Două personalități politice ale Brașovului și-au pus amprenta asupra Aeroportului Brașov, Căncescu și Veștea. Amândoi au în comun partidul PNL, chiar dacă Aristotel Căncescu nu mai este membru în prezent, toate manevrele le-a făcut din poziție de membru marcant PNL, la fel cum o face și Adrian Veștea. Amândoi mai au în comun și dorința politică de a face aeroportul așa cum vor ei.
Cei doi nu au întrebat pe nimeni dacă e necesar sau nu să facem aeroportul și cum să-l facem. Proiectul aeroportului a fost până la un moment dorința lui Căncescu, care a lăsat o pistă neterminată, preluat apoi de Adrian Veștea în 2016, care a început să construiască așa cum a crezut el că este mai bine. Desigur, Căncescu s-a împotmolit în propriile interese politice și personale.
Brașovenii nu și-au pus niciodată problema dacă „ne trebuie sau nu”, cel puțin nu în mod real. Însă Aeroportul a ajuns să fie „dorit” ca urmare a împingerii lui pe agenda publică și a devenit o realitate în momentul în care Adrian Veștea a început să construiască și să bage tot mai mulți bani publici în acest proiect. Este o realitate politică făcută pe banii contribuabililor. Adrian Veștea nu a reușit să facă aeroportul o atracție investițională pentru mediul privat, nici măcar de la partenerii locali nu a acceptat finanțări. La perteneri locali vorbim de Municipiul Brașov care dormea anii trecuți pe excedent bugetar considerabil. Nici de la Consiliul Județean Covasna și Municipiul Sfântu Gheorghe nu a acceptat, chiar dacă între cele patru se vorbește despre un acord de parteneriat, dar niciodată prezentat public. Iar banii veniți de la Guvern anul trecut și anul acesta sunt bani electorali, deci pe imagine politică.
Puține au fost și sunt vocile care spun că Aeroportul este o investiție care va genera o sarcină foarte mare pe bugetul județului, că profitabilitatea acestuia nu se întrezărește și că vine și cu probleme de poluare aer și zgomot. Și mă alătur acestor voci și întreb: chiar avem nevoie de acest aeroport?
Practic, vorbim de socoteli politice versus realitatea de zi cu zi. Și să ne uităm pe niște cifre. În planul de afaceri publicat pe site-ul CJ Brașov vedem niște cifre foarte optimiste. De exemplu: în anexa 6, Prognoza traficului de pasageri pentru AIBG, perioada 2021 – 2055, vedem un total de pasageri de 57.280. Cu alte cuvinte, prognoza realizată la finalul lui 2018 spunea că anul acesta vor zbura 57.280 de pasageri de pe AIBG. Apoi, pentru 2022 vedem o prognoză de 181.327 pasageri, iar în 2023 sunt prognozați 283.286 pasageri și vedem o creștere spectaculoasă pe partea de prognoză, astfel că în 2027 ajungem la cifra de 913.862 și depășim milionul începând cu 2028 – 1.120.346. Aceste cifre sunt defalcate pe categorii, unde categoria de zboruri low-cost deține grosul de pasageri. Vedeți tabelele.
Unde suntem în acest moment: zero zboruri de pe AIBG și zero previzionate pentru 2021. Termenul de finalizare este împins în 2022. Dar dacă tot vorbim de prognoze, putem să mai împingem termenul de finalizare spre 2024? Și aici vorbim și de zboruri, nu doar de finalizarea unor construcții.
Acum ne uităm pe stadiul AIBG:
- pistă finalizată, dar lăsată mulți ani neîngrijită
- terminal finalizat în proporție de 91%
- balizaj terminat în proporție de 90%
- contractul cu 9 obiecte este reziliat și o nouă licitație este în desfășurare
- amenajarea canalului Beselcin nu a început încă
- îndiguriea pârâului Bârsa nu mai este necesară, anunță Adrian Veștea, fără a da însă explicații.
- lucrările pentru alte 4 obiecte ar trebui să înceapă
- SF-ul pentru serviciile de navigație aeriană nu este finalizat, deși termenul a fost depășit
- cel mai probabil AIBG va avea turn virtual
- certificarea AIBG este începută doar la nivel național, nu și cel internațional
- racordarea Aeroportului la calea ferată este la APM Brașov pentru obținerea acordului de mediu.
