cantităților mult mai mici de fertilizanți utilizați.
De asemenea, de fiecare dată când consumăm un produs importat, în amprenta acestuia intră și apa necesară transportului. De aceea, se încurajează sprijinirea producătorilor locali și scurtarea lanțului producător – consumator astfel încât să se diminueze indirect și amprenta de apă.
Tu câtă apă consumi?
Și acum că avem o imagine de ansamblu puțin mai bună asupra amprentei de apă a consumului de alimente ca popor, poate ar fi interesant să aflăm noi unde ne aflăm, ca individ.
Pe scara mare și complexă a lucrurilor, e ușor să nu vedem legături între acțiunile noastre, multe și mărunte, din viața de zi cu zi și impactul vizibil, răsunător asupra mediului.
Îți las aici un instrument util, care sub forma unui chestionar de cca. 10 minute cuantifică amprenta de apă personală, în funcție de stil de viață și alegeri alimentare. Rezultatul meu: 4.000 litri/zi.
Anticipând întrebarea: “E mult sau puțin?” o să las aici și o hartă interactivă unde tot Mekonnen și Hoekstra au strâns date relevante despre amprenta de apă a cetățeanului de rând în toate țările lumii.
În România, în medie, amprenta de apă pe cap de locuitor a fost 4.600 litri/zi (în 2011). Dacă ne uităm și comparăm cu cetățeanul de rând din alte state, sunt și cetățeni mai economi, dar și cetățeni mai păgubitori.
În schimb, observând direcția în care tot mai mult ne îndreptăm, purtați de valurile consumerismului și cumpărăturilor online, cred ca ar fi util să conștientizăm, în primul rând, responsabilitatea noastră. Asta pentru că alegerile/obiceiurile noastre și efectele lor se răsfrâng discret, treptat și cumulat în timp asupra uneia dintre cele mai indispensabile resurse de pe pământ, punând bazele unei crize mondiale de apă.
Leave a Reply