Un material scris de Alexandru Ciocan pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.
Alexandru Ciocan este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București și deține un doctorat în științe inginerești, obținut în co-tutelă cu IMT Atlantique (Nantes). Și-a început cariera profesională în cercetarea științifică, lucrând timp de peste nouă ani în domeniul energiilor regenerabile, al hidrogenului și al bateriilor cu litiu. În prezent, Alexandru face parte din echipa Energy Policy Group, după ce anterior a lucrat timp de doi ani la Ministerul Energiei.
Schimbare importantă în energia UE: regenerabilele preiau conducerea
Raportul EMBER 2026 arată că în 2025 UE a atins un prag istoric: producția de electricitate din surse eoliană și solară a depășit pentru prima dată combustibilii fosili, regenerabilele asigurând aproape jumătate din mixul energetic. Energia solară a crescut accelerat, în timp ce cărbunele a coborât la un minim istoric, iar gazul natural rămâne pe un trend descendent. Stocarea, bateriile și modernizarea rețelelor devin esențiale. În România, progresul este vizibil mai ales în solar, dar integrarea este frânată de rețele, autorizări lente și capacități insuficiente de stocare.
● UE a atins în 2025 un prag important în tranziția energetică
● Pentru prima dată, producția de electricitate din surse regenerabile (eolian și solar) a depășit producția din combustibili fosili, acest lucru fiind valabil în 14 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene
● Energia solară a avut un rol determinant, marcând o creștere de 20%, pentru al patrulea an consecutiv
● Combustibilii fosili se află în declin cărbunele a coborât la un nou minim istoric, de 9,2% din mixul de producție
● Din cauza unui an secetos producția de electricitate pe bază de gaze naturale a crescut cu 8% în 2025, în principal ca urmare a reducerii producției hidroelectrice
● Gazul natural își continuă tendința descendentă la nivelul Uniunii Europene. În 2025, nivelul producției se situa cu 18% sub maximul atins în 2019
● Soluțiile de stocare capătă un rol strategic atât în echilibrare cât și în reducerea volatilității nivelul prețurilor pe piețele de energie. Ele limitează utilizarea gazului în producția de electricitate în orele de vârf.
Pași importanți în sectorul energetic european
Raportul Ember detaliază faptul că în 2025, Uniunea Europeană a făcut un pas major către un sistem energetic curat, bazat pe energia eoliană și solară. Pentru prima dată, producția de electricitate din surse eoliene și solare a depășit producția din combustibili fosili la nivelul uniunii. Sursele regenerabile au asigurat aproape jumătate din producția totală de energie electrică. Energia solară a atins niveluri record și a funcționat complementar cu energia eoliană, reducând presiunea asupra sistemului în perioadele de consum ridicat.
În 2025, prioritățile energetice ale UE s-au concentrat pe reducerea costurilor energiei pentru gospodării și întreprinderi. Planul de Acțiune pentru Energie Accesibilă al Comisiei Europene a subliniat faptul că principala cauză a prețurilor ridicate rămâne dependența de combustibilii fosili importați (dependența de gaz natural rămâne încă semnificativă). Mai mult, scăderea producției hidroelectrice a determinat creșterea producției pe bază de gaz. Această evoluție a majorat factura UE pentru importurile de gaze fosile cu 16% și impactul s-a reflectat direct în creșteri bruște ale prețurilor pe piețele de electricitate.
Necesitatea accelerării tranziției energetice rămâne evidentă. Investițiile în surse regenerabile reprezintă o strategie esențială pentru reducerea acestor riscuri, într-un context geopolitic tot mai instabil. Pe termen scurt, tranziția poate genera dependențe noi, în special de lanțurile de aprovizionare, un exemplul ar fi China și echipamentele fotovoltaice. Pe termen lung, dezvoltarea capacităților de producție la nivel european (inclusiv pv-uri și baterii) și extinderea regenerabilelor reduc structural acest risc. Energia produsă local limitează expunerea la presiuni geopolitice, stabilizează costurile și consolidează securitatea energetică.
