Joi, 24 august, a avut loc ședința Colegiului Prefectural, în cadrul căreia directorul executiv al APM Brașov, Ciprian Băncilă, a făcut o informare despre calitatea aerului din municipiul Brașov.
Atașez înregistrarea video a informării ținută de directorul APM Brașov ca să vedeți cum se discută subiectul în cadrul Colegiului Prefectural. Precizez că în afara informării nu au existat alte discuții sau întrebări pe subiect.
Conform informării APM Brașov, în ultimii ani au fost înregistrate scăderi ale emisiilor de poluanţi atmosferici specifici în judeţul Braşov. În ciuda acestor reduceri, concentraţiile măsurate de poluanţi relevanţi pentru sănătate, cum ar fi PM şi NO2 nu au evidenţiat o îmbunătăţire similară. Puncte sensibile din municipiul Braşov: zonele cu trafic intens şi încălzire individuală şi pe lemn.
Rezultatele evaluărilor:
– Concentraţiile ambientale de SO2 şi a depunerilor acide din Braşov au scăzut în ultima perioadă ca urmare a scăderii emisiilor de SO2 datorită reducerii unor activităţi industriale (producerea de energie electrică şi termică din cărbune etc.).
– În anul 2022, populaţia din Braşov nu a fost expusă la valori de concentraţii mari de SO2, dioxidul de sulf nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei.
– În zonele în care a fost monitorizată continuu concentraţia de CO în aerul ambiental în anul 2022 au fost înregistatte concentraţii mici de CO, valori mai ridicate fiind înregistate sporadic în zonele cu trafic intens sau în perioada de iarnă.
– În zonele în care a fost monitorizată continuu concentraţia de benzen din aerul ambiental în anul 2022 nu au fost înregistrate concentraţii mai mari decât valoarea limită, dar benzenul alături de alţi compuşi organici volatili, NO2 şi CO este un precursor al ozonului troposferic, cu efectele asociate asupra sănătăţii populaţiei şi a ecosistemelor.
– În ultimii ani au fost înregistrate scăderi ale emisiilor de poluanţi atmosferici specifici în judeţul Braşov.
in ciuda acestor reduceri, concentraţiile măsurate de poluanţi relevanţi pentru sănătate, cum ar fi PM şi NO2 nu au evidenţiat o îmbunătăţire similară.
– Puncte sensibile din municipiul Braşov: zonele cu trafic intens şi încălzire individuală şi pe lemn.
– Menţinerea tendinţei de creştere a valorilor concentraţiilor de ozon începând cu anul 2015.
– Benzenul, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, metalele grele, hidrogenul sulfurat şi amoniacul nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
– Impactul transportului rutier asupra calităţii aerului:
- sursă de dioxid de azot şi pulberi in suspensie, nu numai din cauza arderii combustibilului, ci și din cauza uzurii pneurilor și a plăcuțelor de frână;
- sursă foarte importantă de emisii de gaze cu efect de seră;
- problemă multidimensională – congestia traficului, zgomot.
– încălzirea rezidenţială, în special cea cu lemne, este o problemă mai mare decât s-ar putea crede – PM2,5.
Trebuie precizat că la nivelul municipiului Brașov, APM are patru stații pentru măsurarea poluanților:
Staţie de trafic BV1 – B-dul Calea Bucureşti, zonă cu trafic intens;
Staţie de trafic BV3 – B-dul Gării, zonă cu trafic intens;
Staţie de fond urban BV2 – str. Memorandului, zonă rezidenţială – expunerea populaţiei la nivelul de poluare urbană (stație mutată de pe strada Castanilor de fostul primar George Scripcaru în anul 2018);
Staţie de fond industrial BV5 – B-dul Al. Vlahuţă, obiectiv evaluarea emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov.
Nu uitați că Planul Integrat de Calitate a Aerului 2023-2027 pentru municipiul Brașov este încă în dezbatere până la 1 septembrie 2023.
Propunere măsuri de îmbunătățire a calității aerului în perioada 2023 – 2027:
Măsura 1.1 – Creșterea gradului de folosire a transportului public și încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun pentru fluidizarea traficului;
Măsura 1.2 – Creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport electrice;
Măsura 1.3 – Creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport electrice;
Măsura 1.4 – Promovarea transportului public prin introducerea unui sistem de informare în timp real cu privire la serviciile de transport, serviciul eTicketing;
Măsura 1.5 – Gestionarea traficului prin realizarea unui pasaj rutier;
Măsura 1.6 – Acordarea de facilități de parcare pentru proprietarii de mașini electrice și plug-in hibrid;
Măsura 1.7 – Interzicerea mașinilor cu norme inferioare de poluare pe teritoriul Municipiului Brașov;
Măsura 1.8 – Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic;
Măsura 1.9 – Gestionarea traficului prin modificarea timpilor de semnalizare la intersecții și echiparea cu butoane de comandă a trecerilor de pietoni;
Măsura 1.10 – Gestionarea traficului prin extinderea sistemului de transport cu bicicleta;
Măsura 1.11 – Gestionarea traficului prin realizarea de facilități park&ride;
Măsura 1.12 – Îmbunătățirea accesului autovehiculelor la locurile de parcare;
Măsura 1.13 – Gestionarea traficului prin creşterea taxei de parcare în zona centrală și limitarea timpului de parcare la 3 ore;
Măsura 1.14 – Promovarea transportului public prin crearea de benzi dedicate transportului public;
Măsura 1.15 – Tren metropolitan;
Măsura 1.16 – Stabilirea unor zone centrale unde este interzisă circulația autovehiculelor cu motorizare termică;
Măsura 1.17 – Proiect Calea Verde a Municipiului Brașov – Conectarea ariilor majore de teren prin soluții de transport ecologic;
Măsura 1.18 – Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor din Municipiul Brașov;
Măsura 1.19 – Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Municipiul Brașov prin înlocuirea rețelei de distribuție a agentului termic;
Măsura 1.20 – Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi şi gestionarea corespunzatoare a celor existente;
Măsura 1.21 – Creşterea eficienței salubrizării urbane-salubrizarea străzilor;
Măsura 1.22 – Plantare arbori de-a lungul arterelor Brașovului.
Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, sau utilizând mijloace electronice la adresa mediu@brasovcity.ro, până la data de 01.09.2023.
Leave a Reply