Închid seria discuțiilor despre alegerile locale din 2020 cu un punct de vedere de la Romulus Oprica. Și pe el, ca și pe Doru Șupeală și Ștefan Cociodar, l-am invitat să ne spună cum vede campania, rezultatele și la ce să ne așteptăm pornind de la aceleași patru întrebări:
- Cum s-a desfășurat campania electorală? Aici intră prestațiile candidaților și ale partidelor.
- Cum vi se pare rezultatul alegerilor? Aici intră și prezența la vot.
- Ce credeți că urmează? La ce să ne așteptăm?
- Ce ar trebui să învățăm noi, alegătorii și ce ar trebui să învețe politicienii după aceste alegeri?
1. Cum s-a desfășurat campania electorală? Aici intră prestațiile candidaților și ale partidelor.
După cum spuneam și în vinerea dinaintea alegerilor, a fost o campanie electorală urâtă pentru că a fost aproape imposibil pentru candidați să interacționeze direct cu publicul și să-și comunice mesajul întregii comunități. Cetățenii au fost (și au rămas) captivi bulei lor de social media, prizonieri ai propriilor credințe și așteptări pentru că algoritmii mediului online elimină cea mai mare parte din posibilitatea de a vedea mesaje alternative sau opuse profilului nostru.
Nu a existat nicio dezbatere între candidați, iar aici atât electoratul cât și candidații au avut de pierdut.
Opinia mea este că cel mai mult a pierdut din lipsa unei dezbateri fostul primar al Brașovului, George Scripcaru. Acest non-combat, nu doar cu Allen Coliban, ci și cu ceilalți candidați, alături de mesajul general lansat de echipa primarului George Scripcaru prin care votanții acestuia erau asigurați că va câștiga i-a determinat pe mulți să considere că nu mai este nevoie și de votul lor, pentru că „oricum câștigă”. Scorul infim (și infirm) pe care l-a obținut nu se preconiza în nicio analiză și pe nicio simulare.
O altă greșeală pe care a făcut-o candidatul George Scripcaru este că a lăsat să crească lângă el imaginea unui singur contracandidat. Retrospectiv privind, ar fi trebuit ca el să răspundă unor provocări venite de la doctorul Orțan sau de la Sorin Susanu pentru a arăta că există mai mult de un contracandidat și că este o competiție serioasă. Chiar dacă i-ar fi crescut pe ceilalți, cel mai probabil n-ar mai fi pierdut el. Dar… post-factum e ușor să găsești explicații și soluții…
Pe de altă parte, candidatul Allen Coliban nu ar fi pierdut nimic dintr-o dezbatere, pentru că votanții lui erau demult deciși. Allen Coliban și echipa lui au reușit un rezultat excepțional în condiții excepționale. În primul rând au reușit să inducă ideea că Allen Coliban este singurul contracandidat care contează, ceea ce a coagulat toate voturile nemulțumiților, pe principiul acordării unui vot util. Am explicat mecanismul luni dimineață, imediat după alegeri.
Campania USR+ a fost bine construită și dezvoltată din timp, ceea ce arată că au avut o echipă bună și dedicată – ceea ce nu se poate spune despre niciun alt candidat la funcția de primar al Brașovului.
În afară de Allen Coliban, singurul care a avut o campanie începută din timp, cu o echipă stabilă și dedicată și cu mesaje clare a fost candidatul Adrian Veștea, iar rezultatul este unul elocvent.
În a doua jumătate a lunii de campanie, George Scripcaru a început să iasă pe teren și să facă live-uri. Consider că a acceptat să facă aceste ieșiri, deși se vede că i-au fost inconfortabile. Nu cumva acestea au fost în defavoarea lui? În comparație, Allen Coliban era foarte confortabil în live-urile din cartiere.
A fost evident pentru toată lumea care l-a văzut pe George Scripcaru în live-uri că joacă un rol care nu-l prinde. Cu toate acestea era absolut necesar ca el să fie prezent pentru publicul lui, să semnalizeze că există și acolo. Nu a fost în defavoarea lui, pentru că votanții săi sunt foarte fideli. Invers, pentru votanții lui Allen Coliban a fost încă o confirmare că au ales varianta corectă. La aceste alegeri nu cred că am mai avut public indecis, pentru că variantele oferite alegătorilor au fost foarte diferite din punct de vedere conceptual.
Țin să aduc în discuție dezbaterea organizată de medicul Dan Grigorescu și ANSB, pe tema noului spital. Deși nu a fost programată să iasă și ca dezbatere politică (chiar dacă pe un singur subiect), acest lucru s-a întâmplat. Toate formațiunile politice din Brașov au fost reprezentate la nivel de candidați, doar patru lipsind, cei ai PNL – George Scripcaru și Adrian Veștea și cei ai PSD – Florin Orțan și Marian Rasaliu. Crezi că subiectul noului spital a cântărit în vreun fel în această campanie?
Uitându-mă la voturile obținute de Adrian Veștea, cred că acest subiect nu a fost o temă pentru el. Uitându-mă la voturile obținute de PSD pe municipiu, minus 11 mii față de minimul istoric, cred că nicio temă nu a fost a lor. Ar fi putut fi o temă pentru George Scripcaru, mai ales că municipalitatea are un proiect în desfășurare, și orice dezbatere i-ar fi adus puncte.
Din punctul meu de vedere, echipa de campanie a lui George Scripcaru a greșit fundamental neimplicându-l în dezbateri, indiferent de subiect.