În decembrie 2025, UE a convenit asupra unei legislații care interzice importurile de gaz rusesc începând cu anul 2027. În paralel, au apărut noi dependențe de combustibili fosili, ca urmare a creșterii importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) din Statele Unite. Dependența accentuată de un singur furnizor afectează securitatea energetică a UE și reduce puterea de negociere în relațiile geopolitice și comerciale.
Modernizarea rețelelor de transport și distribuție completată de creșterea flexibilității cererii și extinderea capacităților de stocare în baterii, permit integrarea unor ponderi mai mari de energie solară și eoliană în mixul energetic. Aceste măsuri ar consolida securitatea energetică și contribuie la stabilizarea prețurilor. Într-un sistem energetic cu o pondere ridicată a regenerabilelor, stocarea energiei devine o condiție esențială. Bateriile reprezintă una dintre cele mai accesibile și rapid de implementat tehnologie de stocare a energiei electrice, după cum am subliniat într-un material anterior.
Declinul cărbunelui
Era cărbunelui se apropie de final. În 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut la 257 TWh. Nivelul marchează un nou minim istoric, sub cel din 2024, asta în timp ce în 2015, producția ajungea la 705 TWh. Nu mai puțin de 19 state membre au avut o pondere a cărbunelui de sub 5% în mixul energetic. Germania și Polonia au fost țările care au concentrat peste 74% din producția de energie electrică din cărbune a Uniunii Europene. Restul statelor au accelerat procesul de utilizare al acestei surse.
Bateriile au devenit un competitor real pentru producția pe gaz în orele de vârf. Orele cu cerere ridicată de gaz au generat creșteri de preț pentru electricitate. Orele cu producție abundentă din eolian și solar au determinat scăderi semnificative ale prețurilor. În prezent bateriile creează oportunitate economică. Ele stochează energia ieftină produsă în timpul zilei și livrează energie în orele de vârf, când anterior hidrocentralele sau centralele pe gaz stabileau prețul marginal.
Prețurile energiei cresc atunci când sistemul apelează la centralele pe gaz. Arderea gazelor fosile rămâne, în mod constant, cea mai scumpă metodă de producere a energiei electrice. În 2025, costul mediu al electricității din gaz a variat între 101 și 112 EUR/MWh la nivelul UE.
Orele cu vânt și soare abundente coincid din ce în ce mai des cu prețuri reduse. În 2025, 19 state membre au înregistrat cel puțin o oră în care energia eoliană și solară au depășit 70% din producția orară de electricitate. În 2020, doar două state au atins acest prag. În Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania, energia eoliană și solară au furnizat împreună peste 50% din producția de electricitate în cel puțin o treime din orele anului.
În majoritatea cazurilor sistemul energetic european fiind interconectat, atenuează volatilitatea prețurilor și presiunea asupra rețelelor. Transferul transfrontalier direcționează energia acolo unde cererea este maximă. O conectivitate mai bună și noi linii de transport, inclusiv în Europa de Est (regiune insuficient integrată) și regiunea nordică, pot reduce suplimentar amplitudinea șocurilor de preț.
Stocarea energiei regenerabile în baterii, pentru utilizare ulterioară în perioadele de cerere ridicată, reprezintă o soluție scalabilă și rapid implementabilă. Avantajele economice au accelerat deja investițiile. În 2025, capacitatea bateriilor de mare putere din UE a depășit 10 GW, față de cei 4 GW înregistrați în 2023, cu aproape jumătate din capacitatea instalată concentrată în Italia și Germania. Totuși, în 2025, majoritatea statelor membre au lansat sau anunțat proiecte noi pentru instalarea de baterii. Ritmul de extindere este generalizat.
Un sistem energetic mai inteligent valorifică pe deplin energia eoliană și solară produsă local. Stocarea energiei, modernizarea rețelelor și flexibilitatea cererii devin elemente critice. Odată cu creșterea aportului de energie solară, inclusiv la nivelul prosumatorilor, rețelele se reconfigurează, punând un accent tot mai mare pe producția descentralizată. Instrumente ca cele menționate anterior permit înlocuirea energiei fosile importate, scumpă și volatilă, cu resurse locale, stabile și previzibile.
