Pe 21 martie 2023 am publicat articolul Despre jurnalism și de ce, tu, cititorule, trebuie să-l susții financiar!, articol în care am scris de ce este nevoie de susținerea financiară a presei din partea publicului și o mică radiografie a stării presei. Am menționat lipsa de competență a jurnaliștilor, pe domenii și pe subiecte, ca fiind una din marile probleme. Această lipsă de competență înseamnă că jurnaliștii nu cunosc și nu înțeleg domeniul despre care scriu. Și este cazul exemplului pe care vreau să vi-l prezint, domeniul fiind mobilitate urbană.
În acest caz, două publicații, una națională – stiripesurse.ro și una locală – bizbrasov.ro, au preluat un articol de la o publicație din Republica Moldova – timpul.md.
Articolul publicat (sursa) de Timpul are titlul Comunism pe față: Coaliția PSD-PNL-USR vrea, prin lege, să renunțăm la mașina proprie în favoarea transportului public și să nu circulăm prea mult și prea departe de casă și este nesemnat.
Articolul publicat (preluare) de Stiripesurse are titlul Coaliția PSD-PNL-USR vrea, prin lege, să renunțăm la mașina proprie în favoarea transportului public și să nu circulăm prea mult și prea departe de casă și este semnat de Radu Pop.
Articolul publicat (preluare) de BizBrasov are titlul Teoria conspirației începe să se aplice: Guvernul vrea să renunțăm la mașina proprie pentru circulația prin orașe și să impună transportul exclusiv cu autobuzul sau bicicleta și este semnat de Ionuț Dincă.
Numai citind titlurile și deja avem semne mari de întrebări: coaliția PSD-PNL-USR (preluată și de BizBrasov în articol)? comunism și mobilitate urbană? teoria conspirației și transport public? să nu circulăm prea mult și prea departe de casă?
Acum, să ne uităm pe articole. În cazul publicației Timpul se modifică linkul, ducând de fapt spre un alt articol. Dar articolul poate fi găsit pe site-ul publicației, dând căutare după titlu. În caz că nu-l găsiți, atașez în continuare print-screen-uri ale articolului.
Așa cum am spus, articolul de pe Timpul este nesemnat și ar fi trebuit să fie primul semnal pentru cei care au preluat. Publicația în sine, Timpul, ridică semne de întrebare din moment ce are secțiune de opinii cu articole nesemnate.
Notă: La articole nesemnate intră articole semnate cu pseudonim, cu inițiale sau cu redacția. Toate acestea arată lipsa de asumare, despre care am scris în articolul menționat în primul paragraf al acestui material.
Când preiei un articol nesemnat? Atunci când crezi în ce scrie și când o faci pentru a avea conținut pe site-ul propriu. În ambele cazuri nu te prea interesează veridicitatea informațiilor, dar vrei să ai un articol care să „atragă” trafic. Și de obicei preluarea de articole nesemnate se face tot prin articole nesemnate. În cazul BizBrasov, unde știm că jurnalistul semnat este real, putem doar să ne întrebăm dacă el crede informațiile preluate. Și vorbim de preluare, adică copy-paste, nu analiză sau referiri la anumite aspecte ale articolului sursă.
Deși textul este preluat în întregime, cele două publicații „omit” să preia și documentul publicat în articolul sursă, și anume Legea privind mobilitatea urbană durabilă. Și este importantă preluarea documentului cu legea, pentru că în felul acesta dai posibilitatea cititorului să compare cele scrise de tine cu documentul la care faci referire.
Articolul sursă și preluările aduc un deserviciu conceptului de mobilitate urbană, principiilor și direcțiilor acestuia, spunând că legea este parte dintr-o teorie a conspirației și făcând tot felul de aprecieri negative.
De exemplu: „De-acum, ceea ce era numită „teoria conspirației” devine realitate în România. Un proiect de lege „privind mobilitatea urbană durabilă” inițiat de Guvernul Nicolae Ciucă urmărește să instituie un control total al statului asupra modului în care cetățenii se deplasează în orașe, ba chiar și asupra spațiului de locuit și numărul de rezidenți la hectar.”
Un alt exemplu: „Când se va elibera PMUD pentru fiecare oraș în parte, „planificatorii” vor avea în vedere o serie de „direcții”, între care eliminarea mașinilor personale este reliefată foarte clar.” La acest exemplu observați că e preluat „când se va elibera PMUD”. Nu se eliberează niciun PMUD, că nu este închis nicăieri, ci este vorba de realizarea/întocmirea sau actualizarea de PMUD.
Și un alt exemplu: „În caz că vă gândiți să rezistați „planificatorilor” și să nu mergeți cu bicicleta sau autobuzul, statul are ac și de cojocul dvs: o altă direcție este a reduce spațiile de parcare/staționare, pentru „creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante”.”
Exemplele continuă cu „Practic, se pune în practică utopia numită „Orașe de 15 minute”.”
Și încă un exemplu: „Pentru că realizează că aceste măsuri nu au nicio eficiență, mai ales într-o țară ca România – unde densitatea populației este scăzută -, „legiuitorul” vrea să impună „asigurarea unei densităţi rezidenţiale minime de 40 locuitori/hectar”. Motivația spune totul: „Pentru a asigura condiţiile care să susţină eficienţa serviciilor publice urbane, inclusiv transportul public”.”
În final, demersul din articol asociază conceptul de mobilitate urbană cu ce s-a întâmplat în comunism, spunând: „România a mai trecut printr-un astfel de experiment, înainte de 1989. Atunci, regimul a restricționat circulația mașinilor personale pentru a raționaliza consumul de combustibili. Stațiile transportului în comun erau pline. Dacă mai punem în context și legea prin care se limitează drastic plata numerarului, care obligă toți cetățenii români să aibă card, salariile să fie plătite doar în cont, imaginea unei societăți totalitare, controlată digital, este foarte clară.”
Acum atașez print-screen-uri ale celor două preluări. Încep cu Stiripesurse.
Și de la BizBrasov.
Materialul publicat și preluat arată cât se poate de clar lipsa de înțelegere a conceptului de mobilitate urbană și lipsa înțelegerii situației actuale. Faptul că este nevoie de o schimbare, că nu putem contiua cu modelul „fluidizării traficului auto”, este respins de către jurnaliștii care cred că-și vor pierde statutul actual, acela dat de un autoturism personal.
Mai grav este faptul că jurnaliștii promovează o retorică defăimătoare și naționalistă cu privire la un set de principii și măsuri benefice societății, principii și măsuri care sunt aplicate în multe țări europene și care au generat spații urbane atractive pentru oameni și cu mai puțină poluare fonică și a aerului. De altfel, avem deja în România spații cu restricții pentru circulația auto, spații care sunt magnet pentru oameni. Exemplu de la Brașov: străzile Republicii, Weiss, Hirscher și Piața Sfatului.
Toate aceste elemente ridică mari semne de întrebare privind credibilitatea publicațiilor și ale jurnaliștilor.
Leave a Reply