În cazul candidaților la consilii, consider că în cea mai mare parte au fost lăsați în planuri secunde, iar în unele cazuri nici nu au părut să contribuie la campanie. În continuare se dă importanță scăzută acestora. Crezi că ar trebui schimbată optica în privința promovării candidaților la consilii?
Statutul consilierilor locali este, într-adevăr, o mare problemă pentru că, deși ei ar trebui să reprezinte puterea legislativă într-o primărie și să decidă dezvoltarea localității, sunt percepuți mai degrabă ca o anexă a primarului cu rol decorativ. Din punct de vedere legal avem o mare problemă cu faptul că un primar poate alege dacă pune sau nu în aplicare deciziile consiliului local. Într-o lume normală consiliul local ar trebui să fie mai puternic decât primarul, dar iată că nu este.
În acest context, în care rolul consilierilor locali este mai degrabă de votanți ai inițiativelor primarului, percepția de inutilitate sau lipsă de importanță pe care o au cetățenii despre consilierii locali este ușor de explicat și, până la urmă, este corectă. Din acest motiv, rolul consilierilor în campanie este minimal spre zero. Problema este una structurală și poate fi rezolvată doar prin modificarea legii.
2. Cum ți se pare rezultatul alegerilor? Aici intră și prezența la vot.
Prezența la vot a fost una mult sub așteptările mele, chiar și în condiții de pandemie. Cifrele ne arată că PSD, PMP, UDMR și PRO România au cumulat pierderi de peste 20.000 de votanți față de numărul tradițional de votanți pe care ei îi aveau. Doar PSD singur a contorizat în Brașov minus 11.000 de voturi față de cât a obținut constant în ultimii 8 ani.
Votanții acestor partide nu s-au orientat către USR+ pentru că sunt incompatibili cu tipul de comunicare al acestui partid nou, foarte modern, ceea ce înseamnă că pur și simplu nu au mai participat. A fost o decizie rațională („al meu oricum nu câștigă”), cu o justificare rezonabilă și de necombătut („mi-e teamă de coronavirus”).
Rezultatul votului este unul spectaculos mai ales pe fondul apatiei generale, cu o prezență mai mică de 35%, care indică un sentiment de resemnare. Am învățat însă că schimbarea poate fi adusă și de cifre mici, iar acest succes al echipei USR+ și al candidatului Allen Coliban a revigorat mult din energia brașovenilor.
E o schimbare binevenită; am afirmat-o și în analiza publicată vineri și o repet și acum: primarul George Scripcaru rămăsese în urma așteptărilor brașovenilor și faptul că nu avem un proiect coerent de dezvoltare al acestui oraș până în anul 2050 arată că nu există această viziune.
3. Ce crezi că urmează? La ce să ne așteptăm?
Urmează o perioadă foarte provocatoare pentru Allen Coliban tocmai pentru că acum așteptările sunt foarte sus. Cred că va aduce un suflu nou în Brașov și mai cred că este necesar ca toți cei din societatea civilă să-i acorde tot sprijinul, fără a-l „sufoca”.
4. Ce ar trebui să învățăm noi, alegătorii și ce ar trebui sa învețe politicienii după aceste alegeri?
În condiții de mobilizare normală, la o astfel de competiție, cu mobilizarea făcută de USR+ pe electoratul lor am fi depășit lejer 100.000 de participanți. În trecut au fost multe discuții, foarte multe provocate chiar de USR, despre câtă legitimitate are un primar ales de o minoritate a cetățenilor, dar democrația înseamnă că cei care participă decid câștigătorul, iar în această competiție câștigătorul care îi va reprezenta în mod legitim pe toți brașovenii este Allen Coliban.
Ca o lecție pentru toți și o ușoară bătaie de obraz către cei care în anii trecuți erau foarte vocali pe această temă iar acum nu o aduc în discuție, este bine să înțelegem și să ținem minte că Allen Coliban a obținut 34.350 de voturi, adică 40,94% din voturile valide, însă doar 14,05% din totalul brașovenilor cu drept de vot și este primarul Brașovului, în timp ce în 2012 Cătălin Leonte obținea aproape 50.000 de voturi, adică 40,16% din voturile valide, respectiv 21% din totalul brașovenilor, dar pierdea în fața lui George Scripcaru.
Democrația se menține prin participare, iar ceea ce politicienii trebuie să învețe, inclusiv tinerii politicieni, este că doar încurajând participarea, dezbaterea de idei și de proiecte, vom putea ajunge să avem o clasă politică matură și sănătoasă.
Putem să scoatem tinerii la vot la alegerile următoare, acea categorie 18-24 ani? Este o problemă legată de infrastructura electorală, care nu este atractivă pentru aceștia (vot fizic la cabine vs vot electronic, tipul de campanie electorală) sau e nevoie de o investiție serioasă în educație civico-politică?
Cred cu tărie în rolul educației pentru că indiferent de instrumentul vremelnic pe care-l folosim pentru a ne exprima opinia, fie el vot pe hârtie sau o bifă într-o aplicație securizată, problema care trebuie rezolvată este cea a înțelegerii rolului nostru în societate.
DESPRE
Sociologul brașovean Romulus Oprica și-a obținut doctoratul în științe sociale sub îndrumarea antropologului Vintilă Mihăilescu și oferă de peste 15 ani consultanță de business și politică. Este implicat în proiecte educaționale și de antreprenoriat social, precum și în think-tank-uri de dezvoltare locală și este voluntar activ în organizația Rotary International.
Sursa foto: Romulus Oprica
Leave a Reply