- de poluarea generată de traficul aerian nu se vorbește și nu se prezintă vreun studiu
- plan de afaceri neactualizat
Am spus mai sus că socotelile politice nu se potrivesc cu realitatea de zi cu zi. În conferința de presă, pe care o vedeți mai sus, Adrian Veștea și Alexandru Anghel au prezentat niște cifre care ar trebui să ne facă să ne îngrijorăm în privința aeroportului. În februarie 2021, la nivelul aeroporturilor din România a fost înregistrată o scădere a numărului de pasageri, în medie cu 83% mai puțini față de februarie 2020.
Mai mult, ca să avem un termen de comparație a cifrelor, Aeroportul Sibiu avea în februarie 2020 undeva la 700.000 de pasageri pe an și a scăzut în februarie 2021 la 3.445 de pasageri pe an. Aeroportul Sibiu era subvenționat și la cifra de 700.000 de pasageri. Mai trebuie spus că Aeroportul Sibiu are mai mult de 30 de ani de existență și a ajuns la 700.000 de pasageri abia în 2020. Credeți că este realistă prognoza CJ Brașov prin care AIBG ajuge la 913.862 de pasageri în 7 ani de funcționare?
Sigur că scăderea de care se vorbește este pe fondul pandemic, iar situația aceasta nu are orizont de încheiere încă stabilit.
Efectiv, dacă ne uităm pe soluțiile discutate, parcă sunt alese cele care presupun costurile cele mai mici și nu sunt neapărat cele mai bune. În cazul turnului de control, dacă ne uităm pe proiectul de hotărâre al CJ Brașov pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici (amânat datorită lipsei deciziei Romatsa) vedem că este prinsă soluția de turn virtual, cu o valoare de 91.055.978.31 lei, TVA inclus. De altfel, și pe pe site-ul CJ Brașov a fost publicată o prezentare a turnului virtual, în care turnul digital este prezentat ca fiind singura soluție fezabilă pentru Aeroportul Brașov.
Adrian Veștea spune că s-ar putea zbura și fără turn de control, făcând trimitere la zboruri la vedere, adică zboruri interne cu aeronave de maximum 19 pasageri. Aceste zboruri se încadrează la zboruri charter. La ce tarife vor fi acestea? Cine își permite să zboare charter? Și ce rute sunt?
Răspunsul a fost dat într-un articol de pe Biz Brasov. Adrian Veștea și Alexandru Anghel se așteaptă „să obțină un tarif de 50 euro/călătorie de la companiile aeriene”. La cursul zile din 5 mai 2021, înseamnă aproximativ 247 de lei pe călătorie. Așadar, cine alege să dea 247 de lei pe călătorie când sunt variante mai ieftine?
Alexandru Anghel mai spune că o ruta în discuție este Brașov – București și că este atractivă având un zbor de 40 de minute, în comparație cu trei ore cât durează un drum cu mașina. Numai că acesta nu spune cât timp se pierde cu toți pașii obligatori până la decolare și de după aterizare. În plus, aterizarea este în Otopeni, de unde mai ai un timp pe care îl consumi folosind un alt mijloc de transport pentru a ajunge în București.
Dar nu mașina este competitorul principal al zborurilor, ci trenul, care în acest moment costă undeva la 50 de lei călătoria și are o durată de două ore și jumătate, cu plecare din oraș și sosire tot în oraș.
De ce nu se vorbește de zboruri pe distanțe mai mari, Constanța, Iași, Timișoara, Satu Mare? Dar parcă zborurile de 50 de euro, Brașov – București, par să fie mai degrabă o distracție de la probleme reale cu care se confruntă aeruportul.
Nici despre terminalul cargo nu se mai vorbește. Ca informație, transportul cargo pe calea aerului este cel mai scump dintre toate. Transportul naval este cel mai ieftin, urmat de cel feroviar și apoi de cel rutier. Credeți că transportul cargo aerian va fi la un volum atât de ridicat încât AIBG să devină profitabil doar din cargo?
Ce văd până acum este o investiție care ridică mari semne de întrebare, care consumă bani publici și a cărei rentabilitatea nu se vede în viitor apropiat. Sigur, o să spuneți că este o investiție de viitor. La fel este și cea în transportul pe cale ferată, care este mult mai potrivit pentru România.
Până confirmă CJ Brașov soluția turnului de control și omite să facă public studiul de fezabilitate pe serviciile de navigație aeriană, ce spuneți, când se va zbura de la Brașov în afara țării?
Poate ar trebui să ne punem problema renunțării la acest aeroport și să începem investițiile în trenuri de mare viteză (în condițiile în care trenurile sunt o alternativă și la transportul rutier), mai ales că avem în apropiere două aeroporturi, București și Sibiu, cu destinații și prețuri acceptabile.
Sursa foto: Facebook/Aeroportul Internațional Brașov
Leave a Reply