Care a fost progresul României?
Pentru România, datele raportului Ember arată un progres evident, dar insuficient raportat la potențial. Energia solară este în creștere constantă, atât ca producție, cât și ca pondere în mixul energetic. Costurile tehnologiei nu mai reprezintă o barieră. Principalele constrângeri rămân capacitatea limitată a rețelelor, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară largă chiar dacă autoritățile române au subliniat constant susținerea acestui segment.
România este competitivă datorită iradierii solare ridicate și disponibilității suprafețelor. Interesul investitorilor rămâne ridicat. O provocare majoră persistă în modul în care statul gestionează schemele de ajutor de stat. Incertitudinea și modificările frecvente pot limita interesul investițiilor private. Următorul pas este integrarea. Extinderea energiei solare trebuie corelată cu investiții accelerate în rețele, baterii și flexibilitatea cererii. Fără aceste elemente, energia ieftină produsă la prânz nu se va reflecta în prețuri mai mici seara, mai ales că la nivel național sectorul prosumatorilor s-a dezvoltat accelerat, peste 1 GW instalat doar în 2025.
Direcția este corectă. Miza este viteza de implementare. Energia solară poate deveni un pilon al securității energetice și al stabilității prețurilor, dacă politicile publice mută accentul de pe instalare pe integrarea eficientă în sistem. În acest moment, energia solară reprezintă mai degrabă o provocare pentru rețelele de distribuție și pentru furnizori.
Deși trendul este evident, România se confruntă cu un interes crescut pentru dezvoltarea de centrale pe gaz, bazat pe resursele interne disponibile. Aici apare o inconsistență de politică. România continuă să promoveze investiții în acest sector, dar reclamă în același timp faptul că, în statele din vest, cu o pondere mai mare a regenerabilelor, prețurile la energie sunt semnificativ mai mici. Rămâne deschisă întrebarea sustenabilității economice. Centralele pe gaz vor opera tot mai puține ore, în special în perioadele de vârf. Costurile cu combustibilul, certificatele de emisii și volatilitatea pieței, inclusiv o potențială integrare a hidrogenului pe termen lung, ridică semne de întrebare asupra viabilității acestor investiții pe termen mediu și lung.
În ceea ce privește cărbunele, România și-a asumat obiectivul unei ieșiri complete din producția de energie pe bază de cărbune până în orizontul anului 2032. Întârzierile în dezvoltarea centralelor pe gaz de la Complexul Energetic Oltenia, alături de ritmul lent al investițiilor în surse regenerabile și de o infrastructură de interconectare insuficient dezvoltată, au determinat solicitarea prelungirii funcționării unor grupuri programate pentru închidere în 2025. Autoritățile au justificat această decizie prin considerente de securitate energetică și adecvanță a sistemului. Măsura menține temporar producția pe cărbune în mixul energetic, dar prelungește expunerea la costuri ridicate, la prețul certificatelor de emisii și la riscuri de neconformare cu obiectivele climatice asumate. Pe termen mediu, centralele pe cărbune rămân nesustenabile din punct de vedere economic. Funcționarea lor va deveni tot mai dificilă într-o piață dominată de energie regenerabilă, flexibilitate și soluții de stocare, așa cum am menționat aici.
Un element care poate părea surprinzător al raportului se rezumă la capacitatea instalată în baterii, care plasează România pe locul al treilea în Uniunea Europeană atunci când raportarea se face la capacitatea instalată în energie eoliană și solară.
Principalele recomandări de politici și măsuri aplicabile la nivel european:
- Implementarea normelor de flexibilitate, prin facilitarea instalării bateriilor și recompensarea consumatorilor pentru flexibilitatea consumului
- Colaborarea la nivel european pentru accelerarea autorizării liniilor de transport transfrontaliere
- Stimularea electrificării inteligente, prin semnale de politică clare și sprijin pentru industrie, transporturi și încălzire, inclusiv susținerea dezvoltării pieței pompelor de căldură
- Securizarea liniilor electrice critice împotriva riscurilor de sabotaj.
Leave a Reply