Comisia Europeană lansează un plan de accelerare a transportului feroviar de mare viteză în întreaga Europă

În noiembrie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan de accelerare a dezvoltării transportului feroviar de mare viteză în întreaga UE, oferind călătorilor un timp de călătorie redus în mod semnificativ. Prin stimularea serviciilor feroviare rapide, confortabile, sigure și fiabile, planul sprijină dublul obiectiv al UE de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și de a consolida competitivitatea Europei la nivel mondial.

Bazându-se pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), planul stabilește ambiția de a reduce la jumătate durata multor călătorii feroviare populare în întreaga Europă în comparație cu situația actuală. De exemplu, până în 2030, pasagerii vor putea călători de la Berlin la Copenhaga în patru ore în loc de șapte. Până în 2035, Sofia și Atena vor fi la doar șase ore distanță cu trenul, în timp ce noile conexiuni transfrontaliere vor lega țările baltice și vor permite pasagerilor să călătorească de la Paris la Lisabona prin Madrid.

Planul urmărește să asigure o rețea feroviară de mare viteză funcțională și mai rapidă până în 2040, cu acțiuni-cheie structurate în jurul a patru piloni:

1. Accelerarea investițiilor și armonizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză cu adevărat interoperabile.

• Eliminarea blocajelor transfrontaliere prin termene obligatorii care urmează să fie stabilite până în 2027 și identificarea opțiunilor pentru viteze mai mari, inclusiv peste 250 km/h atunci când acest lucru este viabil din punct de vedere economic.
• În lunile următoare va fi elaborată o strategie de finanțare specifică a UE, sprijinită de un dialog strategic cu statele membre, industria și actorii financiari. Obiectivul este de a coordona mai bine sursele de finanțare și investițiile private și de a consolida ecosistemul de finanțare al UE pentru proiectele feroviare de mare viteză, asigurând finalizarea rețelei TEN-T până în 2040. Dialogul strategic va culmina cu un acord feroviar de mare viteză, un angajament multilateral de mobilizare a investițiilor necesare pentru proiectele prioritare.

2. Un cadru atractiv și competitiv pentru serviciile feroviare

• Legislația va sprijini dezvoltarea unei piețe a materialului rulant la mâna a doua. În 2027, Comisia va propune măsuri de interzicere a dezmembrării anticoncurențiale a materialului rulant funcțional și sigur și de stabilire a unor condiții transparente pentru revânzarea și exploatarea acestuia în toate statele membre.
• O propunere din 2026 va urmări să îmbunătățească sistemele transfrontaliere de emitere a biletelor și de rezervare a biletelor de tren, facilitând planificarea și achiziționarea de către călători a unor călătorii transfrontaliere fără sincope, cu un acces mai bun la protecția drepturilor călătorilor atunci când utilizează mai mulți operatori.
• Eliminarea barierelor la intrare pentru noii operatori de mare viteză. O mai bună coordonare a capacității căilor ferate, taxele echitabile de acces la calea ferată și accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de servicii vor permite noilor întreprinderi să ofere servicii feroviare de mare viteză, stimulând concurența și făcând transportul feroviar de mare viteză mai accesibil ca preț.

3. Sprijinirea unui sector feroviar european puternic, inovator și armonizat.

• O cerere de propuneri pentru cercetare în domeniul feroviar lansată de Europa în 2026 va sprijini dezvoltarea materialului rulant de mare viteză de generație următoare. Acesta va finanța cercetarea și inovarea pentru a depăși barierele tehnice care împiedică în prezent funcționarea fără sincope a garniturilor individuale de tren de mare viteză în întreaga Europă.
• Normele UE vor fi revizuite în 2026 pentru a simplifica certificarea mecanicilor de locomotivă, facilitând prestarea de servicii transfrontaliere de către mecanicii de locomotivă.
• Planul european de implementare a ERTMS pentru 2026 va asigura o interoperabilitate sporită printr-o implementare armonizată a ERTMS.

3. Consolidarea guvernanței la nivelul UE pentru coordonarea și punerea în aplicare a viziunii.

• Pentru a coordona mai bine utilizarea capacităților de infrastructură feroviară, administratorii de infrastructură vor fi împuterniciți și obligați din punct de vedere juridic să coopereze în ceea ce privește furnizarea de capacități transfrontaliere previzibile și atractive pentru serviciile pe distanțe lungi, în conformitate cu propunerea de regulament privind utilizarea capacităților de infrastructură feroviară.
• Barierele în calea instituirii de noi servicii între orașele-cheie vor fi discutate și abordate în cadrul unor mese rotunde cu părțile interesate, iar progresele înregistrate în direcția soluțiilor identificate vor fi supravegheate de coordonatorii europeni ai TEN-T.
• Comisia va institui un tablou de bord pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește transportul feroviar de mare viteză.
• Mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate va fi, de asemenea, revizuit în 2026, permițând agenției să elimine normele naționale redundante și să emită autorizații și certificări mai eficient, sprijinind astfel punerea în aplicare a inovării.

Dincolo de reducerea timpului de călătorie, planul va reduce congestionarea, va crește capacitatea pe liniile convenționale și va îmbunătăți serviciile pentru trenurile regionale și de noapte. Aceasta va consolida, de asemenea, securitatea Europei, prin facilitarea deplasării rapide a trupelor și a echipamentelor militare, alături de transportul civil de mărfuri.

Comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat: „Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpului de călătorie, ci și unirea europenilor, consolidarea economiei noastre și conducerea cursei mondiale pentru un transport durabil. Prin planul de astăzi, transformăm ambiția în acțiune: eliminarea barierelor, mobilizarea investițiilor pentru o infrastructură modernă și transformarea căilor ferate transfrontaliere în coloana vertebrală a unei Europe neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, competitive și sigure. Cetățenii din întreaga Uniune vor beneficia de călătorii mai rapide, mai sigure și mai accesibile ca preț, care vor apropia Europa.”

Planul completează lucrările în curs din cadrul planului de acțiune al UE pentru stimularea transportului feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi și se bazează pe eforturile UE de a finaliza rețeaua transeuropeană de transport, care beneficiază de o finanțare semnificativă din partea UE. Până în prezent, UE a decis să sprijine 804 proiecte de infrastructură feroviară în întreaga UE cu un total de 34,4 miliarde EUR prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Aceasta reprezintă 68,76 % din totalul investițiilor MIE.

În pregătirea planului, comisarul Tzitzikostas a organizat un dialog privind punerea în aplicare cu părțile interesate relevante, pentru a asculta opiniile industriei feroviare, ale organizațiilor de călători, ale orașelor și ale societății civile, ale sindicatelor, ale investitorilor privați și ale întreprinderilor afiliate.

Planul Comisiei Europene vizează și România și propune varianta Oradea – Cluj-Napoca – Brașov – București – Constanța (căreia îi lipsește în acest moment sprijinul autorităților locale și politicienilor locali). Guvernul României susținea varianta Timișoara – Craiova – București.

Stadiul actual și etapele planificate de dezvoltare a rețelei feroviare de mare viteză a UE de-a lungul coridoarelor europene de transport până în 2040.